Singurul asociat offshore din Panama dintr-o companie din Cluj s-a retras din aceasta spre sfârșitul anului trecut, după dezvăluirile Clujust.ro din ancheta intitulată Clujul offshore. Patronul societății Tubman Co, Gheorghe Terheș, spune că offshore-ul din Panama ”s-a săturat să facă investiții în România”.
În 5 aprilie 2016, Clujust.ro publica o anchetă despre firmele offshore implicate în mari afaceri din Cluj. Pe lângă paradisuri fiscale mai des utilizate de oamenii de afaceri români, precum Cipru și Seychelles, am descoperit și un offshore din Panama într-o societate clujeană, în contextul scandalului mondial Panama Papers. Este vorba de QUICKSTEP – S.A, cu sediul în orașul Panama, Republica Panama, societate înscrisă regulamentar în Registrul Public, Biroul Comercial al orașului Panama, registrul 333178, dosar 55291, poziția 0067, reprezentată prin Terhes Gheorghe, în baza procurii generale tradusă și legalizată de BNP Mariana Buta. Firma din Panama a fost asociat până în decembrie 2016 în Tubman Co SRL din comuna Baciu, județul Cluj, care activează în printing, imobiliare, IT&C și este dealer auto Subaru.
Prin hotărârea nr. 11 din data de 4 decembrie 2016 a Adunării Generale a Asociaților, s-a hotărât retragerea firmei din Panama și vânzarea părților sale sociale către Gheorghe Terheș, fost director general Silcotub Zalău, contra sumei de 1 milion de dolari.
”Art.1. Retragerea din societate a asociatului cedent QUICKSTEP – S.A. și cesionarea la valoarea nominală a celor 805 părți sociale, a câte 5.586 lei o parte socială, în valoare totală de 4.496.730 lei =1.094.494,34 USD, respectiv 998.252,89 euro, asociatului cesionar TERHES GHEORGHE. Pentru părțile sociale cedate, asociatul cedent declară că a fost despăgubit la valoare și că nu mai are nici un fel de pretenție actuală sau viitoare de la asociatul cesionar sau societate și nici invers.
Art. 2. Urmare a cesiunii de mai sus, structura acționariatului, capitalul social, beneficii și pierderi se prezintă astfel:
Capitalul social total subscris și vărsat este de 15.975.960 lei compus din:
– 12.819.944 lei numerar și 3.156.016 RON în natură, divizat în 2.860 părți sociale a câte 5.586 RON fiecare, repartizat după cum urmează:
Numele și prenumele / Valoare / Nr. părți sociale / % din capitalul social
TERHES GHEORGHE/ 9.434.754 lei, aport natură 1.611.464 / 1689 / 59,04
TERHES ANA RODICA / 1.547.322 lei, aport natură 1.544.552 / 277 / 9,70
BADEA TINCUTA-IOANA / 2.496.942 lei / 447 / 15,63
TERHES RADU GHEORGHE / 2.496.942 lei / 447 / 15,63
Total 15.975.960 lei compus din: 12.819.944 lei numerar și 3.156.016 lei natură / 2860 / 100%
Art. 3. Se împuternicește dl TERHES GHEORGHE să îndeplinească toate formalitățile necesare în vederea ducerii la îndeplinire a prezentei hotărâri, inclusiv înregistrările la Oficiul Registrului Comerțului, precum și orice alte formalități cerute de lege.”, se arată în hotărâre.
Offshore-ul din Panama, 11 ani în Tubman Co
Culmea este că offshore-ul a intrat în societatea din Cluj în 2005 prin cumpărarea de părți sociale de la același Terheș și de la Olivera Iezdimir, specialist comunicare la Tenaris Silcotub Zalău. ”Subsemnata Iezdimir Olivera am hotărât să mă retrag din societate și să cesionez întregul meu aport la capitalul social, adică 85 părți sociale, cu o valoare nominal„ de 100.000 lei, în valoare totală de 8.500.000 lei, reprezentând 15 % din capitalul social Societății Comerciale QUICKSTEP – S.A., care astfel se cooptează în societate ∫i dob‚nde∫te calitate de asociat.
Terheș: ”A fost un vehicul de investiții”
Întrebat de Clujust.ro de ce a ieșit offshore-ul din Panama din societate, Gheotghe Terheș a răspuns: ”Pentru că am ieșit la pensie. S-a retras că s-a săturat să facă investiții în România. A făcut o a analiză pe mediul de afaceri.” Patronul Tubman spune că retragerea nu are nicio legătură cu dezvăluirile din presă legate de Panama Papers.
”Toți oameni de afaceri mai serioși și mai puțin serioși au avut legătură cu firmele offshore. Faptul că a devenit o discuție distorsionată despre firmele din offshore se datorează faptului că acestea s-au dedat, ca și băncile, în loc de investiții, la trazacții comerciale să expatrieze profituri. Dar Quickstep a fost doar vehicul de investiții. Foarte muți s-au folosit de offshore-uri pentru a face operațiuni comerciale curente, chiar unele multinaționale, supermarketuri și asta este foarte rău.”, ne-a spus Terheș.
Acesta a subliniat că offshore-ul din firma pe care o deține a fost vehicul de investiții și nu a dorit să spună cui aparține: ”De aia s-a făcut offshore, ca să fie acționariat anonim. Probabil unii dintre acționari au dorit să facă asta. Sunt străini, nu sunt din România. Este o treabă curată, care a plecat de la privatizarea și acționariatul Silcotub, și nu aparține de o multinațională care să exporte profitul”.