INPPA Centrul Teritorial Cluj, în parteneriat cu Baroul Cluj, a organizat, ieri, o conferință și un cocktail de Ziua Avocatului European, care anul acesta are ca temă centrală Accesul la Justiție. ”Accesează-ți avocatul pentru a-ți accesa drepturile”, scria pe afișul Zilei Avocatului, realizat de Consiliul Barourilor și Europa (CCBE), cel care acum trei ani a stabilit că în 10 decembrie se sărbătorește avocatul european.
În cadrul manifestării organizate la sediul Baroului Cluj, au luat cuvântul Camelia Reghini – consilier coordonator al Biroului Teritorial Cluj al instituției Avocatului Poporului și lector la Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir” Cluj, avocata Diana Andrașoni și avocata Ioana Moga. Este al treilea an în care se sărbătorește la nivel european această zi. (Citește aici despre conferința organizată cu această ocazie la Baroul Cluj în 2014 și aici despre cea din 2015)
Accesul la justiție poate fi discutat din o mie puncte de vedere. Dacă stăm să ne gândim la tot noul cod de procedură civilă, din punctul meu de vedere, tot noul cod este un blocaj. Blochează omul de pe stradă, nu avocatul. Este făcut pentru judecător. Acesta nu are termene să decadă, numai câteva termene și acelea le-au declarat singuri că sunt termene de recomandare și ca atare pe omul de pe stradă îl decade în 2 minute din orice fel de posibilitate de a se apăra. Dacă ne gândim numai că ai putea fi pleca o lună undeva și pe când vii să-ți fii trecut cele 25 de zile, să nu mai poți să propui probe, avem un temei de discuție. ”, a spus în introducere directorul INPPA Cluj, Ioana Gidro Stanca.
Avocata Diana Andrașoni a vorbit despre taxele de timbru care îngreunează accesul la justiție. ”Din păcate, eu am identificat mai multe tipuri de restricții juridice, restricții tehnice – în general vreau să subliniez formalizarea excesivă a regulilor procedurale -, restricții financiare – bugetul justiției și în ultimul timp tendința de a înlocui latura umană a dreptului cu latura robotică, informatică, ignorându-se faptul că tehnologia și progresul tehnologic este salutar, dar nu este menit să înlocuiască latura umană. Cu atât mai mult într-un stat de drept, justiția fără un factor uman nu mai este justiție. Omul nu poate fi prins în șabloane. Personalitatea umană, latura umană, problemele sale. Orice șablon încerci să aplici, uniformizare nu este o garanție la accesul la justiție și la un judecător efectiv, care să aprecieze, să gândească în spiritul legii și nu în litera ei, cum se întîmplă din ce în ce mai des.
Ca o concluzie, eu consider, chiar dacă suntem nu tocmai factorul determinant al legislației, că este și vina noastră că se întâmplă ce se întâmplă. În primul rând, aș sublinia lipsa de coeziune a noastră, între noi, în viața de zi cu zi. Pentru că astfel permitem intruziunile exterioare ale legislativului, decăderea noastră ca profesie, ignorarea realităților și practic reducerea noastră la tăcere. Vocea avocatului nu se aude ca partener de dialog social. Este impresia mea”, a spus Diana Andrașoni.
Avocata Ioana Moga a vorbit despre problema citării prin publicitate la cei cu domiciliu necunoscut: ”Am vrut să vin să vorbesc pentru că e prima dată de când lucrez eu, adică de 13 ani, când în ultimii ani, de la intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă, am simțit că într-un anumit fel este blocat accesul la justiție al clienților mei. Așa că am conceput această discuție absolut colegială. Cred că prin ce trec eu, treceți toți. Mă refer efectiv la anumite cazuri în care modificarea legislației pe procedură civilă a dus la crearea acestor situații. O să mă refer practic la citarea prin publicitate sau cauzele în care avem pârâți cu domicilii necunoscute. Orice fel de cauze civile unde ne izbim de pârâți cărora nu le știm domiciliile și în care ni se cere să le indicăm domiciliile. O să vă arăt de ce este încălcat în aceste cauze accesul la justiție.
Accesul la justiție este asigurat în cazul îndeplinirii unor condiții: Să existe o instanță, instanța să fie instituită prin lege, instanța să fie competentă să judece cauza și accesul la justiție să fie asigurat în mod real efectiv. Ei bine, în acest cauze de care am vorbit, avem procedura citării prin publicitate consacrată prin art. 167 din CPP, unde ni se spune că pot fi citați prin publicitate acești pârâți, cu condiția ca noi să facem dovada că am făcut toate demersurile pentru a afla domicilile lor.
Într- cauză de uzucapiune sau într-o cauză de revendicare imobiliară, noi o să scoatem din cărțile funciare niște nume care sunt pârâții cu care trebuie să ne judecăm pentru a rezolva o situație juridică de obicei extrem de dificilă și lăsată nrezolvată ani și ani, dar nu mai poate fi rezolvată decât prin proces. Și vom face toate demersurile, în sensul că ne vom adresa în baza legii 677/2001 la birourile de evidența populației pentru a identifica după niște nume pârâții cu care să ne judecăm. Dacă ne adresăm direct înainte de pornirea procesului, vom primi un răspuns în care ni se spune că nu ni se pot furniza aceste informații, fiind confidențiale, și că ni se pot furniza numai cu acordul acelor persoane. Dacă ne adresăm primăriilor sau registrelor de stare civilă, și e acolo ni se spune că în lipsa altor date nu pot să-i găsească, dacă nu știm CNP sau anul decesului. În consecință ni se spune că nu se poate, căci sunt date confidențiale, și se poate doar la cererea instanței, că trebuie să fie un temei legal ca să încalce principiul confidențialității. Așa că nou trebuie să facem acțiunile, să le timbrăm, după care se obține un certificat de grefă și să începem din nou procedură sau să așteptăm să primim termen și să cerem iinstanței să solicite acele date. ”, a precizat Ioana Moga.
Coordonatorul biroului teritorial al Avocatului Poporului, Camelia Reghini, le-a propus avocaților o colaborare cu biroul teritorial al Avocatului Poporului: ”Referitor la refuzul autorităților de a comunica datele cu caracter confidențial. Avocatul Poporului are acces la datele care sunt secrete altfel. ”
Reghini le-a vorbit avocaților despre activitatea Avocatului Poporului: ”În principal, rolul Avocatului Poporului este acela de mediator între cetățean și autoritățile publice, care printr-un act administrativ au generat acesuia un prejudiciu. Cele mai multe situații le-am avut pe legile referitoare la restituirea proprietăților. Atenție, că acuma termenul limită pentru comisiile locale să soluționeze solicitările pe cale administrativă este 1 ianuarie 2017. După aceea, oamenii au dreptul să facă plângeri în instanță. Din punctul meu de vedere, chestia asta cu reconstituirea dreptului de proprietate a fost de la început prost gândită, cu comitete și comisii.”
”Ce e de actualitate este cu Fondul Proprietatea, pentru că am văzut o sentință pronunțată de o instanță din Cluj care, surprinzător, obliga primăria sau comisia locală să despăgubească ea însăși petentul pe motiv că Fondul Proprietatea este o cvasi-utopie”, a mai spus coordonatorul biroului teritorial al Avocatului Poporului.
Ziua Avocatului European s-a încheiat cu un cocktail în sala de consiliu a Baroului, unde a fost amplasat deja bradul de Crăciun.
