O matahală și-a umplut de sânge soția pe stradă, iar CA Cluj i-a dat o amendă penală de 1800 lei. Parchetul a cerut închisoare cu executare

Un complet de la Curtea de Apel Cluj a fost milostiv cu un bărbat agresiv, care a și stat în pușcărie acum câțiva ani pentru acte de violență. De data aceasta a scăpat cu amendă penală de 1800 lei după ce și-a umplut de sânge soția pe stradă, în localitatea clujeană Florești, iar nimeni nu a intervenit, deși au fost martori. Unul a declarat la parchet: ”Nu am văzut ca din cineva să curgă sânge cum curgea din respectiva femeie”. Prima instanță i-a dat inculpatului 2 ani închisoare cu suspendare, iar Parchetul a cerut în apel executarea pedepsei în regim de detenție, însă Curtea a considerat că ”pedeapsa amenzii este suficientă pentru corijarea conduitei inculpatului.”

Potrivit rechizitoriului, ”în data de 16.08.2019, în jurul orei 11:00, în timp ce inculpatul B.O.A şi persoana vătămată B:A se aflau pe str… din Floreşti, pe fondul unor discuţii contradictorii privind întoarcerea la domiciliul conjugal, inculpatul a început să îi aplice lovituri pumnii în cap şi zona feţei. Intensitatea loviturilor a fost aşa de mare încât persoana vătămată a precizat că şi-a pierdut pe moment simţurile şi a urinat pe ea.

Ferocitatea lovitorilor reiese fără putinţă de tăgadă şi din imaginile surprinse de camerele de supraveghere aparţinând uniţii administrativ teritoriale. În concret, se poate observa izbucnirea unui conflict verbal între cei doi soţi, iar la un moment dat inculpatul B.O.A exercită acte de agresiune cu pumnul în zona capului persoanei vătămate, loviturile fiind aplicate cu forţă (după cum se observă din mişcarea amplă a braţului spre înapoi) şi în mod repetat. Mai mult, actele de agresiune au continuat cu aceeaşi intensitate şi după ce persoana vătămată a căzut pe trotuar 

Impasibil de suferinţele soţiei sale, inculpatul a forţat-o pe aceasta să urce în apartament, care se afla la o distanţă de aproximativ 200 de metri, iar persoanele aflate în zonă au refuzat să intervină (probabil speriate de agresivitatea autorului). Imaginile menţionate anterior confirmă susţinerea persoanei vătămată în sensul că inculpatul a forţat-o să se deplaseze către apartament, după încetarea actelor de agresiune numitul B.O.A fiind observat că se îndreaptă către victimă, care s-a retras către un gard din apropiere, o apucă de braţ şi o trage după el, cu direcţia către apartamentul închiriat.

De asemenea, martora V.S.L a arătat că a observat cum un bărbat, cu o prezenţă fizică impunătoare, trăgea o persoană de sex feminin, care era plină de sânge. Sub acest aspect martora a subliniat că „nu am văzut ca din cineva să curgă sânge cum curgea din respectiva femeie”. Mai mult, martorul B.M a precizat că victima se zbătea să scape din mâinile inculpatului, iar la un moment dat i s-a adresat cu rugămintea: „te rog frumos, cheamă poliţia că acesta mă omoară”. În fine, ambii martori au arătat că au indignaţi de acţiunile inculpatului

Ajunşi în apartament, persoana vătămată a precizat că a fost spălată cu apă rece de către agresor, iar acesta a început să spele podeau de petele de sânge, acţiune oprită însă de intervenţia organelor de poliţie. Ulterior, persoana vătămată a beneficiat de îngrijiri medicale, stabilindu-se că în urma actele de agresiune a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 25-28 zile de îngrijiri medicale. De asemenea, s-a constatat că persoana vătămată este însărcinată.

Acţiunile violente ale inculpatului au fost certificate şi prin fotografiile efectuate de către organele de poliţie victimei,  a locurilor dintre locul comiterii faptei şi domiciliu (trotuarul, gardul, autovehiculul aflat în zonă, casa scării, uşa de acces în scară, podeau apartamentului), unde s-au observat urme semnificative de sânge, ceea ce indică că autorul a comis acte de o violenţă sporită

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei menţionând că în data de 16.08.2019, împreună cu minora de 5 ani de zile, s-a întâlnit cu persoana vătămată pe str. ___ avut o discuţie aprinsă cu soţia sa despre întoarcerea la domiciliul conjugal, context în care victima i-a adresat injurii mamei sale, care este decedată. D____ urmare, inculpatul a arătat că şi-a pierdut controlul şi a lovit-o cu pumnul în zona feţei, iar soţia sa a început să sângereze. Astfel, s-au deplasat spre apartament pentru a-i acorda ajutor, unde a precizat că a spălat-o şi pansat-o, iar la scurt timp au ajuns organele de poliţie. În fine, inculpatul a menţionat că nu ştia de starea de graviditate a soţiei sale, având doar o discuţie anterioară din care rezulta că ciclul menstrual i-a întârziat”

Cu privire la infracţiunea de violenţă în familie, părţile s-au împăcat în cursul procesului penal prin înscris autentic, astfel că instanț a pronunţat, cu privire la această infracțiune, o soluţie de încetare a procesului penal.

Judecătoria Cluj-Napoca l-a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare cu suspendare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.

Motivarea primei instanțe:

”În această privinţă trebuie remarcat că inculpatul a exercitat acte de o violenţă deosebită asupra victimei într-un loc public, pe timp de zi, în preajma fiice minore a persoanei vătămate şi a trecătorilor. Aceste împrejurări conduc către aprecierea că inculpatul denotă un dispreţ total în raport cu integritatea corporală a victimei, ceea ce dovedeşte temeritate infracţională deosebită. Totodată, trebuie remarcat că între agresor şi victimă există o disproporţie fizică evidentă, ascendentul astfel conferit fiind folosit către inculpat în favoarea sa pentru a exercita agresiuni de o intensitate deosebită asupra soţiei sale, disproporţia de forţe dintre inculpat şi persoana vătămată fiind una evidentă, precum şi pentru a diminua posibilitatea intervenţiei din partea trecătorilor.

Agresiunile exercitate de către inculpat în contextul faptic mai sus expus prezintă o periculozitate aparte, deoarece victima nu este aleatorie, ci este tocmai soţia sa, persoană faţă de care trebuie să manifeste sentimente de empatie, compasiune şi înţelegere. Astfel, recurgerea la acte de violenţă pentru a rezolva dispute conjugale, pe lângă atingerea adusă integrităţii corporale ale victimei, creează şi sentimente de umilire şi înjosire soţiei, cu atât mai mult cu cât fapta a fost comisă întocmai pentru a fi observată de cei din jur.

Ferocitatea agresiunilor care s-a concretizat într-o stare de indignare adusă persoanelor prezenta a fost certificată prin înscrisurile medicale depuse la dosar, stabilindu-se că victima a suferit leziuni ce necesită un număr de 25-28 zile de îngrijiri medicale, precum şi prin de fotografiile efectuate de către organele de poliţie, observându-se urmările suferite de către victimă (dintr-o altă perspectivă decât cea a înscrisurilor medicale), precum şi faptul că în zona comiterii infracţiunii există numeroase pete de sânge.

Nu în ultimul rând, trebuie evidenţiat că actele de violenţă exercitate de către inculpat au fost îndreptate spre zone vulnerabile ale corpului soţiei sale (capul şi zona feţei, în special), agresorului fiindu-i indiferent de eventualele urmări pe care fapta le-ar putea avea în rândul persoanelor prezente în locul public în care aceştia se aflau.

De asemenea, inculpatului i-a fost indiferent că în momentul în care o lovea pe soţia sa cu brutalitate era prezentă fetiţa acesteia în vârstă de 5 ani, care, aşa cum s-a arătat prin înscrisurile depuse, suferă de handicap. Astfel, un copil care deja era sensibil, a fost martor la o serie de violenţe îngrozitoare la care a fost supusă mama sa, aspect de natură să o traumatizeze, dată fiind inclusiv condiţia sa specială. (….)

Cu privire la persoana inculpatului şi la conduita sa ulterioară săvârşirii infracţiunii, instanţa a avut în primul rând în vedere faptul că acesta a mai fost condamnat în trecut pentru săvârşirea unor infracţiuni de loviri şi alte violenţe, ameninţare şi violare de domiciliu ceea ce denotă un profil criminogen, precum şi caracteristicile unui om violent. Astfel, chiar dacă inculpatul a fost reabilitat, cazierul foarte bogat al acestuia în special în comiterea unor fapte de folosire a forţei fizice atestă faptul că inculpatul nu este străin de nerespectarea regulilor de convieţuire socială.

O altă împrejurare relevantă în speţă este reprezentată de intervalul de timp scurs între perioada în care fost comisă fapta şi momentul eliberării inculpatului din penitenciar. În acest sens, trebuie remarcat că liberarea condiţionată a inculpatului pentru executarea unei pedepse dispuse pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală a fost dispusă în anul 2014, în luna decembrie (mai precis, în data de 17.12.2014), în timp ce fapta pentru care acesta a fost trimis în judecată a fost comisă în anul 2019.

Această conduită a inculpatului este de natură să indice nu doar perseverenţa sa infracţională, disponibilitatea de a comite fapte penale şi lejeritatea cu care acesta este dispus să acţioneze în contradicţie cu legea penală, ci inclusiv lipsa unei conştientizări reale şi efective din partea acestuia cu privire la însemnătatea condamnării sale anterioare, aceasta din urmă nefiind în măsură să îl împiedice pe inculpat să comită o nouă infracţiune (…)

În ceea ce priveşte situaţia personală şi socială a inculpatului, instanţa a reţinut că acesta este cetăţean român, are vârsta de 52 de ani, a efectuat studii liceale – 12 clase, nu are obligaţii militare, este căsătorit, nu are o ocupaţie stabilă.”

Apelul Parchetului

”Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se dispună schimbarea de încadrare juridică în sensul reţinerii şi a stării de recidivă postexecutorie prev. de art. 41 alin. 1 rap. la art. 43 alin. 5 Cod penal, conform încadrării juridice iniţiale, menţinerea cuantumul pedepsei aplicate de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi 43 alin. 5 Cod penal şi executarea acesteia în regim de detenţie; deducerea din durata pedepsei închisorii a duratei reţinerii din 16.08.2019 şi până la data 17.08.2019 şi a arestului preventiv începând cu data de 17.08.2019 şi până la data de 23.08.2019.

În motivarea apelului s-a arătat că în mod corect a reţinut instanţa de judecată vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371Cod penal, însă hotărârea pronunţată este nelegală raportat la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei închisorii (suspendare sub supraveghere) prin prisma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 242/08.04.2021, publicată în Monitorul Oficial la data de 08.07.2021, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 55 ind. 1 din Legea 2254/2013, în interpretarea dată prin Decizia 7/2018, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt neconstituţionale, impunându-se, astfel, reţinerea stării de recidivă postexecutorie conform încadrării juridice iniţiale.”, se arată la dosar.

Motivarea Curții

”În prezent, ca efect al pronunţării la data de 08.04.2021 a Deciziei nr. 242/2021 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial din data de 08.07.2021, se impune şi reţinerea prevederilor art. 41 alin.1 şi art. 43 alin. 5 Cod penal referitoare la recidiva postexecutorie şi tratamentul sancţionator al acesteia.

Astfel, cu toate că potrivit adresei Penitenciarului Baia Mare nr. __/18.03.2021 , inculpatul a executat pedeapsa anterioară în condiţii necorespunzătoare în perioada 24 iulie 2012 – 17.12.2014, rezultând un număr de 150 de zile considerate executate suplimentar conform art. 55/1 din Legea nr. 254/2013, aceste zile nu pot fi valorificate în prezenta cauză cu efectul constatării împlinirii termenului de reabilitare şi a înlăturării stării de recidivă postexecutorie, Curtea Constituţională stabilind prin Decizia nr. 242/2021 că prevederile legale menţionate se aplică doar celor care se aflau în executarea pedepsei la data de 21 iulie 2017, data intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017, prin care a fost introdus art. 55/1 în Legea nr. 254/2013.

În propria apreciere a materialului probator, instanţa de apel reţine că fapta imputată inculpatului în materialitatea sa, precum şi în ce priveşte latura subiectivă, a fost dovedită cu probele şi mijloacele de probă administrate în cauză.

Instanţa de apel îşi însuşeşte aprecierile derivate din interpretarea detaliată şi coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, pe care le-a expus instanţa de fond în motivare.

Totodată observă că inculpatul nu contestă starea de fapt reţinută, nedeclarând apel în cauză.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, constatăm că infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda şi că potrivit art. 43 alin. 5 Cod penal aceste limite se majorează cu jumătate în cazul recidivei postexecutorii.

Faţă de timpul scurs de la data comiterii faptei, faţă de conduita procesuală corectă a inculpatului, care s-a prezentat atât în faţa primei instanţe, cât şi a celei de apel, s-a împăcat cu persoana vătămată pentru infracţiunea de violenţă în familie, văzând şi că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză, Curtea consideră că prezentul proces penal în sine a contribuit la reeducarea acestuia.

Astfel, apreciază că pentru sancţionarea lui în prezent este suficientă pedeapsa amenzii.

La alegerea pedepsei alternative a amenzii Curtea are în vedere şi imposibilitatea valorificării celor 150 de zile care anterior Decizei Curţii Constituţionale nr. 242/2021 puteau fi considerate executate suplimentar, precum şi durata procesului, faptul că nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă anterior deciziei menţionate.

Totodată instanţa de control judiciar reţine că gradul de periocl social mai ridicat în prezenta cauza l-a prezentat infracţiunea de violenţă în familie, pentru care a intervenit împăcarea şi că pentru infracţiunea de tulburarea liniştii publice, mai puţin gravă, nu este necesară aplicarea pedepsei închisorii cu executare efective, pedeapsa amenzii fiind suficientă pentru corijarea conduitei inculpatului.

La dozarea pedepsei amenzii Curtea va ţine seama de faptul că inculpatul are copii minori în întreţinere, nu realizează venituri consistente sau cu caracter de continuitate, astfel că va aplica acestuia pedeapsa minimă şi va stabili valoarea unei zile amendă la 10 lei, rezultând pedeapsa de 1800 lei amendă penală (180 zile amendă x 10 lei/zi).

În temeiul art. 72 alin. 2 Cod penal se vor scădea din pedeapsa amenzii zilele reţinerii şi arestării preventive – 8 zile (reţinere de la data de 16.08.2019 ora. 15.00 până la data de 17.08.2019, ora 15.00 şi arestare preventivă de la data de 17.08.2019 la data de 23.09.2019), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1720 lei amendă penală (172 zile amendă x 10 lei/zi).”

Comments

comentarii