Un bărbat trimis în judecată pentru conducerea unui vehicul cu o alcoolemie de 2,37 g/l alcool pur în sânge a fost achitat, instanța arătând că ”are serioase dubii”. Șoferului care a intrat în șanț cu mașina i s-a recoltat prima probă biologică după aproximativ o oră și 30 minute, iar în intervalul de timp de la conducere și până la prima probă biologică inculpatul a continuat să consume băuturi alcoolice. ”Era necesară o calculare retroactivă a alcoolemiei pentru a se stabili cu exactitate care fusese valoarea alcoolemiei la momentul la care inculpatul condusese maşina pe drumurile publice.”, se arată în motivare.
În rechizitoriu se arată că, în data de 09.10.2021, orele 16:50, inculpatul a condus autoturismul marca VW Amarok, cu numărul de înmatriculare, pe DN 79, iar în dreptul ansamblului imobiliar Domeniile Lupaș a intrat pe contrasens, a părăsit partea carosabilă şi a intrat în şanţ, în condiţiile în care avea o alcoolemie de 2,37 g/l alcool pur în sânge (prima probă, recoltată la ora 18:36) şi 2,03 g/l alcool pur în sânge (a doua probă, recoltată la ora 19:36).
La termenul de judecată din data de 22.03.2022, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor în modalitatea reţinută prin rechizitoriu. Prin Încheierea din 05.04.2022, cauza a fost repusă pe rol.
La termenul din 07 iunie 2022, inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice , dar nu la valorile indicate.
Motivarea instanței: ”Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal, consacrat prin dispozițiile art.4 C.p.p., este cel al prezumției de nevinovăție, conform căreia orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă, pronunțată în urma unui proces public desfășurat cu respectarea garanțiilor dreptului la apărare. Prezumția de nevinovăție este o prezumție relativă, ce poate fi răsturnată, însă numai prin prezentarea unor probe certe de vinovăție. În situația în care, în urma administrării probatoriului, se constată existența unor dubii în ceea ce privește vinovăția inculpatului, acestea vor fi interpretate în favoarea acuzatului. În acest sens pot fi observate prevederile art.4 alin.2 C.p.p. conform cărora după administrarea probatoriului, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.
Procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ##### #####, apreciind că la data de 09.10.2021, acesta a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală. Însă în privința acestei acuzaţii, instanța are serioase dubii, în condiţiile în care nu a fost stabilită, dincolo de orice îndoială, valoarea alcoolemiei inculpatului la momentul conducerii autoturismului.
Potrivit dispoziţiilor art.336 alin.1 C.p. constituie infracţiune conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care, la momentul prelevării probelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge. Sub acest aspect, instanţa va avea în vedere şi decizia Curţii Constituţionale nr.732/2014 prin care s-a statuat că sintagma „la momentul prelevării probelor biologice” este neconstituţională, pentru existenţa infracţiunii fiind necesar ca valoarea alcoolemiei în sânge se depăşească limita arătată mai sus la momentul conducerii autoturismului şi nu la momentul prelevării probelor biologice. Or, în prezenta cauză, nu a putut fi stabilită valoarea alcoolemiei din sângele inculpatului la momentul la care a condus autoturismul, iar această împrejurare nu poate fi interpretată în defavoarea sa.
Inculpatul a recunoscut împrejurarea că a condus acel autoturism pe drumurile publice, după cum a recunoscut şi împrejurarea că ziua de 09.10.2021 a consumat băuturi alcoolice. El a contestat doar faptul că la momentul la care a condus maşina valoarea alcoolemiei nu depăşea limita legală stabilită de art.336 alin.1 C.p.
Organele de urmărire penală nu au putut prezenta probe care să infirme apărările inculpatului. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest la ora 17,50, iar prima probă biologică i-a fost recoltată doar la ora 18,36, după aproximativ o oră de la momentul testării cu etilotestul, iar apelul la serviciul 112 a fost făcut la ora 16,57 astfel cum rezultă din actele dosarului, prin urmare inculpatul conducea în jurul orei 17.00 efectiv, fiind testat prima dată cu etilotestul după aproximativ 50 minute și i s-a recoltat prima probă biologică după aproximativ o oră și 30 minute, iar în intervalul de timp de la conducere și până la prima probă biologică inculpatul a continuat să consume băuturi alcoolice.
În această situaţie era necesară o calculare retroactivă a alcoolemiei pentru a se stabili cu exactitate care fusese valoarea alcoolemiei la momentul la care inculpatul condusese maşina pe drumurile publice. Instanța a făcut demersurile necesare calculării retroactive a alcoolemiei, însă răspunsul instituțiilor medico-legale a fost unul negativ, generat de faptul că nu se poate face un calcul retroactiv al alcoolemiei în cazul inculpatului ##### #####, întrucât acesta, a consumat alcool și înainte de a fi oprit în trafic și testat cu aparatul etilotest și după testarea acestuia.
Ca atare, se poate constata împrejurarea că nu a putut fi stabilită valoarea alcoolemiei din sângele inculpatului la momentul conducerii autoturismului, după trecerea a aproximativ o oră de la momentul apelului la 112, inculpatul avea o alcoolemie în sânge de 0,99 mg/L în aerul expirat însă la ora la care a condus maşina este posibil ca valoarea alcoolemiei să fi fost sub limita prevăzută de art.336 alin.1 C.p., acesta continuând să consume alcool și după producerea accidentului rutier în care a fost implicat fapt ce poate determina creșterea alcoolemiei în sânge, creștere ce s-a produs însă ulterior acțiunii de conducere al autovehiculului.
Inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice atât înainte cât și după ce a condus autoturismul, consumul de alcool al acestuia rezultând cu certitudine din actele dosarului, însă există în cauză un dubiu cu privire la nivelul acestei alcoolemii la momentul efectiv al conducerii, nivelul exact neputând fi stabilit prin probe.
În lipsa altor probe care să infirme acest dubiu, având în vedere și prevederile art.103 alin.2 C.p.p. conform cărora condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, in baza art. 396 al.5 Cod procedură penală raportat la art.16 al.1 lit.c Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatului ##### ##### pentru săvârşirea infracţiunii de ,,conducerea unui vehicul sub influența alcoolului”, prevăzută de art.336 al.1 Cod penal. În baza art. 398 şi art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 774 lei.”