Tăiere la ras în Parcul Național Munții Maramureșului

Firmă de amenajamente silvice, amendată după ce a recuzat o judecătoare ce deranjează ”mafia lemnului”

Firma de amenajamente silvice Omni din Timișoara a fost amendată de Tribunalul Cluj pentru că a recuzat cu rea-credință o judecătoare dintr-un proces în care firma este chemată în judecată alături de Direcția Silvică Maramureș. Culmea, aceeași judecătoare a amendat în alt proces Direcția Silvică pentru că nu depune la dosar actele cerute.

SC OMNI SRL a solicitat recuzarea judecătoarei Dumitriela Rodica Cazan de la judecarea unei cauze în care proprietarii unei suprafețe din Maramureș cer anularea unor autorizații de exploatare.

O altă judecătoare de la Tribunalul Cluj a judecat cererea de recuzare și a decis: ”Respinge, ca neîntemeiată, cererea de recuzare formulată de petenta SC Omni SRL. Se va înainta dosarul aceluiaşi complet de judecată, în vederea stabilirii măsurilor pentru continuarea judecăţii. Atacabilă o dată cu fondul.

Aplică petentului SC Omni SRL amenda judiciară în sumă de 1000 lei, în temeiul art. 187 al. 1 pct. 1 lit. b C.p.c.

Cu drept de cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare se va depune la Tribunalul Cluj. ”

Cu privire la recuzare, instanța a motivat: ”Petenta nu a expus vreo împrejurare din care să rezulte că doamna judecător sau persoane apropiate acesteia ar avea un interes în legătură cu pricina care se judecă, prin urmare nu sunt incidente nici dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 2 C.p.c.

Susținerile din cererea de recuzare nu sunt elemente din care să rezulte îndoieli cu privire la imparțialitatea președintelui completului, nefiind incidente nici prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 C.p.c.

În concret, instanța constată că în niciun caz greșelile grefierului nu pot fi interpretate ca o dovadă de încălcare a obligației de imparțialitate de către judecător. Faptul că încheierile de ședință ar fi semnate fără verificare nu reprezintă o dovadă de încălcare a obligației de imparțialitate, câtă vreme petentul nu a invocat faptul că respectivele erori ar fi fost săvârșite doar în raport de una dintre părți și ar fi influențat situația procesuală a acesteia, dezavantajându-o față de celelalte părți.

Neaplicarea sancțiunii decăderii unei părți care nu a respectat un termen judecătoresc, respectiv soluționarea greșită a unei excepții pot reprezenta motive pentru formularea unor căi de atac, însă, în lipsa altor elemente din care să rezulte o părtinire din partea judecătorului, eventualele erori de judecată nu constituie motive de incompatibilitate. Instanţa învestită cu soluţionarea cererii de recuzare nu este competentă să analizeze dosarul cauzei şi să stabilească dacă judecătorul fondului a procedat corect sau nu atunci când nu a aplicat sancțiunea decăderii sau când a soluționat o excepție, o asemenea apreciere neputând fi făcută decât de instanţele de control judiciar.

Pentru aceste motive, instanţa urmează să respingă cererea de recuzare, ca fiind neîntemeiată.”

Instanța a motivat aplicarea amenzii astfel: ”În drept, conform art. 187 al. 1 pct. 1 lit. b C.p.c., dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel: cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei formularea, cu rea-credinţă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare.

În speţă, instanţa constată că prezenta cerere de recuzare a fost formulată cu rea credinţă în condiţiile în care solicitarea de recuzare a fost formulată la data de 22 februarie 2023, așadar exact în ziua ședinței de judecată. În condițiile în care prin cererea de recuzare nu se invocă niciun element care nu ar fi putut fi invocat cu mai mult timp înainte de ziua ședinței, având în vedere caracterul neîntemeiat al cererii de recuzare, astfel cum a fost analizat mai sus, este evident că motivul pentru care s-a formulat cererea de recuzare este tergiversarea soluționării cauzei. În plus, cererea de recuzare nu a fost legal timbrată, iar instanța a fost nevoită să stabilească termenul de judecată al cererii de recuzare astfel încât solicitantul să aibă posibilitatea să achite taxă judiciară de timbru, element care a dus, de asemenea, la tergiversarea soluționării cauzei.

Din aceste considerente, instanţa va aplica petentului amenda judiciară în sumă de 1000 lei, în temeiul art. 187 al. 1 pct. 1 lit. b C.p.c.”

În acest dosar, reclamanții Crin Gălățean și Maria Rondolean, proprietari de terenuri forestiere în Maramureș, au chemat în judecată Direcția Silcivă Maramureș, Ocolul Silvic Borșa, Ministerul Mediului și Omni SRL, cerând anularea a patru autorizații de exploatare din 2008, emise prin operațiuni ilegale. Mai exact, firma Omni ar fi calculat în minus 100.000 de metri cubi de lemn la momentul când a realizat amenajamentele silvice pe terenurile reclamanților, cantitate care apoi a fost furată de ”mafia lemnului”. Omni SRL a lucrat împreună cu proiectantul de amenajamente Ioan Teodor Ghejeu, vestit în zona Borșa, care a colaborat și cu Ecosilva SRL, ce apare într-o investigație Riseproject. Ghejeu este implicat în amenajamentele de care au beneficiat verișorii fostului director al Direcției Silvice Maramureș, Pavel Horj, actual șef al Ocolului Silvic Dragomirești. Firmele verișorilor au exploatat lemnul în zonă, inclusiv pe terenul reclamanților din acest proces.

Reclamanții solicită ca pârâții să plătească un prejudiciu de aproximativ 3,5 milioane lei (la nivelul anului 2008), sumă care sp fie actualizată la zi.

Comments

comentarii

Urmărește CLUJUST pe Google News

Lasă un răspuns