Acasă » CEDO » Un fost preot reformat din Cluj, condamnat penal, a câștigat daune de aproape 6.000 euro la CEDO

Un fost preot reformat din Cluj, condamnat penal, a câștigat daune de aproape 6.000 euro la CEDO

Un fost preot din cadrul Eparhiei Reformate Dej, condamnat penal în România pentru exercitarea fără drept a unei profesii, a câștigat la CEDO daune de aproape 6.000 euro (4500 euro daune morale și 1470 daune materiale).

Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), condamnarea fostului preot a fost neproporțională, încălcându-se  Articolul 9 din Convenție –  Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, care prevede:

1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie ; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii, a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

Istoricul condamnării preotului:

În anul 1995, printr-o decizie a Bisericii Reformate din România, Csongor Szabo a fost numit preot în satul Băița, o funcție pe care o deținea pe baza unui contract de muncă încheiat cu biserica menționată. În 2008, a intrat în conflict cu aceasta din cauza introducerii unei cereri de divorț. Biserica reformată a pus capăt contractului său de muncă și l-a destituit din funcția de preot, fiind numit un nou preot la Băița.

Noul preot a început serviciul religios la biserica din sat. Szabo, care a fost susținut de majoritatea credincioșilor cultului reformat din Băița, a demarat întâlniri religioase în casa parohială, unde a locuit temporar, sau în casele credincioșilor. La cererea oamenilor, el a oficiat cununii, botezuri și ceremonii de înmormântare. Szabo a afirmat că aceste evenimente au avut loc în conformitate cu alte ritualuri decât cele specifice cultului reformat. El a mai spus că credincioșii au cântat și au recitat rugăciuni și că el însuși le-a vorbit fără să pretindă calitatea unui preot reformat.

În februarie 2009, Biserica Reformată a depus o plângere penală împotriva fostului preot pentru exercitarea ilegală a preoției. Printr-o ordonanță din 5 octombrie 2011, Parchetul Judecătoriei Gherla a clasat plângerea, menționând că comunitatea reformată din Băița fusese despărțită din 2008 și că unii credincioși au urmat în mod deliberat pe Szabo și au participat la întâlniri religioase care nu seamănă cu cele reformate. În 14 decembrie 2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a confirmat ordonanța.

Biserica reformată contestat la Judecătoria Gherla și a cerut condamnare fostului preot. Prin hotărârea din 6 martie 2012, instanța de judecată a anulat ordonanța procurorului și, luând în considerare dovezile disponibile în urmărirea penală a cauzei ca fiind suficiente pentru judecaăt, a început o analiză a fondului. Instanța a luat în considerare declarațiile martorilor audiați de procurori, inclusiv cele ale martorilor propuși de Szabo, care au confirmat că nu oficiat slujbe la biserică și nu a purtat haine specifice acestui cult. Instanța a constatat însă că aceste mărturii nu erau credibile pe motiv că martorii în cauză nu aveau pregătire teologică. Pe baza declarațiilor martorilor propuși de către Biserica Reformată și pe documentele furnizate de aceasta, instanța a constatat că aceasta a fost oficierea actului religios reformat, pentru care avea interdicție.

Într-o hotărâre din 4 octombrie 2012, Judecătoria Gherla l-a condamnat pentru exercitarea ilegală a unei profesii, pe motiv că el a continuat să ofere servicii religioase reformate pentru a efectua căsătorii, înmormântări și botezuri. Instanța concluzionează că fostul preot a acționat în contradicție cu învățătura creștină și astfel a creat și menținut o sursă de discordie în cadrul comunității reformate Băița. Instanța l-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de două luni, motivând că numai încarcerarea l-ar putea face să se gândească la comportamentul său și să-l schimbe, postind și rugându-se pentru un minim de patruzeci de zile, după care el ar putea fi eliberat condiționat.

În recurs, Curtea de Apel Cluj a schimbat parțial hotărârea în 31 ianuarie 2013 și a suspendat pedeapsa închisorii cu o perioadă de probă de doi ani și două luni. El a atras atenția fostului preot asupra consecințelor unei repetări a acțiunilor sale.. Curtea de Apel a considerat că, având în vedere divizarea Comunității Reformate Băița, privarea de libertate al inculpatului a fost de natură să agraveze acest conflict.

Cauza fostului preot Szabo a fost judecată la CEDO împreună cu cea a altui fost preot condamnat, Bela Tothpal, din Arad. CEDO s-a pronunțat, în 19 februarie, în afacerea Tothpal și Szabo contra României.

Potrivit Chiriță și Asociații, CEDO a stabilit că este nejustificată şi lipsită de proporţionalitate sancţionarea penală a două persoane care şi-au pierdut statutul de preot prin decizii ale organelor ecleziastice, însă au continuat să practice ritualuri religioase cu participarea unei părţi a enoriaşilor.

În fapt, cei doi reclamanţi, preoţi la un moment dat, au fost excluşi din rândurile bisericii din care făceau parte, după proceduri de natură disciplinară determinate de anumite conflicte cu conducerea acelor instituţii ecleziastice. În ciuda acestui fapt, cei doi au continuat să predice şi să îndeplinească ritualuri de natură religioasă (botez, cununie, înmormântare etc.) – pentru o parte a enoriaşilor care au dorit acest lucru. În urma unui proces penal, cei doi au fost condamnaţi la amenzi penale pentru exercitarea fără drept a unei profesii.

Curtea a considerat că nu a existat nicio „nevoie socială” care să justifice această condamnare, cât timp persoanele care au decis să continue să participe la slujbele oficiate de reclamanţi au aceleaşi drepturi de natură religioasă ca şi cei care s-au supus deciziei Bisericii. Curtea a considerat că, sancţionând penal reclamanţii, statul român a ales în locul persoanelor din comunitatea lor care este preotul pe care să îl urmeze, într-o zonă extrem de privată, aceea a drepturilor de natură religioasă. În egală măsură, Curtea a considerat că sancţionarea lor penală este şi lipsită de proporţionalitate, dat fiind că prin fapta lor nu s-a urmărit nici producerea unor consecinţe juridice şi nici nu a fost pus în pericol vreo persoană sau grup de persoane.

Hotărârea Curţii, în limba franceză, este disponibilă aici.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns