”Petit déjeuner fiscal” – Mic dejun fiscal, a fost numele conferinței ce a avut loc la primele ore ale dimineații zilei de 18 februarie, susținută de avocați de la SCA Nistorescu, Șomlea & Asociații (NSA), consultanți în domeniul taxelor și un invitat special de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj. Evenimentul a fost organizat de Centrul Francofon de Afaceri în parteneriat cu NSA și Finexpert.

Avocata Milena Nistorescu, managing partner la NSA, a rostit cuvântul de deschidere: ”Evenimentul este doar un inceput pentru o serie de astfel de intalniri. Este un an greu in care schimbarile in materie fiscala sunt numeroase, greu de absorbit, dar mai ales greu de aplicat imediat, corect si fara ezitari. De aceea ne propunem ca anul acesta sa aducem de mai multe ori la masa de discutie contribuabilii si specialistii in domeniul fiscal, pe de o parte, si reprezentanti ai statului care sunt investiti cu aplicarea legii fiscale, pe de alta parte.

Pana la urma chiar daca e vorba de tabere – statul si mediul privat – astazi ne aflam in situatia in care ambelor tabere ne este foarte greu. Toti trebuie sa interpretam, sa implementan si sa aplicam corect noile modificari in materie fiscala. Si nu sunt putine. Asadar, ceea ce propunem noi prin aceste conferinte este mentinerea unui dialog intre autoritatea de stat si mediul privat, pentru ca ambele parti sa inteleaga in primul rand ca nu suntem adversari, nu suntem nici unul intr-o fuga de celalalt si, in al doulea rand, că atunci cand sunt atatea necunoscute atat la noi, privatii, cat si la ei, pusi sa aplice imediat lucruri noi si nu neaparat limpezi, singura sansa da ne facem toti treaba bine este sa ne asezam la masa, sa intelegm probleme, sa gasim solutii si sa ne facem tranzitia spre noul mediu fiscal mai usoara. Si asta am si discutat cu reprezentantii DGFP atunci cand i-am invitat la acest eveniment. Cuvantul cheie este deci dialog.”, a spus Milena Nistorescu.

”Ca să continui ideea colegei, in ceea ce privește relația cu autoritățile, război, dialog și așa mai departe, aș aduce în atenția dumneavoastră un principiu după care noi de ghidăm în profesie, respectiv taxele și impozitele trebuie să înțelegem că în primul rând este o chestiune de conformitate și doi, impozitele și taxele nu trebuie plătite în cuantumul pe care îl dorește contribuabilul, nici în cuantumul pe care îl doresc autoritățile, ci atât cât trebuie. Și acest cât trebuie este cheia problemei pentru că evident fiecare parte încearcă să-și prezerve cât mai bine, clientul să-și securizeze business-ul, să-l optimizeze fiscal, iar pe de altă parte autoritățile să adune bani la buget”, a spus Mitel Spătaru – tax manager la Finexpert Consulting

Avocata Cristina Boncaciu de la NSA i-a învățat pe cei prezenți la micul dejun fiscal cum să pregătească un eventual litigiu fiscal: ”Adevărul e că majoritatea activității mele constă în litigii fiscale, dar astăzi cu dvs. nu aș vrea să intru în ceea ce însemnă un ligiu fiscal propriu. Aș vrea ca împreună să trecem prin pașii necesari pentru a pregăti un litigiu fiscal. Și atunci vă invit la un dialog pe ceea ce vă interesează și cu ce aș putea să vă ajut pentru a pregăti un eventual litigiu fiscal, trecând prin ipoteze, principii de drept fiscal.

Mi-am propus pentru a construi împreună apărarea într-un dosar fiscal este pentru început să deschid cutia pandorei, și anume acest articol 11 din noul cod fiscal. Rolul meu va veni în a vedea în ce măsură putem să înlăturăm aplicabilitatea acestui articol, pentru că până la urmă nu cred că un client și-ar dori să-i arătăm cum să aplice articolul 11 în sensul cum să plătească anumite taxe și impozite pentru activitățile recalificate, ci mai degrabă cum ar putea într-un mod cât de poate de legal, bazat pe radiografia societății sale, să se apere de această aplicare. Atunci, cheia în această apărare vor fi ceea ce eu am denumit în prezentarea mea: probele. ”

Mijloace de probă pentru contribuabili

Art. 55 din NCPF: orice element de fapt care conduce la constatarea unei stari fiscale

1. Inregistrari audiovideo (inregistrarile camerelor de supraveghere din unitate, santier);
2. Date si informatii aflate in orice mediu de stocare (ex. e-mailuri, inscrisuri pe suport informatic – prezumtie de valabilitate a acestora prevazuta de art. 283 din NCPC);
3. Inscrisuri – contracte, documente justificative, registre, evidente, documente de afaceri si orice alte inscrisuri (art. 64, art. 72 NCFP) cu data certa (art. 278 NCPC);
4. Alte mijloace de proba care nu sunt interzise de lege: lucruri, fotografii (341 NCPC)

”Nu ne așteptăm ca organul fiscal să spună: Da, perfect, o primă inspecție fiscală, nu mai facem decizie de impunere. Nici pe departe. Dar vă spuneam la început că astăzi construim un litigiu de drept fiscal. Punem bazele unor elemente, unor stări și unor probe care vor conta enorm. Și atunci puteți să folosiți astfel de mijloace de probă în relația cu organul fiscal”, a spus Boncaciu.

Acesta a discutat și despre posibila audiere de martori la o inspecție fiscală: ”E foarte dezbătută proba cu martori. Pot sau nu să aduc în fața organului fiscal doi martori. Cine ar fi aceia? Salariații, doi oameni care stau pe șantier, doi oameni care mi-au făcut anumite servicii. Problema din punct de vedere juridic este de finețe, pentru că noi am încercat să facem acest lucru în fața organelor fiscale. Ele au fost nu neapărat reticente, dar s-au prevalat și ele de texte legale care teoretic nu ne-ar permite să administrezi astfel de probe. Pentru că dacă ne uităm comparativ la ceea ce găsim în codul de procedură fiscală și codul de proceduă civilă, vom vedea că cel de procedură fiscală nu interzice proba cu martori, nu spune nicăieri că organul de inspecție fiscală nu pot audia martori, dar indică că poate asculta doar contribuabilul, pe care-l va invit ala sediul său să-i ceară lămuriri. Poate nu doar contribuabilul, ci și alte persoane, dar acestea pot fi audiate sau ascultate doar printr-o procedură scrisă. Analizând aceste elemente, prin eliminare ajungem la concluzia că, teoretic, n-am putea solicita audierea unor martori în fața organelor fiscale.

Ideea este că noi în practică sfătuim clienții în felul următor. Ca să nu intrăm într-o polemică în ceea ce privește posibilitatea de audiere și ca să avem lucrurile așezate în fața judecătorului, nimic nu ne împiedică să luăm declarații acestor martori, declarații scrise pe care să le prezentăm organului fiscal ca pe un înscris. Și atunci în categoria înscrisurilor generale, pe lângă contracte, documente justificative, facturi, putem să punem și aceste declarații date de martori, spun eu cu dată certă, Asta înseamnă că ar trebui să-l înregistrez undeva. Nu aș putea să apar cu astfel de declarații după doi ani de la începerea unei inspecții fiscale sau după ce am încheiat-o. O dată certă înseamnă un număr de intrare de la societatea dvs.”

Proba cu martori

• NCPF nu interzice expres proba cu martori;
• NCPC permite proba cu martori in cazul procedurii contencioase – act juridic atacat pentru frauda/cauza ilicita (art. 309 alin.3 pct. 5 NCPC);
• Inspectia fiscala – procedura necontencioasa
• NCPC – in cadrul procedurii necontencioase judecatorul poate sa asculte orice persoana care poate aduce lamuriri in cauze (art. 532 alin. 2 din NCPC)
• Organului fiscal are dreptul de a solicita informatii de orice fel de la alte persoane in scris (art. 55 alin. 2 lit.a) si art. 58 NCPF);
• Organul fiscal are dreptul de a solicita prezenta la sediul sau doar a Contribuabilului (art. 56 din NCPF).

Avocatul Cristina Boncaciu i-a îndemnat pe cei prezenți la eveniment să folosească principiile de drept. ”Ele reprezintă lege. Organul fiscal trebuie să țină cont de prevederile legale. Și principiile sunt izvor de lege. Iar o instanță de judecată, în momentul în care constată că sunt încălcate principii de drept, dispune nulitatea deciziei de impunere.

Art. 22 alin.7 din NCPC: Judecatorul tine seama de principiile generale ale dreptului, de cerintele echitatii si de buna-credinta.

1. Principiul dreptului la aparare;
2. Principiul securitatii juridice;
3. Principiul bunei-credinte;
4. Principiul in dubio pro fiscum;

Invitatul special al micului dejun fiscal a fost Mariana Man – șef inspecție fiscală contribuabili mijlocii în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Cluj. Aceasta a spus de la început că o inspectie fiscală se efectuează numai în baza unei analize de risc.

”Se face o analiză de risc și numai după aceasta se face tabelul cu societățile care au fost analizate din punct de vedere al riscului fiscal și din acel tabel se selectează în fiecare lună societățile care intră în inspecție fiscală, în funcție de volumul sau sumele stabilite în urma analizei. Aceasta se face luând în considerare anumite criterii, elemente și un prim element ar fi informațiile din declarația 394. Au fost foarte multe situații când o societate deduce TVA fără să existe în corespondență un TVA colectat. Acesta este un prim indiciu și este foarte frecventă această situație. Sau în situația în care societățile raportează pierderi fiscale ani la rând, iar din situațiile financiare anuale se vede că asociații au împrumutat sume către societate, sume care sunt evidențiate în contul 4551. Înseamnă că acolo există o problemă: De unde au acei asociați bani, din moment ce firma lor este pe pierdere?”, a spus reprezentanta Finanțelor.

Comments

comentarii