Acasă » PROCESE » Aspecte discutabile din sentința medicului Adela Golea, pe care doar Curtea de Apel le poate lămuri. S-a fixat termen

Aspecte discutabile din sentința medicului Adela Golea, pe care doar Curtea de Apel le poate lămuri. S-a fixat termen

Curtea de Apel Cluj a fixat primul termen în apelul medicului Adela Golea împotriva sentinței de la fond, care a generat numeroase discuții după pronunțare. Fosta șefă UPU Cluj și director medical al Spitalului Județean Cluj este profund afectată și cu moralul la pământ. Însă, indiferent ce spun unii părerologi, doar Curtea de Apel Cluj poate corecta eventuala eroare judiciară produsă în primă instanță, iar doamna Golea trebuie să aibă încredere în justiție până la capăt.

Spunem astfel căci se aude că medicul Adela Golea ar vrea să-și retragă apelul, ceea ce ar lăsa multe semne de întrebare. Având în vedere magnitudinea acestui caz, controversele și personalitatea inculpatei în domeniul medical, apelul trebuie menținut pentru ca judecătorii Curții să lămurească aspectele discutabile, existând argumente în favoarea medicului, după cum se poate vedea în sinteza de mai jos, realizată de avocatul Milu Timoce de la SCA Iordăchescu și Asociații.

De asemenea, tot la Curtea de Apel, asociațiile medicilor, care s-au agitat după condamnarea de la fond, își pot arăta susținerea prin memorii și referate. Primul termen în apel este pe 27 septembrie.

Aspecte punctuale, discutabile, cu privire la motivarea sentinței prin care a fost condamnată doamna dr. Golea Adela:

  1. Cu privire la infractiunea de instigare la favorizarea faptuitorului constand în aceea ca a emis o dispoziție interna la nivelul UPU Cluj prin care a interzis asistentelor medicale recoltarea probelor biologice la șoferii care nu erau victime ale accidentelor de circulație
  • Scopul emiterii dispoziției interne nu a fost acela de a favoriza persoanele ce conduceau sub influența alcoolului. Unica rațiune a dispoziției era degravarea personalului medical de aceste activitatăți, în contextul supraaglomerării UPU și în contextul în care personalul medical trebuie să asigure asistență medicală de urgență persoanelor cu afecțiuni grave.
  • Plecând de la acest aspect, este evident că nu se poate reține o instigare de ordin general, ci instigarea pentru a fi infracțiune trebuie să fie concretă și să privească situații și persoane clar determinate și identificate
  • Atat din sentință cât și din rechizitoriu rezultă că nu suntem în prezența unor situații și persoane clar identificate și determinate, întrucât dr. Golea nu îi cunoștea pe niciunul dintre șoferii aduși la UPU (aspect reținut chiar in sentință), iar dispoziția data viza orice persoană care nu este implicată în vreun accident rutier
  • Atâta vreme cât nu a dorit să favorizeze o persoană anume care a condus sub influența alcolului, nu poate fi reținută vinovația în comiterea infracțiunii de instigare la favorizarea făptuitorului. Prin decizia CCR nr. 249/2017 se arată explicit faptul că această infracțiune poate fi comisă doar în mod voit cu intenție calificată de scop.
  • Cu toate acestea, prin sentința se apreciază că argumentele cuprinse în considerentele deciziei CCR mai sus arătate nu ar fi obligatorii. Se arată că infracțiunea de favorizarea făptuitorului poate fi comisă și cu intenție indirectă sens în care se face treimitere la doctrina juridică anterioară deciziei CCR
  1. Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu prin care în urma deciziei de mai sus ar fi fost vătămate drepturile și interesele Spitalului Clinic Județean Cluj, a Poliției Române și a Ministerului Public.
  • Niciuna din aceste instituții nu a justificat și nu a pretins că ar fi fost prejudiciată în vreun fel – Poliția Româna și Ministerul Public nu au dat curs citării la instanță și nu au exprimat niciun fel de poziție nici pe parcursul urmării penale, nici pe parcursul judecații.
  • Spitalul Clinic Județean Cluj prin intermediul managerului a arătat fără echivoc că nu a fost prejudiciat în vreun fel de decizia doamnei doctor, ci dimpotrivă decizia a fost benefică pentru buna functionare a UPU.
  • Or, în lipsa unui prejudiciu sau a unei vătămari concrete, infracțiunea de abuz în serviciu nu poate exista
  • Cu toate acestea, sentința reține că toate cele trei instituții au fost prejudiciate, că le-au fost vătămate interesele legimite, îmsă nu se arată în mod concret în ce ar consta vătămarea fiecarei instituții in parte. Sentința face doar trimiteri generale la interesele justiției și tragerea la raspundere a infractorilor
  • Sentința nu ține cont de decizia CCR 405/2016 cu privire la abuzul in serviciu, potrivit căreia o astfel de infracțiune poate fi reținută doar dacă au fost încălcate norme din legi sau ordonanațe ale guvernului.
  • Din sentință și din rechizitoriu reiese că doamnei doctor i se impută încălcarea unor dispoziții cuprinse doar in ordine de ministru
  • Or contrar considerentelor cuprinse in Decizia CCR nr. 405/2016 și practicii judiciare ulterioare, prin sentință se apreciază că infracțiunea de abuz în serviciu poate fi comisă și prin încălcarea normelor secundare din legislație, unicul argument fiind cuprins în doctrina juridică care a expus în mod singular un astfel de punct de vedere
  1. Nu în ultimul rând, este de remarcat faptul că dr. Golea a fost trimisă în judecată ca și instigator la cele două infracțiuni (favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu), în timp ce autorul concret al faptelor a fost scos de sub urmărire penală reținându-se cauza justificativă prevăzută de art. 21 alin. 2 C. Pen.
    • Or, în materia cauzelor justificative, dispozițiile generale ale art. 18 alin. 1 arătă că nu există infracțiune dacă există vreuna din cauzele justificative prevăzute de lege. Cauzele justificative sunt prevăzute la art. 19 – 22 din Codul penal – legitima aparare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligatii, consimtamântul persoanei vătămate.
    • Totodată, art. 18 alin. 2 C.pen. arată că efectul cauzelor justificative se extinde și asupra participanților, în speță și asupra instigatorilor.
    • Or, fără a ține cont de dispozițiile clare ale legii, sentința are în vedere prevederi din codul penal din 1936 și consideră că prevederile art. 18 alin. 2 nu sunt aplicabile, deși prcurorul le-a reținut în cazul autorului infracțiunii.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina