CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Tribunalul Cluj a hotărât anularea autorizației de construire emisă de Consiliul Județean Suceava pentru ca Hidroelectrica să construiască o amenajare hidroenergetică pe râul Basca Mare, care ar afecta o arie naturală protejată inclusă în situl Natura 2000.
Soluția pe scurt: „Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a S.H.C.A. şi excepţia lipsei de interes a reclamantei. Admite excepţia de nelegalitate a Acordului de Mediu nr. SB 02/14.01.2009 invocată de reclamantă.
Admite acţiunea formulata de reclamanta ASOCIAŢIA DECLIC, , în contradictoriu cu pârâţii PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA, CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA, SC HIDROELECTRICA SA BUCUREŞTI – SUCURSALA HIDROCENTRALE ARGEŞ şi AGENTIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SIBIU, cu sediul în Sibiu,
Dispune anularea Autorizaţiei de construire (A.C.) nr. 175/11.12.2015 prin care a fost autorizată executarea lucrărilor de construire pentru : CONTINUAREA LUCRĂRILOR AUTORIZATE CU AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE NR. 42/27.02.2009 „AMENAJARE HIDROENERGETICĂ SURDUC-SIRIU. TREAPTA SURDUC NEHOIAŞU, BARAJ SURDUC”.
Obligă pârâţii la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 40.379,66 lei”,
Extras din motivare: ”Tribunalul reţine că prin acordul de mediu se atestă că proiectul este situat în afara ariilor naturale protejate , însă este evident că proiectul afectează în mod semnificativ aria prin faptul că presupune captarea râului Bâsca Mare si asigurarea unui debit de servitute de doar 0,4 mc/s (în condiţiile în care debitul mediu multianual este de 5.12 mc/s-f. 12 vol. 4, potrivit raportului GEOTEC) iar inclusiv pârâta Hidroelectrica SA recunoaşte că situl ROSCI 190-PENTELEU se află în aval de barajul Surduc la 3,37 km.
Apoi, potrivit Planului de Management al sitului Natura 2000 Penteleu, rezultă că reteaua hidologică a acestui sit este tributară râurilor Bâsca Mare şi Bâsca Mică.
Or, a susţine că proiectul care presupune captarea râului Bâsca Mare nu ar afecta aria naturală protejată, tributară acestui râu, este o afirmaţie nesusţinută de probele administrate.
Nu prezintă importanţă numai locul efectiv unde este poziţionat barajul sau canalul de aducţiune, ci efectele care se vor produce asupra sitului la momentul la care lucrările se vor finaliza.
Astfel că în mod corect susţine reclamanta că statuările din cuprinsul actului contestat privind situarea proiectului în afara ariei naturale protejate nu corespund realităţii decât parţial, în sensul că amenajarea, deşi nu este realizată pe teritoriul sitului, va afecta în mod cert situl Natura 2000 Penteleu.
Apoi, cu privivire la defrişarea unei suprafeţe de pădure, prin acordul de mediu se menţionează că realizarea proiectului nu necesită lucrări de defrişare (pct. 4 Vegetaţie. Biodiversitate, f. 132 vol. 1) în condiţiile în care în raportul de evaluare a impactului asupra mediului-Geotec 2004 se reţine că un alt impact asupra mediului este cel privind defrişarea a 30 de hectare de pădure-deja efectuată (f. 32, vol. 4)
Or, dacă este real că în anul 2004 erau deja defrişate 30 de hectare de pădure, reţinerea din cuprinsul acordului de mediu cum că nu sunt necesare lucrări de defrişare este eronată şi nu a ţinut cond de documentaţia care a stat la baza emiterii acestuia.
Pentru aceste motive, tribunalul reţine că în mod corect a susţinut reclamanta că cele reţinute nu corespund întru totul realităţii.
3. Lipsa evaluării adecvate asupra mediului
Reclamanta susţine că acordul de mediu emis în 2009 are la bază un studiu GEOTEC din anul 2004, fără a exista un studiu de evaluare adecvată cu privire la efectele asupra Sitului ROSCI 190 Penteleu iar studiul din anul 2004 nu putea îndeplini exigenţele unui studiu de evaluare adecvată în condiţiile în care în anul 2004 nici nu fusese desemnat situl ROSCI 190 Penteleu.
In privinţa acestui motiv, instanţa face trimitere la cele reţinute în cadrul analizei motivului anterior, privind faptul că abia în anul 2020 a intrat în vigoare Ordinul nr. … privind privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, text publicat în Monitorul Oficial Nr. 274 din 27 aprilie 2010.
Faţă de motivele învederate, se constată că excepţia de nelegalitate a Acordul de Mediu nr. SB 02/14.01.2009 emis de AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SIBIU (în prezent AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SIBIU) este întemeiată, urmând a fi admisă în condiţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Ţinând seama de efectele admiterii excepţiei de nelegalitate, conform art. 4 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ, instanţa va proceda la soluţionarea cauzei „fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată”, şi astfel reţine că adoptarea Autorizaţiei de construire (A.C.) nr. 175/11.12.2015 emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean ####### prin care a fost autorizată executarea lucrărilor de construire pentru : CONTINUAREA LUCRĂRILOR AUTORIZATE CU AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE NR. 42/27.02.2009 “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ######-SIRIU. TREAPTA ###### NEHOIAŞU, BARAJ SURDUC” s-a realizat în lipsa unui acord de mediu valabil emis.
Pe cale de consecinţă, câtă vreme în cadrul autorizaţiei de construire s-a prevăzut că la adoptarea sa s-au avut în vedere DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ (D.T), precum şi toate acordurile obţinute, precum şi punctul de vedere/actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, rezultă că actul nu a fost emis cu respectarea exigenţelor legale, astfel că se impune, în condiţiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, a se admite acţiunea formulata de reclamanta ASOCIAŢIA DECLIC ….”
