Viteza, depășirile și oboseala – elementele care i-au adus unui șofer condamnarea pentru omor

Un șofer care a produs un accident soldat cu patru morți a fost condamnat recent la 20 de ani închisoare pentru omor calificat de către Tribunalul Sibiu. Judecătorul arată că inculpatul a condus cu viteză excesivă, a efectuat mai multe manevre de depășire, fiin într-o stare avansată de oboseală, astfel că ”și-a asumat și a acceptat posibilitatea producerii unui eveniment rutier cu consecințe fatale”. Inculpatul are de plătit daune morale de 850.000 de euro către nouă părți civile.

Accidentul  a avut loc pe 4 decembrie 2022 la Hula Bradului, în județul Sibiu. În urma lui, a dispărut o familie întreagă: două fete de 15, respectiv 21 de ani și părinții lor. Familia, originară din Spania, se afla în vacanță în România, iar la volanul mașinii închiriate era tânăra de 21 de ani, venită în țara noastră cu o bursă Erasmus.

Cum a motivat instanța condamnarea pentru omor și nu ucidere din culpă

 ”Sub aspectul  laturii subiective, infracțiunea de omor calificat a fost săvârşită de către inculpat cu forma de  vinovăție a  intenției indirecte, prevăzută în art. 16 alin.  (3) lit. b) din Codul penal.  Instanța constată că în prezenta cauză inculpatul a avut reprezentarea faptelor sale și, deși nu a urmărit decesul celor patru victime, prin modalitatea în care a acționat, a acceptat posibilitatea producerii unui astfel de rezultat.

Astfel, tribunalul reţine că inculpatul Sporici Ion s-a deplasat cu o viteză excesivă (128 km/h înainte de producerea accidentului) pe un drum cu limitare de viteză, a făcut mai multe manevre de depășire a autovehiculelor din coloana în care se deplasa pe o porțiune de drum unde depășirea era interzisă, punând în pericol evident ceilalți participanți la trafic, în condițiile în care se afla într-o stare avansată de oboseală, și-a asumat și a acceptat posibilitatea producerii unui eveniment rutier cu consecințe fatale atât pentru el cât și pentru alți participanți la trafic.

Însuşi inculpatul a recunoscut că se afla într-o stare de oboseală accentuată întrucât a condus din data de 04.012.2022, orele 04,00 până la orele la care a avut loc accidentul de circulație, orele 20,21, fără pauze(circa 17 ore), doar o dată sau de două ori s-a oprit pentru a alimenta autoturismul şi pentru a mânca un sandvici, deşi nu avea experiență în a conduce pe distanțe lungi de drum. Împrejurarea că nu avea experiență în a conduce pe distanțe mari rezultă şi din convorbirea pe care acesta a purtat-o cu concubina sa, martora ….. „ Vai ce sperietoare am tras acuma, ce sperietură am tras .., … eu o pusesem pe pilot automat, (taci mă)……. pusesem pe pilot automat și eram pe prima bandă, că nici unu nu mergea cu 130 cu cât am mers eu, și aaa, liniștit, gata zic, numai așa merg până la Subiu, …… frateee, în ultimă instantă nu l-am bușit pe ăla din fața mea pentru că se îngusta strada la mine, și… deci sunt lucrări în față sau ceva, știi, și ăștia erau, cum să zic, aproape unul de altul, nu aveam unde să mă bag, cu chiu cu vai am găsit locul ăsta, dar am frânat la mustafă să nu intru în curu lu ăla din faţa mea. Dacă ai știi ce sperietură am tras, băga-mi-aș……… e a doua oară când pătesc chestia asta, … odată pe …, tot așa, băgam în ea vreo 200 și ceva, și eu… dacă n-am circulat mult, știi, nu miam dat seama că se îngustează drumul, și n-am…. băi tot așa, la milimetru n-am intrat în curul unui tir”.

Contrar celor susținute de apărarea inculpatului, instanța reține că intenţia indirectă a inculpatului faţă de rezultatul produs reiese fără echivoc din următoarele aspecte:

Pentru a se reține forma  de vinovăție a culpei, ar trebui ca în cauză să fie vorba despre o ignoranță a şoferului față de normele de circulație, situație în care încălcarea normelor poate fi atât conștientă, cât şi involuntară, iar în acest caz, făptuitorul prevede două rezultate (unul dorit și altul pe care nu îl urmărește, dar nici nu îl acceptă, ci consideră, în baza unor temeiuri obiective că poate preveni sau evita urmarea care astfel nu se va produce). Această conduită capătă însă forma unei intenţii indirecte atunci când cumulul de neglijențe devine prea nefast pentru a mai putea fi acoperit de elementele obiective pe care conducătorul auto le-ar fi avut în vedere.

Încălcarea unor norme de circulație care, din perspectiva conducătorului auto, poate fi acoperită prin abilităţi proprii (experiența la volan, reacțiile bune în situații critice) sau funcții ale maşinii, conduce așadar la reținerea formei de vinovăție a culpei cu prevedere, însă atunci când încălcarea conştientă a unor reguli de circulaţie ce denotă o periculozitate ridicată se bazează pe hazard, în cauză nu poate fi vorba decât de intenție indirectă. Și în cazul intenției indirecte autorul prevede două posibile urmări, dar acceptă eventualitatea producerii oricăreia dintre ele (lăsând în seama sorții ce rezultat se va produce), spre deosebire de culpă, când nu acceptă producerea rezultatului periculos pe baza unor elemente obiective, apreciate însă eronat.

Ori, aşa cum rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză, în ambele faze procesuale, inculpatul a fost conștient pe tot parcursul drumului că poate să producă un accident de circulaţie, acceptând, astfel, posibilitatea producerii unui accident de circulaţie. Cu toate că nu cunoștea drumul, nu avea experiență în conduce pe distanțe mari, se afla într-o accentuată starea de oboseală, a mai avut şi câteva evenimente în trafic, a continuat să conducă autoturismul acceptând în mod conștient posibilitatea producerii unui eventual accident de circulație.

Elocvente sunt şi discuțiile purtate cu concubina sa  „ Am scăpat foarte ieftin iubire, doar două mici dâre așa, ca și cum două zgârieturi mici, doameeee… doamneeeee…. dar nu spun ce sperietură am tras, îfi dai seama că…., să te vezi că…. pac, te deviază parapetul, știi, și auzi zgomotul cum …așa… ăăă…. sperietură, mie până acum nu mi s-a mai întâmplat să am senzația asta, că gata am adormit și m-am dus…… în parapet…. știi. Dar am scăpat ușor, gata, de aici în colo o să urlu în mașină, dau drumul la geam din când în când, sper…, sper să ajung, da, oboseala e foarte foarte mare.

 e a doua oară când scap…… deci la fel, aveam pilot automat, nu aveam treabă, eram singur pe partea mea, aia mai rapidă, și la fel se închidea partea mea, am rămas fără stradă, și în ultima… la mustață am intrat iarăși, că am fost……. deci, Dumnezeu a vrut așa, să fie loc liber……, când eu m-am trezit că strada s-a îngustat, a fost brusc, știi, și pac am virat dreapta, dar norocul meu că acolo era un pic de spațiu liber, deci a doua oară……. dacă eu scap cu viată până ajung la tine…. chiar mă însor.”

Ca atare, ținând cont că în condițiile date, aprecierea inculpatului a avut la bază șansa, întâmplarea, hazardul, iar nu temeiuri obiective rezonabile, instanța reține că acesta a comis fapta acceptând rezultatul acțiunii sale, deci cu intenție indirectă şi nu din culpă, cum a solicitat inculpatul.

Inculpatul a mai susținut că practica judiciară este constantă în a reține infracțiunea de ucidere din culpă în situația în care s-a produs decesul unei persoane ca urmare a încălcării unor norme de circulație de către inculpat. Tribunalul nu poate reţine apărarea inculpatului în acest sens întrucât fiecare speţă prezintă parțialități specifice, în cauza de faţă, întreg probatoriu demonstrează că acțiunea inculpatului s-a produs cu vinovăție sub forma intenției indirecte.

Aşa cum s-a reţinut şi anterior, inculpatul, ignorând faptul că era noapte, nu cunoștea drumul, era foarte obosit, că fusese evitat de mai multe ori de alte autoturisme  în ultimul moment, că mai avuse incidente în trafic în urma cărora a lovit propriul autoturism, precum şi faptul că fusese atenţionat şi de către concubina sa cu privire la faptul că drumul prezintă foarte multe curbe periculoase,  acesta s-a angajat într-o depășire  pe o porţiune de drum unde depăşirea era interzisă, cu viteză  de circa 130 km/h, ( cu aproape de trei ori mai mare de cât limita legală pentru acel sector de drum), după care a pierdut controlul volanului, pătrunzând pe contrasens şi intrând  în coliziune frontală cu autoturismul marca Dacia Logan, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare …., fără să se bazeze pe elemente directe sau subiective, ci doar pe hazard.

Inculpatul nu a avansat nicio împrejurare obiectivă plauzibilă în susţinerea formei de vinovăţie a culpei, ci a susținut doar că aceasta este practica judiciară în cazul accidentelor de circulație.

Pe cale de consecinţă, având în vedere cele reţinute anterior, ansamblul factual relevat de mijloacele de probă administrate în cauză, ţinând seama de persoana inculpatului, vârsta şi caracteristicile psiho-fizice ale acestuia, caracterizate printr-o evidentă maturizare, tribunalul reţine că fapta inculpatului, astfel cum a fost reţinută anterior, a fost săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte.         

În consecință, instanța apreciază că s-a făcut dovada existenței infracțiunii de omor calificat, prev. și ped. de art. 189 al. 1 lit. f din C.pen., a săvârșirii acesteia, cu vinovăție prevăzută de lege, de către inculpatul Sporici Ion, astfel încât, în temeiul art. 396 alin. 2 din C.pr.pen., va pronunța o soluție de condamnare față de acesta şi nu de achitare cum s-a solicitat în apărare.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va ţine seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 74 cod penal, potrivit cărora stabilirea și aplicarea pedepselor se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite şi cu periculozitatea infractorului, ţinându-se seama de criteriile expres prevăzute de aceste dispoziții, şi anume: împrejurările,  modul de comitere a infracţiunii şi mijloacele folosite; starea de pericol creată; natura şi gravitatea rezultatului produs ori consecinţele infracţiunii; motivul săvârșirii faptei; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedenţa penală a inculpatului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului; nivelul de educaţie, vârsta, sănătatea, situaţia familială şi socială. În acest sens, instanța reţine gradul deosebit de ridicat al pericolului social concret al faptei săvârşite, având în vedere valorile sociale apărate prin dispoziţiile legale – viața victimelor (dreptul la viață este cel mai important drept al omului, având caracter absolut și sacru); modalitatea de comitere a acesteia, respectiv prin nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice  în timp ce conducea un autoturism autoturismul BMW, cu motor cu capacitate cilindrică 2993 cm cubi și putere de 145 kw (194 cai), şi, producând astfel, un accident de circulaţie în urma căruia a decedat o întreagă familie, respectiv, 4 persoane (părinţii şi două fiice).

Tot la individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului instanţa va avea în vedere şi atitudinea  în trafic a inculpatului care, deşi era o persoană matură cu experiență vastă de viață, având vârsta de 63 de ani la data producerii accidentului, a  dat dovadă de o indiferență şi pasivitate ieșită din comun în raport de regulile de circulație, de viața celorlalți participanți la trafic şi chiar propria viaţă, conducând în mod teribilist o maşină puternică, cu viteză excesivă, încălcând în mod repetat regulile de circulaţie, deşi se afla într-o stare accentuată de oboseală, nu cunoștea drumul şi nu avea experiență în a conduce pe distanțe lungi. Din contra, inculpatul ar fi trebuit să conducă prudent, fiind o persoană matură, credincioasă( potrivit propriilor susţineri), să fie un exemplu in trafic şi nu să se comporte ca un tânăr teribilist, şi să facă slalom printre autovehicule, fiind perceput de către ceilalți participanți la trafic ca fiind „un tânăr fie beat, fie drogat, întrucât făcea figuri în trafic de când se afla pe autostradă”.

De asemenea, instanța va avea în vedere şi atitudinea inculpatului vis a vis de rezultatul produs care nu a manifestat regrete fată de moartea celor patru victime, pe care, de altfel, nici nu şi-a asumat-o, încercând să îi învinovățească de producerea accidentului/moartea victimelor pe ceilalți participanți la trafic( pe martorul X şi martora Y).

În ceea ce privește  pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul Sporici a fost cercetat în prezenta cauză,  instanța reţine că potrivit dispozițiilor  art. 189 C.pen. – Omorul calificat (1) Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări(…)   f) asupra a două sau mai multor persoane;(… )se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Date fiind împrejurările că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, că a avut un comportament bun în societate anterior săvârșirii faptelor de care este acuzat, aspecte ce rezultă din fisa de cazier judiciar, precum şi din declarațiile celor doi martori audiați în circumstanţiere -….. şi ….., instanţa va aplica inculpatului pedeapsa închisorii şi nu detențiunea pe viaţă, însă în limitele orientate spre maxim având în vedere, în principal , rezultatul produs- decesul unei întregi familii..

Prin urmare, pentru toate considerentele expuse mai sus, instanța, în temeiul art. 189 alin.1 lit. f C.pen. va condamna pe inculpatul Sporici Ion la o pedeapsă de:  20 (douăzeci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.”, se arată în motivarea Tribunalului Sibiu.

Comments

comentarii