fbpx

Asistența judiciară în procedura de verificare a măsurilor asigurătorii se face pro bono și în lipsa delegației de asistare/reprezentare emisă de SAJ?

Introducerea în Codul de procedură penală a prevederilor referitoare la verificarea măsurii asigurătorii a luat pe nepregătite Serviciile de Asistență Judiciară, UNBR-ul și barourile care nu au reacționat și nu au luat niciun fel de măsuri cu privire la avocații desemnați din oficiu în cauzele în care sunt luate măsuri asigurătorii.

Prin Legea nr. 6/2021 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr.167 din 18 februarie 2021 și care în conformitate cu prevederile art.25 a intrat în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, în Codul de procedură penală a fost introdus art. 2501 referitor la verificarea măsurii asigurătorii.

În prezent, în toate cauzele aflate pe rolul instanțelor și în care au fost dispuse măsuri asigurătorii, judecătorii au trecut la verificarea măsurilor, în conformitate cu prevederile art. 2502, sens în care pe lista de ședințe au apărut dosare având acest obiect.

Situația practică este aceea că, pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul judecății, se fixează termen la aceeași dată la care este fixat termen de judecată pentru dosarul de fond, fără ca inculpații să fi fost citați sau să fi avut termen în cunoștință cu privire la dosarul de verificare a măsurilor asigurătorii.

Desigur, nici avocații aleși sau din oficiu nu sunt înștiințați cu privire la fixarea termenului de verificare a măsurilor asigurătorii, prezumându-se că dacă se prezintă la judecarea dosarului de fond, iar strigarea cauzei privind verificarea măsurilor asigurătorii se face subsecvent dosarului de fond, au obligația de a-și reprezenta clienții și în acea cauză.

Dacă în situația unui avocat ales stabilirea unui onorariu pentru activitatea de reprezentare/asistare în procedura de verificare a măsurilor asigurătorii se poate conveni ulterior cu clientul, avocatul din oficiu nu are această posibilitate, urmând să presteze reprezentarea/asistarea clientului pro bono și în lipsa unei delegații emisă de SAJ pentru dosarul care s-a format și vizează verificarea măsurii asigurătorii.

Astfel, în lipsa unei prevederi legale care să impună obligativitatea asistării/reprezentării prin avocat din oficiu a inculpaților în dosarele de verificare a măsurilor asigurătorii, avocații desemnați din oficiu în dosarul de fond/camera preliminară/urmărire penală se văd obligați să se prezinte și să asiste/reprezinte clientul, să pună concluzii și eventual să exercite calea de atac împotriva soluției dispuse de către instanță/JDL/procuror, în lipsa unei desemnări din partea SAJ și în lipsa unui onorariu.

Situația este identică și dacă în cursul urmăririi penale, procurorul procedează la verificarea subzistenței temeiurilor pentru care măsura a fost luată sau menținută, în termenul de cel mult 6 luni de la luarea sau de la menținerea măsurii asigurătorii, pronunțându-se prin ordonanță.

Împotriva ordonanței procurorului, suspectul sau inculpatul poate face contestație în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței, iar contestația va fi judecată de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță și va fi soluționată, în cameră de consiliu, în 5 zile de la înregistrarea acesteia, cu citarea părţilor.

În cazul în care între timp instanța a fost sesizată cu rechizitoriul, judecarea contestației nu se mai face de către judecătorul de drepturi și libertăți, ci de judecătorul de cameră preliminară.

Și în cursul procedurii de cameră preliminară, într-un termen de cel mult 1 an de la luarea, menținerea sau ridicarea măsurii asigurătorii, judecătorul de cameră preliminară trebuie să verifice dacă temeiurile pentru care măsura a fost luată subzistă, precum și dacă măsura mai este întemeiată, iar împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus cu privire la măsurile asigurătorii, inculpatul poate face contestație în termen de 48 de ore de la comunicare sau de la pronunțare, contestația judecându-se de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară.

Pentru niciuna dintre aceste proceduri nu este prevăzută obligativitatea asigurării asistenței juridice din oficiu pentru inculpații/suspecții cărora li s-a desemnat un avocat din oficiu în urmărire penală, camera preliminară sau în judecarea pe fond a dosarului penal, însă cât timp aceștia se încadrează în dispozițiile legale care impun asistența judiciară obligatorie, este logic ca și în cadrul verificării măsurilor asigurătorii să beneficieze de asistență judiciară din oficiu exercitată în condițiile impuse de lege.

Conform art.5 lit.k) din PROTOCOLUL privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală, onorariul pentru asigurarea activităţilor de asistenţă judiciară în materie penală este ,,313 lei pentru asistenta judiciară acordată în alte cazuri, la solicitarea instanţelor, a organelor de urmărire penală sau a locurilor de detenţie, în condiţiile legii penale”, prin urmare și în cazul asigurării asistenței judiciare în materia verificării măsurii asigurătorii ar fi necesară solicitarea instanței sau a organelor de urmărire penală către SAJ și emiterea unei delegații din partea SAJ, cu acordarea onorariului aferent.

Ce prevăd textele legale referitor la verificarea măsurii asigurătorii:

Art. 250^2

Verificarea măsurii asigurătorii

În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.”

Art. 250

Contestarea măsurilor asigurătorii

(1) Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

(2) Contestaţia nu este suspensivă de executare.

(3) Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi dosarul cauzei, în termen de 24 de ore de la solicitarea dosarului de către acesta.

(4) Soluţionarea contestaţiei se face în camera de consiliu, cu citarea celui care a făcut contestaţia şi a persoanelor interesate, prin încheiere motivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.

(5) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la soluţionarea contestaţiei.

(5^1) Dacă, până la soluţionarea contestaţiei formulate conform alin. (1), a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu, contestaţia se înaintează, spre competentă soluţionare, judecătorului de cameră preliminară. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie la acest judecător ori la această instanţă, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii.

(7) Contestaţia nu suspendă executarea şi se soluţionează, în şedinţă publică, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie.

(8) După rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestaţie potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii.

(9) Întocmirea minutei este obligatorie.”

Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, prin urmare sunt măsuri care aduc atingere dreptului de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul inculpatului.

Text redactat de avocat Adina Lincă, din Baroul Cluj

Comments

comentarii

Lasă un răspuns