Consiliul Local Cluj-Napoca a votat astăzi pentru punerea în executare a unei sentințe prin care a fost obligat la schimbarea încadrării funcționale a mai multor terenuri din zona străzilor Fânațelor-Oașului. Astfel, în loc de o livadă vor apărea construcții cu regim de înălțime specific zonei.
Unul dintre punctele de pe ordinea de zi a ultimei ședințe a actualului Consiliu Local Cluj-Napoca a fost: ”Hotărâre privind modificarea parțială a Documentației „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”, aprobat prin Hotărârea nr. 493/2014, în vederea punerii în executare a Sentinței Civile nr. 37/2023 a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr. 210/2024 a Curții de Apel Cluj, pronunțate în Dosarul nr. 468/117/2022. Proiect din inițiativa primarului.”
Întrebat de consilierul local PSD Vladimir Mătușan, care este și avocat, despre cheltuielile de judecată pe care trebuie să le achite municipalitatea oamenilor care au câștigat procesul pentru schimbarea încadrării terenrilor în Planul Urbanistic General (PUG), viceprimarul Dan Tarcea (PNL) a replicat:
”Ce puteți imputa Primăriei Cluj-Napoca în momentul în care instanța decide ca o zonă verde din Făget să o transforme într-o zonă construibilă? Care e vina primăriei aici? Sau care e vina Primăriei când instanța decide ca o zonă de livadă să se transforme într-o zonă construibilă? Sau care e vina Primăriei că proiectantul PUG-ului a gândit că pentru o anumită zonă trebuie făcută urbanizare și instanța decide că nu trebuie făcut urbanizare? Despre asta este vorba.”
În motivarea deciziei judecătorilor se arată livada era veche și neîntreținută:
”Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, pe imobilele aparținând reclamanților au fost identificate resturi ale unei vechi plantații pomicole specia măr, aflate în paragină, nelucrate de 30 ani, constatându-se şi că mare parte din pomi nu mai există, iar suprafața terenului este înțelenită de specii ierboase și lemnoase sălbatice. Prin urmare, astfel cum a arătat şi expertul, s-a reţinut că nu se poate vorbi despre existența unor plantații pomicole în sensul legii, deoarece plantația nu mai există, iar puținele exemplare de pomi care au rămas pe picior sunt în mare parte uscate sau aflate într-o stare avansată de declin fiziologic.
Atât timp cât din probele legal administrate a rezultat că pe terenurile reclamanților se află foste plantații pomicole, .., care nu au mai fost întreținute și nu se mai află la vârsta exploatării, de 30 ani pentru livezi clasice și 20 ani pentru livezi intensive, vârsta pomilor fiind de aproximativ 50-60 ani, dar totodată că nu se poate aprecia de către expert starea pomilor în momentul adoptării PUG, în mod legal a reţinut prima instanţă că aspectul faptic astfel constatat justifică numai obligarea pârâtului Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca la adoptarea unei hotărâri prin care să adopte și aprobe schimbarea încadrării funcționale a terenurilor, conform noii realităţi faptice.”