fbpx
Avocații clujeni din Parlament: Steluța Cătăniciu, Alin Tișe și Mate Andras

Vot amânat în Senat pe modificările la legea avocaturii. Vezi amendamentele Comisiei juridice

Senatorii au amânat pe 29 iunie votul privind propunerea legislativă a parlamentarilor-avocați care aduce modificări la legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Principalele modificări vizează ridicarea de înscrisuri și suporturi de date de la avocați cu ocazia perchezițiilor și răspunderea penală a avocatului în cazul nedenunțării unor infracțiuni.

Inițiatorii propunerii legislative sunt 30 de parlamentari, majoritatea avocați, dintre care trei din Cluj: Steluța Cătăniciu (independent), Alin Tișe (PNL, ex-PDL) și Mate Andras Levente (UDMR). Propunerea de lege organică pentru modificarea legii 51/1995 a fost înregistrată la Senat în 17 decembrie 2014. După mai multe proceduri, a ajuns la Comisia juridică a Senatului, care a emis aviz favorabil cu amendamente în 23 iunie. A doua zi, legea a intrat la vot în plenul Senatului.

Amendamente adoptate de Comisia juridică:

După alineatul 1 al articolului 35 se introduc două noi alineate, alin.1.1 și alin 1.2, cu următorul cuprins:

(1.1) Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării:
1. comunicările scrise între client și avocatul său, autorizat legal să refuze oferirea de declarații.
2. consemnările efectuate cu privire la comunicările incredințate de către client sau cu privire la alte imprejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie
3. alte bunuri, cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie.

Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine și date, a imaginilor și a altor reprezentări care se află in posesia avocatului.

Restricțiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile in situația in care probe și indicii temeince justifică suspiciunea că avocatul ar fi implicat in savârsirea unei fapte prevazută de legea penală, ori dacă avocatul este implicat in favorizarea infractorului, obstrucționarea justitiei sau intr-o tăinuire sau dacă este vorba despre bunuri rezultate in urma savârsirii unei infracțiuni, care au fost utilizate sau destinate savârsirii unei infracțiuni sau care provin dintr-o infracțiune.

Restrictiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile in situația în care avocatul contribuie la disimularea provenienței bunurilor obtinute ilegal, dacă avocatul ascunde un bun provenit dintr-o infracțiune, disimulează proveniența acestuia sau obstructionează ori periclitează identificarea provenienței, identificarea, confiscarea, ridicarea sau punerea sub sechestru a unui astfel de bun.

(1.2) Perchezitia sediului profesional al avocatului sau a domiciliului acestuia este condiționată de existența unui mandat de perchezitie emis de judecător. Decanul Baroului local (sau reprezentantul acestuia) trebuie să fie prezent pe parcursul întregii proceduri de percheziție derulate la sediul profesional al avocatului.

După alineatul 1 al articolului 46, se introduce un nou alineat, alin.1.1, cu următorul conținut:

(1.1) Orice contact dintre avocat și o persoană cu interese contrare în cauza în care avocatul este angajat, reprezentantul acesteia sau un terț care se dovedește că este interesat de soluția ce se va pronunța în cauză, nu poate fi realizat decât cu acordul expres, prealabil, al clientului, în prezența clientului sau a persoanei desemnate de acesta.

Dupa alineatul 4 al articolului 46 se introduc trei noi alineate, alin.4.1-4.3,  cu următorul cuprins:

(4.1) Persoana care face publică in mod ilegal o informație confidențială din sfera privată a unei alte persoane sau care deconspiră un secret operațional sau comercial care i-a fost divulgat in calitate de avocat sau despre care a aflat in alt mod, dar in legatură cu calitatea sa de avocat, este pedepsită de lege. Pedeapsa prevazută de lege se aplică și in situația in care avocatul divulgă secretul terțului și după decesul persoanei vizate. Este agravantă situația in care avocatul divulgă secretul profesional pentru un folos personal sau cu intenția de imbogățire personală sau unui terț sau de a prejudicia clientul.

(4.2) Sunt exonerați de mărturie membrii organelor profesiei care au obligatia de confidențialitate cu privire la informații de care iau cunostință in exercitarea demnităților profesionale. Deopotrivă aceștia au obligația de secret profesional.

(4.3) Avocatul nu răspunde pentru nedenunțarea infracțiunilor planificate de care are cunoștință in exercitarea profesiei, cu exceptia următoarelor infracțiuni:
1. omor sau ucidere din culpă
2. genocid, crimă impotriva umanității sau crimă de război
3. răpire cu solicitarea unei recompense, luare de ostatici, atac împotriva traficului aerian și naval săvârsit de o grupare teroristă.

In toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârsirea infracțiunii sau consecințele acesteia in alt mod decât denunțarea făptuitorului.”

Vedeți mai jos toate modificările

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Comments

comentarii

România s-a calificat în semifinalele Cupei Mondiale de tenis de masă pe echipe mixte, după ce a învins Germania cu 8-5 şi a pierdut cu 0-8 în faţa Chinei, sâmbătă, la Chengdu (China), în ultimele meciuri din faza a doua a competiţiei.... Citește mai mult
Politologul Cristian Preda compară decizia CCR de prelungire nelimitată a mandatului Iohannis cu decizia Curții din 1996 care i-a permis lui Iliescu să candideze pentru al treilea mandat.... Citește mai mult

Lasă un răspuns