CA Cluj a achitat un șofer care a condus după ce a luat patru medicamente

Un șofer trimis în judecată pentru conducere sub influența unor substanțe și condamnat în primă instanță a fost achitat de judecătorii Curții de Apel Cluj. Șoferul a recunoscut că a luat patru medicamente de durere și răceală înainte de urca la volan. Substanțele metadonă, morfină și alți derivați opiacei au fost găsite doar în urină. Examenul clinic a fost favorabil șoferului, astfel, că magistrații CA Cluj au citat decizia recentă a ÎCCJ privind noțiunea ”sub influența substanțelor” și au dispus achitarea.

La data de 25 noiembrie 2022, în jurul orei 10:50,  inculpatul a fost depistat în trafic, în timp ce conducea autoutilitara mai sus menţionată pe Autostrada A3 Câmpia Turzii-Nădășelu, fiind oprit în dreptul km 12 de către polițiștii rutieri din cadrul Biroului de Poliție Autostrada A3 , care se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu și acționau pe linia combaterii conducerii autovehiculelor sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

Cu ocazia depistării sale în trafic, s-a procedat la testarea cu aparatul Drager Drugtest 5000, care la testul nr. 114, a indicat o valoare pozitivă la substanțele Opiates (OPI) și Metadonă (MTD), fapt ce a determinat conducerea acestuia la Spitalul Municipal din Turda, în vederea recoltării unei mostre biologice de sânge și unei mostre de urină, pentru stabilirea cu exactitate a substanțelor prezente în organism

Potrivit buletinului de analiză toxicologică  întocmit de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, în urma analizării mostrei de urină prin metoda testelor rapide BeRight imunochimice, a rezultat o valoare pozitivă pentru substanțele metadonă, morfină și alți derivați opiacei.

Cu ocazia depistării sale în trafic, șoferul a declarat că în zilele premergătoare opririi sale a luat medicamente pentru răceală şi durere de dinţi, respectiv Nurofen, Ibuprofen şi Famotidină. Totodată, acesta a declarat că a consumat substanţe psihoactive în trecut, dar nu şi pe parcursul ultimilor 3 ani.

În cursul urmăririi penale inculpatul a declarat că regretă comiterea faptei și a precizat că, cu o zi înainte de a conduce, datorită unor dureri în zona lombară, a luat o pastilă de Tramadol. Totodată, inculpatul a menţionat că, la data comiterii faptei, nu se simţea sub influenţa substanţelor psihoactive, iar capacitatea de a conduce nu i-a fost afectată.

Judecătoria Cluj-Napoca l-a condana tla pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2250 lei.

Parchetul a considerat că ”o soluţie de condamnare la pedeapsa amenzii este vădit netemeinică, o astfel de pedeapsă fiind nejustificat de blândă, conduita inculpatului nefiind combătută deloc prin soluţia instanţei de fond, pentru prevenirea săvârşirii de către inculpat de noi infracţiuni şi reeducarea acestuia în spiritul normelor de convieţuire socială, impunându-se condamnarea la pedeapsa închisorii.

Mai mult, prima instanţă a acordat astfel o eficienţă mult prea mare circumstanţelor personale ale inculpatului şi conduitei sale procesuale, fără a ţine cont de gravitatea concretă a faptei comise de inculpat, de starea de pericol social, raportat la riscul real de producere a unor consecinţe grave din pricina consumului de substanţe psihoactive iar vârsta inculpatului trebuia să fie o împrejurare care să îl oprească din comiterea unor asemenea fapte, dată fiind presupusa experienţă de viaţă şi maturitatea acestuia. În schimb, acesta a ales să se urce la volanul autoturismului, la o oră la care traficul este intens, de natură a genera un pericol abstract crescut pşntru participanţii la trafic, context ce denotă o atitudine iresponsabilă, precum şi o reală indiferenţă faţă de siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.”

Curtea de Apel Cluj l-a achitat pe inculpat pentru următoarele motive:

”Curtea are în vedere buletinul de analiză toxicologică nr. 8554/IX/c/1042 din data de 06.12.2022, întocmit de Institutul de Medicină Legală Cluj-napoca, cu referire la inculpatul … și reține că examenul toxicologic efectuat pe mostra de sânge a fost negativ pentru metadonă, morfină și alți derivați opiacei, iar examenul toxicologic efectuat pe proba de urină a fost pozitiv pentru metadonă, morfină și alți derivați opiacei și negativ pentru: amfetamină, metamfetamină, MDMA, ketamină, cocaină, mefedronă, AB-PINACA, THC (f.17, dos.up.).

De asemenea reținem că în fișa de examen clinic s-a reținut că în cazul inculpatului nu s-au constatat elemente clinice sugestive consecutive consumului recent de băuturi alcoolice sau de substanțe psihoactive, astfel, inculpatul avea o atitudine adecvată, era cooperant, avea orientare temporală, spațială, alopsihică, autopsihică, nu avea tulburări emoționale, de echilibru sau motorii.

Din aceeași decizie a ICCJ menționată anterior Curtea reține opinia Institutului Naţional de Medicină Legală: Pe timpul cât substanţa activă şi metaboliţii săi nu se mai află în sânge, dar substanţa încă se mai află în corpul acelei persoane prin metaboliţi activi şi/sau inactivi în diferite căi de eliminare (urină, fir de păr), se apreciază într-un consens ştiinţific şi medico-legal că persoana respectivă nu se mai află în starea de a fi sub influenţa substanţelor psihoactive şi medico-legal, întrucât în creier, unde se exercită efectele psihoactive, nu se mai află substanţa.  Prin urmare, prezența metaboliților activi sau inactivi în urină nu este suficientă pentru a concluziona că o persoană se află sub influența unei substanțe, deoarece efectele psihoactive sunt legate de prezența substanței active în sânge și creier. Potrivit opiniei științifice, o persoană este considerată sub influența substanțelor psihoactive atât timp cât acestea sau metaboliții lor activi sunt prezenți în sângele său, afectând funcțiile psihice, senzoriale și neuromotorii. Dacă în sânge se găsesc doar metaboliți inactivi, iar substanța activă nu mai este prezentă, persoana nu mai poate fi considerată sub influență.

Raportat la concluziile deciziei ICCJ, la cele statuate de experții Institutului Naţional de Medicină Legală și la faptul că în cazul inculpatului s-au identificat substanțe psihoactive doar în urină, nu și în sânge, iar potrivit examenului clinic acesta nu avea afectate funcțiile psihice, senzoriale și neuromotorii Curtea va reține că fapta inculpatului care la data de 25.11.2022, în jurul orei 10:50, a condus autoutilitara … pe Autostrada A3 Câmpia Turzii-Nădășelu, , având în urină substanțele psihoactive metadonă, morfină și alți derivați opiacei nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin 2 Cod penal.

Ministerul Public a arătat că prin recunoaşterea învinurii inculpatul a recunoscut în mod implicit că a condus autovehiculul sub influenţa unor substanţe psihoactive. Curtea reţine că recunoaşterea învinuirii, în procedura prev. de art. 374 al. 4 din C.p.p. nu înlătură viciile probatorii ale laturii obiective şi nu acoperă lipsa de tipicitate a infracţiunii cu privire la elementele ce ţin de latura obiectivă.

Curtea are în vedere că a fost învestită doar cu apelul declarat de Ministerul Public în defavoarea inculpatului şi analizând disp. art. 417 şi 418 din C.p.p. concluzionează că neagravarea situaţiei în propriul apel prin crearea unei situaţii mai grele pentru cel care a declarat apel nu se aplică procurorului, ci numai părţilor, persoanei vătămate şi a celor interesate, întrucât procurorul nu are un interes particular în cauză, dimpotrivă, este unul dintre garanţii respectării legalităţii procesului penal (art. 2 din C.p.p.) şi al incriminării (art. 1 din C.pen.).

Prin urmare, fapta săvârșită de către inculpatul … la data de 25.11.2022 nu este prevăzută de legea penală, astfel că se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 16, alin. (1) lit.b) teza I C.p.p.”

Comments

comentarii