fbpx

UNBR și CAAv, date în judecată, susțin că bugetul CAAv se află în deficit, nefiind acoperite sumele necesare plății pensiilor decât în proporție de 89%

UNBR și CAA: ,,sistemul de pensii al CAAv este mai avantajos, astfel că pentru aceeași contribuție asiguratul în sistemul CAAv obține o pensie de 4,27 ori mai mare decât ar obține în sistemul public.”

Curtea de Apel București a respins la data de 19 mai 2021 acțiunea în contencios a unui avocat nemulțumit de modul în care UNBR i-a stabilit valoarea punctului de pensie.

Avocatul a atacat și Hotărârea 114/29-30 ianuarie 2021 a Consiliului UNBR prin care a fost stabilită o valoare a punctului de pensie de 1420 lei, ca urmare a indexării cu rata inflației (2,25%).

Redăm părțile relevante din hotărâre, cu mențiunea că aceasta nu este definitivă:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanței sub nr. (…) la 24.03.2021 reclamantul B.B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele UNBR și CAA pronunțarea unei hotărâri prin care:

  1. Să se constate faptul că în temeiul art. 66 din legea 72/2016 rap. la art. 1 din Hotărârea 113/29-30 ianuarie 2021 a UNBR punctul minim legal este de 1420 lei
  2. Să fie obligate pârâtele să îi stabilească un procent al punctului de pensie mai mare de 50% din venitul de referință prognozat, așa cum prevede art. 66 din legea 72/2016
  3. Să se constate nelegalitatea Hotărârii Consiliului UNBR 114/29-30.01.2021 prin care au fost încălcate dispozițiile art. 67 din legea 72/2016
  4. Să fie obligate pârâtele ca, în baza art. 67 din legea 72/2016 să îi stabilească și să îi aplice punctul de pensie rezultat din Hot. 113/2021 cu indicele de inflație stabilit de INSP pentru luna ianuarie 2021
  5. Să fie obligate pârâtele să îi stabilească legal punctul de pensie la minim 1420 lei sau mai mare și să îl majoreze cu indicele real de inflație

În esență arată în motivarea acțiunii reclamantul că potrivit art. 66 din legea 72/2016 „Valoarea unui punct de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului UNBR, la propunerea CAA și reprezintă cel puțin 50% din venitul de referință lunar pe profesie, prognozat anual de CAA.

Că pornind de la această dispoziție legală a fost emisă Hotărârea 113/29-30 ianuarie 2021 prin care venitul de referință prognozat a fost stabilit pentru anul 2021 la 2840 lei.

Reclamantul pretinde ca fiind ilegală stabilirea valorii punctului de pensie Ia nivelul de 1.420 lei pentru că a avut la bază un coeficient de inflație de 2,25% ”prognozat”, în timp ce dispozițiile. art. 67 din Legea 72/2016 ar impune ca ”C.A.A. sa actualizeze anual pensiile aflate în plată, în funcție de coeficientul de creștere a inflației, stabilit anual și comunicat de Institutul Național de Statistică, concluzionând astfel că dispozițiile legale incidente nu permit ”aprecierea” coeficientului de inflație aplicat, acesta neavând un caracter facultativ.

Realizează reclamantul o paralelă a nivelului punctului de pensie uzitat in sistemul public cu cel aplicat de subscrisa, insistând asupra caracterului nelegal al punctului de pensie aplicat de CAAv, fără însă a se face o trimitere exacta la sursa legala a considerațiilor sale ori la datele publicate de INS relativ la evoluția coeficientului de inflație.

Întrucât art. 66 din legea 72/2016 prevede că ” Valoarea punctului de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea CA.A., și reprezintă cel puțin 50% din venitul de referință lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A. “, reclamantul apreciază că o dată cu majorarea venitului de referință operează si majorarea, în mod automat, a valorii punctului de pensie la nivelul de 50% din venitul de referință, motiv pentru care indexarea de 3,6% (menționată de reclamant) ar fi trebuit aplicată nu la punctul de pensie anterior stabilit ci la punctul de pensie automat majorat la valoarea de 50% din venitul de referință, respectiv valoarea de 3,6% ar fi trebuit aplicată la punctul de pensie de 1.420, ceea ce ar fi determinat o valoare a punctului de pensie de 1.457 lei.

Anexează în dovedirea acțiunii înscrisuri și solicită soluționarea cauzei în lipsă

Pârâta a formulat în termen legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii

În esență a arătat pârâta că rata anuală a inflației este data de creșterea prețurilor de consum într-o lună din anul curent, față de aceeași lună a anului precedent, aceasta se calculează ca un raport. exprimat procentual, între indicele prețurilor dintr-o lună din anul curent și indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculați față de aceeași bază din care se scade 100.

Invocă pârâta dispozițiile art. 66 și 67 din legea 72/2016 și arată că la data întocmirii propunerilor (sfârșitul lunii noiembrie), pentru ședința UNBR din decembrie, rata inflației prevăzută în comunicatul INSSE, singura disponibilă pe un an de zile a fost de 2,24%.

Că de altfel, rata inflației pe anul 2020, comunicată în luna ianuarie 2021 de INSSE a fost de 2,06, mai mică decât cea avută în vedere de Consiliul UNBR

Pe de altă parte, arată că actualizarea punctului de pensie trebuie să aibă în vedere ansamblul prevederilor legale cuprinse in art. 67 din Legea 72/2016 si nu doar anumite prevederi, extrase din text, in funcție de interesul conjunctural urmărit, Actualizarea punctului de pensie trebuie să aibă la bază o serie de elemente după cum urmează:

a) Variația acestuia ”în funcție de coeficientul de creștere a inflației” — ceea ce presupune ca fluctuația sa trebuie sa fie in corelație cu coeficientul de creștere a inflației, fără a presupune o aplicare automata a lui. Actualizarea are în vedere rata inflației, însă actul normativ nu impune ca aceasta să fie egală cu rata inflației;

b) situația financiară a sistemului cu scopul menținerii unei rate de finanțare de cel 100%” – în situația in care la data întâmpinării rata de finanțare este de 89%, raportat la conținutul acestei prevederi nu s-ar putea proceda la actualizarea pensiilor;

c) ”Creșterea valorii punctului de pensie se va realiza doar în limita existentei volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice”. Arată că în acest moment nu există la nivelul sistemului CAAv volumul de active necesar rezervei tehnice, nicidecum volumul suplimentar acesteia. Dacă nu s-ar putea aplica excepția prevăzută la art. 67 alin. (5), în conformitate cu această prevedere legală nu s-ar putea actualiza pensiile cât timp nu se acumulează activele suplimentare necesare rezervei tehnice

Arată așadar că nu numai că pensiile nu au fost actualizate cu o valoare mai mică decât cea legală dar s-a apelat la prevederile legale de exceptare spre a se putea majora valoarea punctului de pensie

Că de altfel, chiar dacă valoarea punctului de pensie din sistemul public este ușor mai mare, sistemul de pensii al CAAv este mai avantajos, astfel că pentru aceeași contribuție asiguratul în sistemul CAAv obține o pensie de 4,27 ori mai mare decât ar obține în sistemul public.

În fine, precizează pârâta că dispozițiile art. 66 din Lege nu constituie prevederi de majorare/indexare automată a punctului de pensie, odată cu modificarea venitului de referință, ci o obligație de a asigura ca valoarea punctului de pensie să nu scadă sub 1/2 din venitul de referință. Consiliul UNBR are astfel obligația ca, în situația în care venitul de referință se majorează, să coreleze și valoarea punctului de pensie astfel încât aceasta sa nu fie mai mică de pragul prevăzut de lege, aspect urmărit de Consiliul UNBR și realizat prin Hotărârea 14/2021

Solicită soluționarea cauzei în lipsă.

La termenul din 19.05.2021 tribunalul a pus în discuția părților excepția lipsei de interes pe capătul 1 de acțiunea, excepție pe care a admis-o, cu motivarea cuprinsă în încheierea de ședință de la acea dată.

Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat și prin raportare la dispozițiile legale aplicabile, tribunalul reține următoarele:

  1. În ce privește capătul de cerere privind constatarea faptului că raportat la valoarea de referință stabilită prin Hotărârea 133/29-30.01.2021, valoarea minimă legală a punctului de pensie este de 1420 lei tribunalul, față de soluția de admiterea a excepției lipsei de interes pe acest capăt de cerere, va respinge acțiunea ca lipsită de interes sub acest aspect.
  2. În ce privește capătul de cerere privind constatarea nelegalității Hotărârii 114/29-30 ianuarie 2021 tribunalul reține că potrivit art. 66 din legea 72/2016: „Valoarea unui punct de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., și reprezintă cel puțin 50% din venitul de referință lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A”

Potrivit art. 67 din legea 72/2016: „(1) C.A.A. va actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcție de coeficientul de creștere a inflației, stabilit anual și comunicat de Institutul Național de Statistică, și de situația financiară a sistemului, cu scopul menținerii unei rate de finanțare de cel puțin 100%.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A., în urma actualizării punctului de pensie conform art. 66.

(3) Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul aferent pensiei, înmulțit cu valoarea indexată a punctului de pensie.

(4) Creșterea valorii punctului de pensie se va realiza doar în limita existenței volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice.

(5) În scopul majorării valorii punctului de pensie, C.A.A. poate decide, cu caracter temporar, depășirea limitei prevăzute la alin. (4), în condițiile în care rezultatele analizelor actuariale confirmă recuperarea deficitului creat”

Prin Hotărârea 113/29-30.01.2021 a Consiliului UNBR a fost prognozat un venit de referință de 2840 lei lunar (fila 13 dosar) iar prin Hotărârea 114/29-30 ianuarie 2021 a Consiliului UNBR a fost stabilită o valoare a punctului de pensie de 1420 lei, ca urmare a indexării cu rata inflației (2,25%)

Tribunalul reține, așadar, din analiza dispozițiilor legale menționate, că prevederile art. 66 și 67 din lege nu se aplică cumulat, obligațiile ce revin Consiliului UNBR în baza acestora fiind două:

  1. de a actualiza anual, în funcție de coeficientul de creștere a inflației, cuantumul valorii punctului de pensie și
  2. de a se asigura că, urmare a acestei actualizări, valoarea punctului de pensie este cel puțin egală cu 50% din venitul de referință lunar pe profesie prognozat.

Tribunalul reține, așadar, că dispozițiile legale anterior menționate nu prevăd obligația de a actualiza cu rata inflației valoarea punctului de pensie stabilită conform art. 66 ci, din contră, majorarea acestei valori astfel încât să nu fie mai mică de 50% din venitul de referință lunar pe profesie prognozat se face prin actualizarea valorii în plată a punctului de pensie funcție de coeficientul de creștere a inflației.

Analizând prin prisma acestor criterii Hotărârea Consiliului UNBR nr. 114/29-30.01.2021 contestată în cauză tribunalul reține că, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (verificate din oficiu de instanță) rata anuală a inflației, aferentă anului 2020, este de 2,06% în luna decembrie 2020 față de luna decembrie 2019 și 0,34 % față de luna noiembrie 2020.

Drept urmare, tribunalul reține că prin utilizarea unui coeficient de 2.25% pârâta a respectat dispozițiile art. 67 din legea 72/2016, valoarea rezultată fiind egală cu 50% din venitul de referință lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A, sub acest aspect criticile reclamantului apărând ca nefondate și urmând a fi respinse.

  1. În ce privește capătul de cerere privind stabilirea unui procent al punctului de pensie mai mare de 50% din venitul de referință prognozat tribunalul reține că această solicitare este lipsită de suport legal, câtă vreme prevederile art. 66 din legea 72/2016 nu cuprind nici o dispoziție care să oblige pârâta la stabilirea unui procent de majorare diferit de 50% din venitul prognozat

Desigur că pârâta are posibilitatea de a stabili inclusiv o majorare în procent mai mare de 50%, însă aceasta doar în condițiile art. 67 alin 4 din lege, respectiv doar în limita existenței volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice.

Or așa cum a arătat pârâta prin întâmpinarea depusă, nu doar că nu există activele suplimentare necesare rezervei tehnice, dar bugetul CAAv se află în deficit, nefiind acoperite sumele necesare plății pensiilor decât în proporție de 89%, astfel încât susținerile reclamantului sub acest aspect urmează a fi respinse ca nefondate.

  1. În fine, în ce privește capetele de cerere privind obligarea pârâtei la indexarea valorii punctului de pensie stabilit prin Hotărârea Consiliului UNBR 113/2021 cu indicele de inflație stabilit de INSP pe luna ianuarie 2021 tribunalul reține că nici o dispoziție legală nu obligă pârâta la o astfel de actualizare, așa cum s-a arătat anterior, singura obligație stabilită în sarcina acesteia prin dispozițiile legale incidente fiind aceea de a se asigura că valoarea punctului de pensie nu este mai mică de 50% din venitul de referință lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A, obligație pe care aceasta și-a îndeplinit-o în mod corespunzător prin emiterea Hotărârii consiliul UNBR 114/29-30.01.2021.”(…)

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 19.05.2021.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns