Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » UNJR propune ca numirea presedintelui ICCJ sa se faca prin votul judecatorilor din intreaga tara

UNJR propune ca numirea presedintelui ICCJ sa se faca prin votul judecatorilor din intreaga tara

Noutatea absoluta pe care UNJR-ul a propus-o ministrului justitiei in ceea ce priveste numirea presedintelui ICCJ este ca acesta sa fie numit in urma votului tuturor judecatorilor din tara.

In prezent puterea judecatoreasca – instantele – este singura putere din stat care nu isi alege reprezentantul prin vot. Lipsa implicarii judecatorilor din tara in alegerea presedintelui ICCJ a creat o ruptura intre instanta suprema si restul instantelor.

In cazul numirii Procurorului General, UNJR propune o procedura similara, in care adunarile generale ale procurorilor sa ofere un aviz consultativ candidatilor pentru functiile de conducere.

De la minim 10 ani vechime, cat a propus ministrul justitiei ca un procuror sa poata fi Procuror General, UNJR a propus ca vechimea minima pentru aceasta functie sa fie de 18 ani.

Prezentam in continuare comentariile pe care UNJR le-a trimis ministrului justitiei privind numirea la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Procedura de numirile in functiile de conducere la ICCJ

Propunerea ministrului: “presedintele si vicepresedintii ICCJ vor fi numiti de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – sectia pentru judecatori, dintre judecatorii ICCJ care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani si nu au fost sanctionati disciplinar“.

Pozitia UNJR: “Suntem de acord in principiu cu propunerea, cu urmatoarele modificari insa:

In cazul presedintelui ICCJ, pentru a ajunge in aceasta functie candidatul va avea nevoie si de validarea prin vot a tuturor judecatorilor din tara, dupa regula similara componentei CSM-ului.

Constitutia prevedere ca statul roman “se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca”. Tot Constitutia prevede ca “justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante”.

Dintre cele trei puteri, numai presedintele ICCJ – reprezentantul puterii judecatoresti – nu este ales prin vot. Lipsa unei rol efectiv al judecatorilor din tara in alegerea presedintelui ICCJ face sa exista o ruptura intre instantele din tara si ICCJ.

Propunerea concreta de numire a presedintelui ICCJ pe care o face UNJR este urmatoarea:

a. Preconditii: minim 3 ani vechime la ICCJ, sa nu fi fost sanctionat displinar.

b. Cei ce indeplinesc conditiile, dintre judecatorii de la ICCJ, isi pot depune candidaturile insotite de cv si un proiect la sectia de judecatori a CSM. Apoi sustin un interviu in fata comisiei, interviu transmis live si apoi publicat pe site.

c. In termen de 7 zile de la interviul din fata CSM, sunt convocate adunarile generale ale tuturor instantelor din tara care, prin vot secret, fie aleg unul dintre mai multi candidati, fie il valideaza, in cazul in care este un singur candidat.

Votul instantelor va fi proportional cu componenta membrilor CSM. Voturile de la judecatorii, tribunale si ICCJ reprezinta fiecare cate 2/9 din total, iar voturile de la curtile de apel 3/9 din total.

CSM desemneaza candidatul castigator si transmite decretul de numire la presedintele tarii pentru emitere.

d. Presedintele tarii semneaza decretul de numire in functia de presedinte ICCJ. Presedintele are dreptul sa respinga o singura data, motivat, propunerea de numire venita de la CSM. Candidatul respins poate candida din nou.”

Procedura de numire in functiile de conducere la Ministerul Public

Propunerea ministrului: “a. procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al DNA, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai Parchetului de pe langa ICCJ si ai DNA, precum si procurorul sefal DIICOT si adjunctii acestora sunt numiti de sectia pentru procurori, la propunerea ministrului justitiei.
b. pe baza unei proceduri transparente, ministrul justitiei formuleaza cel putin doua propuneri, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de procuror.”

Propunerea UNJR pentru procedura de numire in functiile de conducere din parchete este urmatoarea:

“1. Preconditie: vechime minima 18 ani, din care cel putin 5 ani la parchetul de pe langa curtile de apel.

2. Definirea precisa a procedurii in baza careia ministrul justitiei face aceste propuneri, pentru a asigura transparenta si egalitatea de sanse tututor procurorilor care indeplinesc conditiile prevazute de lege si doresc sa participe la aceasta procedura.

Ministrul justitiei face catre sectia de procurori a CSM cel putin 2 propuneri pentru fiecare functie.

3. Candidatii vor prezenta un proiect de management si vor sustine un interviu in fata sectiei de procurori, care e transmis live.

4. Dupa finalizarea interviurilor, se va cere avizul consultativ din partea adunarii generale a procurorilor, in functie de parchetul sau structura vizata.

5. CSM, sectia de procurori, va desemna procurorul care sa ocupe functia, iar Presedintele Romaniei va semna decretul de numire.

6. Presedintele Romaniei poate respinge o singura data, motivat, numirea facuta de CSM. Persoana respinsa poate candida din nou.

Propunerea respecta cerintele MCV, Greco, plus necesitatea de checks and balance.

7. Procedura anterior mentinata ar urma sa fie aplicata numai pentru numirile in functiile de Procuror General, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al DNA, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai Parchetului de pe langa ICCJ si ai DNA, precum si procurorul sef al DIICOT si adjunctii acestora.

8. Pentru functiile anterior mentionate, numarul mandatelor este limitat la 2, fiind avute in vedere, in acest sens, oricare dintre functiile prevazute la pct. 7. Astfel, un procuror nu poate ocupa decat de 2 ori o functie de conducere in varful ierarhiei parchetelor, indiferent daca aceste functii au fost diferite.

9. Numarul mandatelor ar trebui limitat la 2 inclusiv in cazul sefilor de birou, servicii, directii etc., indiferent daca aceste functii au fost sau nu diferite.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!