Un avocat, coleg de firmă cu Robert Roșu, spune că pentru el avocatura s-a terminat. ,,Acesta a fost visul permanent al noii orânduiri – ca avocatul să devină un “prim procuror” al dosarului, să nu asigure apărarea, să nu mai existe o apărare”, scrie acesta.
Avocatul Dan Cristea a rezumat cazul colegului său Robert Roșu, subliniind probleme din dosarul penal0. În mesajul postat, atrage atenția că au fost judecători care și-au retractat propriile hotărâri în fața organelor de urmărire penală, că procurorii au acuzat avocatul de complicitate cu clientul pe care îl apără prin simplul fapt că a susținut cauza acestuia, denunțând totodată substratul condamnării ca fiind acela al invidiei pentru reputația câștigată de către avocat.
Avocatul Cristea reproșează lipsa de interes a barourilor și a UNBR-ului față de cazul colegului său avocat, lipsa de reacție față de pericolul la care este expusă profesia de avocat.
,,Pentru mine personal avocatura s-a cam terminat din momentul în care ieri seară un coleg avocat a fost condamnat la 5 ani cu executare, acuzația fiind că prin săvârșirea de activități de avocat (pledoarie, redactare notificări, corespondențe etc.) a fost complice la activitatea zisă infracțională a unui client.
Deci, omul nu a fost pedepsit că a luat sau a dat bani, că a făcut cine știe ce trafic, că a plimbat genți sau mai eu știu ce grozăvie – nu, acuzația a fost că pledând pentru un client despre care vezi Doamne ar fi știut/trebuia să știe că NU are dreptate, l-a ajutat prin simplul fapt de a îi fi avocat.
Așadar, domnii procurori au stabilit retroactiv, după 15 ani, adevărul UNIC al unei spețe – și pur și simplu avocatul care a pledat contrariul a luat 5 ani de închisoare.
N-a contat că biata decizie de achitare de la fond spunea “domnule, astea sunt pur și simplu activități de avocat” – nu, sustinând cauza unui client avocatul i-a devenit, iată!, complice.
N-a contat nici faptul că ce a susținut avocatul în pledoariile, notificările sale a fost confirmat și bazat pe hotărâri judecătoresti definitive – nu, avocatul trebuia să știe că sunt greșite! Ca să fie totul și mai dureros de absurd kafkian, au fost audiați chiar judecătorii respectivelor hotărâri, care și-au declarat la urmărirea penală propriile hotărâri ca fiind “greșite”! Înțelegeți? Judecătorul vine după un deceniu și spune – “da, am dat hotărârea asta, dar acum spun că era greșită”. Iar procurorul spune: “Vezi, avocate? Păi trebuia să știi că te întemeiezi pe o hotărâre definitivă GREȘITĂ”.
Știți care a fost folosul material injust clamat? Faptul ca avocatul a câștigat reputație, nu bani, prin preluarea dosarului.
Nu am absolut nicio speranță ca are vreun impact ce scriu. Dar pentru avocații/oamenii normali la cap care citesc asta sper să fie clar că hotărârea de ieri poate fi oricând replicată la ORICE dosar.
Sunt multe litigii cu pretenții mari în care Statul/ o instituție a statului a pierdut – nimic nu va opri un procuror dornic de glorie ca peste 10 ani să vină, să spună că Statul avea dreptate, că hotărârea definitivă contrară e oricum greșită, și că avocatul pledant e complice al clientului care a produs un “prejudiciu”. Ieri un om a luat 5 ani de pușcărie pentru asta.
Acesta a fost visul permanent al noii orânduiri – ca avocatul să devină un “prim procuror” al dosarului, să nu asigure apărarea, să nu mai existe o apărare. De altfel, impresia mea este că asta e și viziunea în penal asupra avocatului – un șmecher, dom’ne, care încearcă să îl ajute pe X-ulescu să scape. Ce ar fi trebuit colegul meu să faca la 29 de ani – să îi spună clientului “fugi dom’ne de aici, nu pledez eu contra Statului Român?” Cum să îți mai faci meseria? Pentru cine ai voie să pledezi?
Personal, mi-a fost de ajuns – profesia e inertă, UNBR-ul, barourile ar fi trebuit să fie termen de termen la acest proces, care a pus în discuție existența acestei profesii.
Pentru avocații care nu cred cele de mai sus, care zic – “dă-l încolo, sigur a făcut ceva” – vă las un mai jos mic citat din motivele de critică ale Parchetului fașă decizia de achitare. Vă rog să înlocuiți numele anonimizat cu numele vostru – ați susținut vreodată “convingător cauza unui client”? 5 ani cu executare la proxima ocazie!
Știu, n-o să se vi se întâmple chiar vouă, n-are rost să vă pese. I s-a întâmplat lui Robert, un fraier care a muncit zilnic ani de zile de dimineața până seara ca să stea în pușcărie pentru că și-a făcut profesia.
“Astfel, reţinem că activităţile de complicitate pot îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezenţă a unei persoane alături de autorul infracţiunii, astfel încât să i se dea acestuia siguranţa sau încrederea că acţiunile sale sunt sortite succesului.
În plus, în cazul de faţă, inculpatul X, prezentându-se alături de inculpatul Y la şedinţa Consiliului de Adminsitraţie […], prezentând un volum important de informaţii referitoare la termeni juridici, dificili de înţeles de către persoane fară pregătire juridică, prezentând noţiuni ca “daune cominatorii”, a influenţat decizia luată de membri prezenţi în mod covârşitor.
De altfel, din declaraţiile membrilor rezultă în mod indubitabil că prezenţa unui avocat (respectiv inculpatul), care susţinea în mod convingător situaţia imobilului, care le-a înmânat documente în sprjinul celor afirmate, care prezenta siguranţă în expunerile făcute, au contat în luarea deciziei de a fi de acord cu solicitarea de retrocedare.”, a scris Dan Cristea pe Facebook.
