Institutul Național al Magistraturii a publicat Minuta întâlnirii consultative cu reprezentanţii facultăţilor de drept desfăşurată la sediul INM în data de 3 martie 2017. În document se arată ce modificări la tematica probei de verificare a cunoștințelor juridice au fost agreate. Acestea urmează să fie discutate în plenul CSM.
Întâlnirea a avut pe ordinea de zi Proiectul de tematică și bibliografie pentru concursul de admitere la INM și concursul de admitere în magistratură, sesiunea august-octombrie 2017, pentru prima probă a concursului – testul de verificare a cunoștințelor juridice.
La întâlnirea din 2016, s-a agreat că dezbaterile vor viza propunerile privind tematica și bibliografia pentru concursul de admitere la INM și concursul de admitere în magistratură, sesiunea august-octombrie 2017.
În urma comunicării minutei întâlnirii cu reprezentanții facultăților de drept din data de 19.02.2016, Plenul CSM a adoptat Hotărârea nr. 293 din 24 martie 2016, prin care apreciază că în tematica pentru anul 2017 se impune introducerea, printre materiile de concurs, a organizării judiciare și a unor instituții din drept administrativ și contravențional.
Ca urmare a acestei hotărâri, INM a înaintat CSM, în februarie 2017, propunerea de modificare a Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a INM (în continuare, Regulamentul de admitere la INM) şi a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură (în continuare, Regulamentul de admitere în magistratură), propunere ce vizează completarea disciplinelor de concurs prevăzute pentru testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice și redistribuirea între acestea a celor 100 de întrebări.
Principalele modificări
Drept civil
Au fost supuse dezbaterii propunerile INM de modificare a tematicii astfel cum au rezultat în urma consultării formatorilor INM:
a) propuneri de completare:
– Pct.I.4 – Noțiunile de profesionist și de întreprindere se completează cu Capacitatea civilă a
persoanei juridice;
– Pct. II. – Drepturile reale principale se completează cu pct.1: Patrimoniul;
– Pct. II. – pct. 5 de la Drepturile reale principale devine pct. 6 și se modifică:
Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată: superficia;
– Pct. V – Succesiunile (moștenirea) se completează cu Dreptul de opțiune succesorală;
b) propuneri de eliminare:
– Pct. IV.4 – consignația și expediția.
În urma discuțiilor referitoare la propunerea de completare a tematicii, s-au conturat două opinii, având în vedere următoarele argumente:
– referitor la instituția dreptului de opțiune succesorală s-a propus ca, introducând această instituție, să fie eliminate, în mod proporțional, pentru echilibrarea materiei, unele instituții din teoria generală a obligațiilor, fie din faptul juridic ca izvor de obligații (gestiunea de afaceri și plata nedatorată), fie din răspunderea delictuală (răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, de animale și de ruina edificiului);
– la momentul revizuirii tematicii în anul 2012, în contextul intrării în vigoare a noilor coduri, a avut loc o diminuare semnificativă a materiei, agreându-se o extindere graduală a acesteia, la acest moment putându-se proceda la o completare treptată a tematicii, pentru reechilibrarea materiei.
În urma dezbaterilor, au fost agreat propunerile INM de modificare a tematicii la Drept civil, astfel cum au fost expuse anterior, precum și eliminarea, în ceea ce privește tematica pentru admiterea la INM, din cadrul pct. III.1 Faptul juridic ca izvor de obligații, a următoarelor instituții: gestiunea de afaceri și plata nedatorată.
Drept procesual civil
În urma discuțiilor, pentru materia Drept procesual civil, s-a agreat:
a) completarea tematicii cu următoarele instituții:
– introducerea la pct. 10 (devenit 9) – Procedurile speciale, după procedura partajului judiciar, a următoarelor instituții: ordonanța de plată și cererile cu valoare redusă.
b) eliminarea următoarei instituții:
– Pct. 2 – Aplicarea în timp a legii de procedură civilă.
În ceea ce privește executarea silită, s-a conturat propunerea de a avea în vedere o diferențiere a tematicii, în sensul menținerii acestei modificări pentru admiterea în magistratură, sesiunea august – octombrie 2017, și introducerea progresivă a acestor instituții pentru admiterea INM, începând cu anul 2018. Astfel, domnul prof. univ. dr. Gabriel Boroi a propus, pentru sesiunea august – octombrie 2017, o tematică diferențiată a celor două concursuri de admitere, ce ar putea fi înaintată CSM spre aprobare:
pentru admiterea în magistratură, astfel cum această tematică a fost aprobată pentru
sesiunea în curs de derulare:
– Executarea silită: titlul executoriu; participanții la executarea silită și bunurile supuse executării; încuviințarea executării silite; contestația la executare;
pentru admiterea la INM:
– Executarea silită: contestația la executare.
Propunerea a fost agreată în unanimitate.
Drept penal
În concluzie, cu privire la introducerea infracțiunilor contra siguranței circulației pe drumurile publice și infracțiunile informatice, s-a agreat introducerea graduală a acestora, cu reluarea discuțiilor în cadrul întâlnirii din 2018.
Drept procesual penal
S-a propus, de către catedra de Drept penal și drept procesual penal a INM, completarea tematicii, astfel:
– Pct I. 3 – Participanţii în procesul penal, după Competenţa funcțională, după materie și după calitatea persoanei a instanțelor judecătorești, se completează cu Competența teritorială a instanțelor judecătorești.
Această propunere a fost acceptată în unanimitate.
Drept administrativ
Având în vedere concluziile întâlnirii din anul 2016, referitoare la introducerea dreptului administrativ în tematica concursurilor de admitere începând cu anul 2017, doamna judecător Gabriela Bogasiu, ÎCCJ, formator INM, Drept administrativ, a reamintit instituțiile agreate în 2016 pentru a fi introduse în tematică:
– Actul administrativ și regimul lui juridic – condițiile de valabilitate și revocarea;
– Excepția de nelegalitate a actului administrativ;
– Răspunderea contravențională.
Cele trei teme propuse au rezultat din evaluarea gradului de pregătire și interes al auditorilor de justiție pentru această materie, dar și din ponderea acestor cauze în activitatea practicienilor în instanță.
Astfel, sub rezerva aprobării modificării Regulamentelor de concurs, propunerile INM au fost în sensul detalierii celor trei instituții agreate în 2016 pentru a fi introduse în tematică:
1. Actul administrativ şi regimul lui juridic
– Noţiunea de act administrativ: elemente definitorii, condiţii de valabilitate, clasificare (acte administrative unilaterale/bilaterale, acte administrative individuale/normative, acte administrative tipice/acte administrative asimilate)
– Contractul administrativ. Noţiune, trăsături
– Actul administrativ – jurisdicţional. Noţiune, trăsături
– Operaţiunea administrativă. Noţiune, trăsături
2. Excepţia de nelegalitate a actului administrativ
– Obiectul excepţiei de nelegalitate. Acte exceptate
– Condiţii de admisibilitate
– Procedura soluţionării excepţiei de nelegalitate
3. Răspunderea contravenţională
– Noţiunea de contravenţie.
– Subiectele răspunderii contravenţionale
– Sancţiunile contravenţionale
– Procedura constatării şi sancţionării contravenţiilor: procesul-verbal de contravenţie, aplicarea sancţiunilor contravenţionale, prescripţia aplicării sancţiunilor contravenţionale
– Procedura judiciară – plângerea contravenţională
– Executarea sancţiunilor contravenţionale
În cadrul dezbaterilor s-au conturat următoarele opinii:
în favoarea extinderii tematicii cu noile instituții propuse, argumentele fiind următoarele:
– doamna judecător Gabriela Bogasiu a subliniat că materia nu ar încărca excesiv tematica de concurs, prin faptul că bibliografia acestei materii nu cuprinde decât două acte normative, respectiv Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
– doamna judecător Gabriela Bogasiu a explicat faptul că actul administrativ este o instituție esențială ce trebuie cunoscută de către auditorii de justiție, deoarece s-au constatat probleme în identificarea obiectului excepției de nelegalitate;
– s-a propus, în vederea echilibrării tematicii, eliminarea unor infracțiuni din materia dreptului penal, în favoarea introducerii instituțiilor din materia răspunderii contravenționale;
în defavoarea extinderii tematicii cu noile instituții propuse, argumentele fiind următoarele:
– noțiunile de drept administrativ sunt studiate în anul I și II al facultăților, iar minuta din anul 2016 nu răspunde principiului predictibilității pentru studenții care sunt deja în anul IV;
– materia propusă este prea largă, susținându-se introducerea graduală a instituțiilor propuse (de ex: actul administrativ este o instituție prea vastă pentru candidați).
Reprezentanții facultăților, recunoscând importanța acestei materii, precum și nevoia pregătirii aprofundate a judecătorilor în acest domeniu, au subliniat necesitatea cunoașterii instituțiilor de bază a acestei ramuri de drept, urmând ca pregătirea practică specializată să se realizeze în cadrul INM, susținând importanța menținerii formării inițiale de doi ani.
Concluzia acestor discuții, în sensul includerii disciplinei Dreptului administrativ, este condiționată de modificarea Regulamentelor de concurs, în funcție de soluția agreată de către Plenul CSM și de momentul acestei modificări, precum și de intrarea în vigoare a acesteia, urmată de o introducere graduală a instituțiilor de drept administrativ.
Organizare judiciară
În continuarea discuțiilor din anul 2016, doamna judecător Doina Popescu, ÎCCJ, titular de disciplină Etică și organizare judiciară, a susținut importanța introducerii materiei Organizării judiciare printre disciplinele de concurs.
Propunerile catedrei de Etică și organizare judiciară sunt următoarele :
1. Principiile organizării judiciare
2. Accesul la justiție
3. Dispoziții generale privind procedura judiciară
4. Organizarea curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor
5. Conducerea instanțelor judecătorești
6. Completele de judecată
7. Atribuțiile Ministerului Public
8. Parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorii
9. Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor
10. Incompatibilități și interdicții
11. Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor
12. Judecătorii stagiari și procurorii stagiari
13. Numirea judecătorilor și procurorilor
14. Formarea profesională continuă și evaluarea periodică a judecătorilor și procurorilor
15. Promovarea la tribunale, curți de apel și la parchete
16. Numirea în funcțiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare
17. Delegarea, detașarea și transferul
18. Suspendarea din funcție și încetarea funcției de judecător și procuror
19. Drepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor
20. Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor
Cei prezenți au agreat ideea includerii unor instituții din disciplina Organizare judiciară, exprimându-se următoarele puncte de vedere:
– introducerea unor instituții considerate ușor de asimilat de către candidați și totodată esențiale în cunoașterea profesiei de magistrat: drepturile și obligațiile magistraților, incompatibilități și interdicții, răspundere, detașare, delegare, transfer, deontologie;
– necesitatea armonizării curriculei tuturor facultăților de drept, prin introducerea elementelor de Etică și deontologie, astfel încât acei studenți interesați de cariera de magistrat să devină candidați valoroși la concursurile de admitere;
– necesitatea cunoașterii, cu predilecție, a elementelor de etică profesională și a statutului magistratului;
– doamna judecător Ana Cristina Lăbuș, director adjunct INM, a subliniat faptul că profilul magistratului trebuie adaptat nevoilor și evoluției sistemului judiciar al societății contemporane, astfel încât orice element de noutate introdus în tematică se dovedește benefic pentru viitorii auditori de justiție, dar și pentru magistrații în funcție.
Distinct, s-a exprimat opinia împotriva introducerii acestei materii în tematica de concurs, contestând utilitatea introducerii Organizării judiciare pentru proba tip grilă, apreciindu-se, din contră, utilitatea acesteia în cadrul probei interviului.
În concluzie, s-a propus ca tematica la disciplina Organizare judiciară să se limiteze la Statutul profesiei de magistrat, începând cu anul 2018, pentru a oferi posibilitatea studenților de a se pregăti corespunzător.
Mai mult, doamna judecător Simona Marcu, membru CSM, a reamintit că sunt în curs de dezbatere modificări importante ale legilor justiției, inclusiv a Statutului profesiei de magistrat, ceea ce ar putea determina o amânare a introducerii acestei materii în tematica de concurs.
Concluzia dezbaterilor este condiționată de modificarea Regulamentelor de concurs, în funcție de soluția agreată de către Plenul CSM și de momentul acestei modificări, precum și de intrarea în vigoare a acesteia, urmată de stabilirea termenului de la care se vor aplica modificările în sensul extinderii sferei disciplinelor de concurs.