fbpx

Un dosar de șantaj ca un scenariu de film. O tânără a trimis din greșeală poze nud unei prietene, iar din telefonul acesteia au ajuns la alte persoane

O tânără i-a trimis iubitului din Italia, prin Facebook Messenger, poze cu ea dezbrăcată, dar din greșeală le-a trimis și unei prietene. Aceasta, contrar cerinței expeditoarei, le-a păstrat în telefon, iar o altă tânără le-a descărcat din contul ei de Facebook și le-a distribuit unei a treia tinere, din telefonul căreia a sustras pozele concubinul acesteia din urmă. Iar el s-a gândit să o șantajeze pe cea care apărea în poze. S-a ales cu 2 ani și 10 luni închisoare cu suspendare, 110 zile muncă în folosul comunității și 10.000 de lei de plătit către victimă ca daune morale.

Victima șatajului este o tânăra dintr-o comună din județul Vaslui, aceasta spunând la proces că îi era rușine de consăteni după ce au apărut pozele.

De precizat că prima instanță, Judecătoria Bârlad, a acordat daune la jumătate față de suma finală stabilită de Curtea de Apel Iași, motivând că ”persoana vătămată însăși efectuase aceste fotografii, nefiind constrânsă, după care și-a asumat riscul de a le transmite prin intermediul rețelei Facebook”

Întreaga poveste se regăsește în decizia definitivă a Curții de Apel Iași, din care redăm pasaje mai jos:

”Instanța reține următoarea situație de fapt, stabilită în cadrul procedurii de judecată, în cazul recunoașterii învinuirii:

1. În luna octombrie 2018, persoana vătămată B.C.E. i-a trimis prietenului său, numitul O.V., la solicitarea acestuia, o serie de fotografii nud, prin intermediul rețelei de socializare Facebook. Din eroare, persoana vătămată a trimis acele fotografii și prietenei sale, C.A.E. Persoana vătămată și-a dat seama de acest aspect și i-a solicitat numitei C.A.E să șteargă fotografiile respective, lucru confirmat de către aceasta.

La data de  30.01.2019, persoana vătămată B.C.E a fost contactată prin intermediul aceleiași rețele de socializare de către o persoană care pretindea a fi de sex masculin, cu numele de cont “Monteroso Ricardo Soso”, numărul de apel al telefonului mobil de pe care erau transmise mesajele fiind 07………. După câteva replici de introducere, persoana necunoscută, inculpatul B.C.G. i-a trimis persoanei vătămate fotografii cu aceasta nud, dintre cele pe care aceasta le trimisese în luna octombrie 2018 prietenului său O.V. și din eroare numitei C.A.E. În continuare, inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate mai întâi să întrețină cu acesta raporturi sexuale, în schimbul nedistribuirii fotografiilor respective. Persoana vătămată a refuzat, după care inculpatul i-a solicitat suma de 200 de euro, aspect cu care B.C.E. a fost de acord.

Persoana vătămată B.C.E. a întrebat-o pe numita C.A.E. dacă într-adevăr a șters fotografiile și, procedând la verificarea telefonului acesteia, a constatat că acestea erau în continuare stocate. De asemenea, verificând setările telefonului său, numita C.A.E a constatat că la rubrica “Securitate și conectare” din cadrul rețelei de socializare Facebook, la contul său era conectată o persoană necunoscută cu un dispozitiv marca Samsung Galaxy J5-2016, locația conectării fiind Iana, jud. Vaslui. Constatând acest aspect, numita C.A.E și-a amintit că în urmă cu mai mult timp a fost ajutată de către numita I. R.M să își creeze contul de Facebook, aceasta din urmă folosind adresa personală de Gmail la crearea contului.

Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare efectuate la locuința numitei I.R.M a fost găsit telefonul mobil marca Samsung Galaxy model SM J5 10FN/DS cu carcasă de culoare albă, având două serii IMEI, respectiv IMEI 1 – …… despre care numita I.R.M. a declarat că este dispozitivul cu care la data de 16.01.2019 s-a conectat la contul de Facebook al numitei C.A.E, din care a transferat imaginile nud ale persoanei vătămate B.C.E.. Ulterior, numita I.R.M a declarat că ulterior a distribuit prin intermediul aceleiași rețele de socializare fotografiile respective și către prietena sa T.A.M.

Fiind audiată, numita T.A.M. a declarat că a primit de la I.R.M imaginile nud cu persoana vătămată B.C.E, pe care le-a stocat în telefonul său, arătându-i-le totodată și prietenului său, inculpatul B.C.G..

Din declarația inculpatului B.C.G. a rezultat faptul că la jumătatea lunii ianuarie 2019 și-a creat un cont fals pe rețeaua de socializare Facebook, având numele de utilizator “Monteroso Ricardo Soso”. Pentru crearea acestui cont a asociat drept număr de contact numărul 07…… ……, numărul său personal de telefon.

După aproximativ 5 zile de la crearea contului, concubina inculpatului, numita T.A.M i-a prezentat acestuia de pe telefonul său, la secțiunea Galerie, un număr de 4-5 fotografii care reprezentau imagini nud cu persoana vătămată B.C.E.. În aceeași zi, profitând de neatenția numitei T.A.M, inculpatul a transferat prin bluetooth acele imagini în telefonul său.

Ulterior, a contactat-o pe persoana vătămată prin intermediul Facebook și după câteva mesaje, i-a trimis acele fotografii. La început inculpatul i-a solicitat acesteia ca în schimbul nepublicării pe rețelele de socializare a acelor imagini să întrețină relații sexuale cu el, însă persoana vătămată a refuzat. În aceste condiții, inculpatul i-a pretins suma de 200 de euro până la data de 2.02.2019, amenințând-o că dacă nu se va conforma, va publica fotografiile.

În perioada 30.01.2019 – 6.02.2019, inculpatul a conversat zilnic cu persoana vătămată, acordându-i inițial termenul de 2.02.2019 pentru a-i trimite cei 200 de euro. La data de 2.02.2019, persoana vătămată a solicitat o amânare până la 5.02.2019, motivată de faptul că nu are timp să procure banii. La data de 5.02.2019 a mai cerut o amânare de o zi, susținând că prietenul său aflat în Italia, cel care trebuia să îi trimită banii, i-a greșit numele în momentul expedierii la ghișeul Western Union. Acceptând a doua amânare, inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate ca în momentul în care va primi banii să îi fotografieze, urmând a stabili și un loc în care să se întâlnească în satul Iana. La data de 6.02.2019, în jurul orelor 14, inculpatul a fost contactat prin intermediul Facebook de către persoana vătămată B.C.E, care i-a trimis imaginea cu mai multe bancnote de 100 lei, respectiv 50 lei, spunând că reprezintă suma de 950 de lei, echivalentul a 200 de euro.

Inculpatul B.C.G i-a solicitat persoanei vătămate ca în jurul orei 18 să fie prezentă în satul Iana, după care îi va trimite instrucțiuni cu privire la momentul și locul în care să lase banii. În jurul orei 17, a fost oprit în trafic de către organele de poliție în timp ce se deplasa pe raza comunei Iana, ocazie cu care a fost legitimat, supus unui control corporal, asupra sa fiind găsit telefonul pe care îl folosise la crearea contului de Facebook de pe care a purtat discuțiile cu persoana vătămată B.C.E.

(…)

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului B.C.G, instanța va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de disp.art. 207 alin.2 alin.3 Cod penal – închisoare de la 2 ani la 7 ani, reduse cu 1/3 conform art. 396 alin.10 Cod procedură penală, rezultând noi limite speciale de la 1 an și 4 luni închisoare la 4 ani și 8 luni închisoare.

Vor fi valorificate inclusiv criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, gradul de pericol social concret al faptei decurgând din modul de săvârșire și de persoana inculpatului care nu are antecedente penale relevate în fișa de cazier judiciar, are vârsta de 21 ani, studii primare, necăsătorit, fără loc de muncă.

În consecință: instanța va dispune condamnarea inculpatului B C G, CNP:…., la pedeapsa de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj în formă agravată, data săvârșirii faptei:06.02.2019.

În ceea ce privește pedepsele complementare în temeiul art. 67 alin.1 Cod penal, instanța are posibilitatea de a aplica pedeapsa complementară indiferent de durata pedepsei cu închisoarea, chiar în ipoteza în care pedeapsa principală este amenda penală și independent de modalitate a de executare.

În cauza de față, pornind de la  modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, ținând cont de natura și de gravitatea acestora, instanța, în temeiul art. 66 alin.1 lit. a), b) și n) și lit.o) Cod penal va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a comunica în orice mod și de a se apropia la o distanță mai mică de 50 metri de persoana vătămată B.C.E, pentru durata de 3 ( trei) ani socotită conform art. 68 alin.1 lit.b) Cod penal, de la rânânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În ceea ce privește interzicerea cumulativă a drepturilor prevăzute de disp. art. 66 alin 1 lit a) și lit b) Cod penal, ca pedeapsă complementară instanța apreciază că o persoană condamnată nu poate accede la demnitatea de a a fi aleasă în autoritățil e publice sau în orice alte funcții  publice sau de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, chiar și în situația în care faptele săvârșite nu au legătură directă cu aceste funcții, însă alterează încrederea publică în persoana care se manifestă violent în raport de persoanele cu care interacționează, deci căreia prevederile legale prohibitive îi sunt indiferente. Instanța apreciază că sancțiunea aplicării pedepselor complementare este justificată și proporțională.

Cu privire la interzicerea dreptului prevăzut de art.66 alin.1 lit.n) Cod penal- de a comunica cu victima -, instanța are în vedere că relația dintre părți este de agresor-victimă, că instituirea acestei interdicții are funcția de preîntâmpinare a săvârșirii de fapte similare.

Cu privire la interzicerea dreptului prevăzut de art.66 alin.1 lit.o) Cod penal- dreptul de a se apropia la o distanță mai mică de 50 metri de persoana vătămată B.C.E, instanța are în vedere că relația dintre părți este de agresor-victimă, că instituirea acestei interdicții are funcția de preântâmpinare a săvârșirii de fapte similare.

Conform art. 65 alin.1 Cod penal pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară, acestea urmând a fi executate în conditiile art. 65 alin.3 Cod penal, doar în cazul revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei dispusă în cauză.

În temeiul art. 91 alin. 1 din Codul penal se va dispune suspendarea executării pedepsei de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare, sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit conform art. 92 din Codul penal.

Pentru a dispune astfel, instanța stabilește că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de art. 91 Cod penal, inculpatul nu este cunoscut cu antecedențe penale, este respectat principiul proporționalității pedepsei, incluzând componenta individualizării judiciare a formei de executare.

În temeiul art. 93 alin. 1 și alin. 2 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul B.C.G trebuie să respecte următoarele măsuri și obligații: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune Vaslui la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;  c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;  d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;  f) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune Vaslui sau organizate în colaborare cu instituții d__ comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul B.C.G va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 110 (una sută zece)  zile, în cadrul Primăriei comunei Iana județul Vaslui în domeniul servicii publice, întreținerea drumurilor, spațiilor verzi, păstrarea curățeniei și igienizarea localităților sau  activități în folosul dispensarelor, căminului cultural, poliției , conform prevederilor art. 52 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative si a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, afară de cazul în care, d__ cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Instituțiile vor fi stabilite de  către consilierul de probațiune pe baza evaluării inculpatului, conform art. 51 alin. 1 raportat la art. 57 alin. 2 d__ Legea nr. 253/2013.

În temeiul art. 91 alin. 4 d__ Codul penal se va atrage atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai săvârși infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere, punându-i în vedere dispozițiile art. 96 d__ Codul penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

(…)

II. Latura civilă

În temeiul art. 19 alin.1, alin.3, alin.5  ref. art. 397 alin.1 Cod procedură penală ref. art. 1357 Cod civil se va admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă  B.C.E, domiciliată în satul Hălărești, …._.

Instanța va dispune obligarea inculpatului B.C.G, CNP : xxxxxx, la daunelor materiale morale parțial acordate în favoarea părții civile B.C.E, în cuantum de 5000 lei la care se adaugă dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la plata efectivă.

În ceea ce privește cuantumul acestor daune, este recunoscut în jurisprudența constantă a instanțelor și în doctrina relevantă că nu sunt și nu pot fi stabilite repere certe, rigide și matematic cuantificabile ale  suferinței psihice resimțite de partea civilă constrânsă prin amenințarea cu  aducerea la cunoștința comunității locale a unor imagini cu conținut sexual explicit, reale, deci revine judecătorului marja de apreciere exclusivă, în repere rezonabile și în funcție de particularitățile fiecărei cauze.

De exemplu, Înalta Curte de Casație într-o speță relevantă ( Decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016 pronunțată în recurs de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție ) a considerat că: la stabilirea existenței prejudiciului moral, definit în doctrina dreptului și în jurisprudență ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică sau morală, pe care le resimte victima, trebuie avute în vedere caracterul și importanța valorilor nepatrimoniale lezate, situația personală a victimei, ținând cont de mediul social din care victima face parte, educația, cultura, standardul de moralitate, personalitatea și psihologia victimei, circumstanțele săvârșirii faptei, statutul social, etc. Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care intră, ca element al  vieții private, în sfera art. 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar și de valori apărate de Constituție și de legile naționale, existenta prejudiciului este circumscrisă condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real și efectiv produs victimei. În ceea ce privește proba prejudiciului moral, Înalta Curte a precizat că este suficientă proba faptei ilicite, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanțele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Instanța, pe această linie de argumentație, reține ca repere obiective: victima avea vârsta de 19 ani la data  șantajării sale cu aceste imagini foto (f.148 d.u.p.) cărora li se atașase un anunț ce sporea șansa de compromitere iremediabilă a persoanei vătămate.  Totuși, partea civilă nu avea o ocupație care să o expună public și nu a suferit pierderea unui loc de muncă.

Instanța reține că un detaliu important în evaluarea cuantumului daunelor morale acordate, faptul că persoana vătămată însăși efectuase aceste fotografii, nefiind constrânsă, după care și-a asumat riscul de a le transmite prin intermediul rețelei Facebook, unui anumit destinatar- O.V., omițând însă detaliul că rețeaua Facebook reprezintă un spațiu public de conversație și nu privat, că posibilitatea de replicare a acestei imagini către destinatari necunoscuți iese din sfera de control a persoanei care postează astfel de imagini cu un conținut sexual explicit și că nu au fost violate parole de cont.

Facebook este o rețea de socializare (informațională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa liber cu alți utilizatori, deja înscriși, aceasta fiind interpretarea practicii judiciare relevante ICCJ.

Totodată, fără a afecta tipicitatea penală a faptei de șantaj- art. 207 alin.2 alin.3 Cod penal care există din punct de vedere material și constituie infracțiune, instanța reține că persoana vătămată însăși a depus diligențe minime de asigurare a confidențialității acestei imagini , cu privire la care se susține că era destinată doar numitului O.V., deși în realitate această fotografie a fost transmisă și prietenei C.A.E, nefiind scuzabilă o astfel de greșeală, în contextul dat.

În concluzie: chiar dacă valorile morale lezate prin infracțiunea de șantaj din data de 06.02.2020 nu pot fi evaluate în bani, atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare resimțite de partea civilă, astfel încât instanța are posibilitatea să aprecieze intensitatea și gravitatea lor și să stabilească dacă o sumă de bani și în ce cuantum este potrivită pentru a repara prejudiciul moral produs de inculpați. (…)

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel partea civilă B.C.E, criticând-o pe aspecte de netemeinicie și nelegalitate .

În motivarea apelului, partea civilă B.C.E a invocat, în esență, următoarele:

Motivele de apel vizează doar latura civila, reprezentând daune morale.

Asa cum rezulta ddin sentinței penale nr. 50/17.02.2020 pronunțata de Judecătoria Bârlad in dosar nr….. instanța a admis in pane acțiunea civila si a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 5.000 lei reprezentând daune morale.

Apreciază ca este o suma mult prea mica, raportat Ia fapta comisa, modalitatea de comitere si impactul moral pe care l-a suferit partea vătămata.

Așa cum a arata si la instanța de fond, modalitatea de comitere a faptei, nu este rezumata doar la simple amenințări, care este elementul principal constitutiv in comiterea infracțiunii de șantaj.

Solicită a se observa la fila nr. 148 din dosarul de urmărire penala, rezulta ca poza pe care o deținea inculpatul a fost publicata pe facebook, prin urmare, având in vedere ca site-ul de socializare facebook este considerat spațiu public, apreciază ca impactul social a fost unul mult mai puternic, ea de altfel si moralitatea pârtii vătămate a fost vătămata. Evident, publicându-se poze cu partea vătămata care apare fără haine, a creat împotriva sa o stare de rușine fata de consăteni.

(….)

Curtea reține că apelul formulat de partea civilă B.C.E este fondat, pentru următoarele considerente:

Hotărârea apelată este criticabilă sub aspectul invocat în motivele de apelul formulate de partea civilă B.C.E.

Curtea apreciază că în soluționarea laturii civile, prima instanță nu a evaluat în mod corespunzător toate datele cauzei, suma acordată cu titlu de daune morale fiind una necorespunzătoare în raport de ansamblul suferințelor morale trăite de partea civilă, urmare a faptei inculpatului.

Instanța de fond a expus considerațiile teoretice pentru angajarea răspunderii civile delictuale, identificând în mod corect întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

În operațiunea de cuantificare a prejudiciului, prima instanță a apreciat că din probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, reiese că prin infracțiunea săvârșită, inculpatul  a cauzat un prejudiciu moral părții civile, apreciat de instanță la suma de 5.000 lei.

Instanța de apel apreciază că această sumă, fără a fi una derizorie, raportat la suferința morală implicită încercată de partea civilă urmare a faptei inculpatului, nu acoperă pe deplin imperativul indemnizării compensatorii echitabile a victimei.

În opinia Curții, în cuantificarea daunelor morale, nu se pot reține doar natura faptei și gravitatae sa generică, ci și ansamblul efectelor negative de ordin personal-nepatrimonial, inclusiv sentimentul de rușine și umilință postfactum pe care partea civilă nu se poate nega că le-a încercat, imaginile nud aparținând acesteia fiind postate pe o rețea de socializare, fiindu-le atașată și un comentariu de natură vexatorie asupra victimei.

În plus, pentru justa reparație a prejudiciului de ordin moral, care nu este supus unui calcul strict matematic, ci este lăsat la aprecierea judecătorului care va decide potrivit propriului sistem de valori însușit și potrivit experienței sale de viață acumulate, instanța trebuie să statueze în echitate, pentru a nu risca acordarea unei indemnizări insuficiente.

Prejudiciul moral a fost definit ca fiind orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică sau/și morală, pe care le resimte victima. Caracterul suferințelor trebuie privit în legătură cu particularitățile individuale ale persoanei prejudiciate, suferințele morale (psihice) fiind frica, durerea, rușinea, tristețea, neliniștea, umilirea și alte emoții negative.

În cauză, prejudiciul moral cauzat victimei rezultă din însăși natura  infracțiunii, dar și din probele administrate în cauză, fiind inerentă acestei fapte o stare afectivă și psihoemoțională delicată a victimei.

Este incontestabil că partea civilă a suferit un prejudiciu, însă daunele morale nu sunt destinate să repună persoana vătămată în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ci reprezintă o compensare patrimonială adecvată a prejudiciului de ordin moral suferit de aceasta din urmă. Aceste sume nu trebuie să constituie nici amenzi excesive și nici venituri nejustificate pentru victima prejudiciului, fiind totodată necesar ca ele să nu fie derizorii.

În materia daunelor morale, cuantumul nu poate fi stabilit fără a lua în considerare situația individuală și trebuie să aibă rol reparator. În ceea ce privește modul de calcul, cuantumul posibilelor despăgubiri acordate, nici sistemul legislativ românesc, dar nici normele europene nu prevăd un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar principiul reparării integrale nu poate avea decât un caracter estimativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc. Așadar, ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu și să aducă acea satisfacție de ordin moral celui prejudiciat.

Curtea apreciază ca fiind parțial fondate criticile formulate sub aspectul cuantumului redus al daunelor morale acordate, însă acordarea în integralitate a sumei solicitate pe calea acțiunii civile ar fi nejustificată. Totodată, cuantumul solicitat prin cererea introductivă ar depăși posibilitățile inculpatului, transformându-se într-o sancțiune, deși rolul trebuie să fie unul compensatoriu.

În consecință, pentru realizarea unui just echilibru Curtea, admițând apelul formulat de  partea civilă B.C.E, va majora cuantumul daunelor morale acordate prin sentința penală apelată de la 5.000 lei la 10.000 lei, această sumă reprezentând o compensare materială suficientă, proporțională și justă, iar nu derizorie, pentru prejudiciul moral suferit.

În cauză nu au fost invocate sau identificate alte motive care să afecteze legalitatea sau temeinicia sentinței penale apelate.

În considerarea tuturor argumentelor expuse, constatând întemeiate, în parte, criticile formulate în susținerea apelului părții civile, în modalitatea arătată și netemeinicia sentinței penale, în limitele și pentru motivele analizate, în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul formulat de partea civilă B.C.E împotriva sentinței penale nr. 50/2020 din 17.02.2020 a Judecătoriei Bârlad, pronunțată în dosar nr……, sentință pe care o va desființa în parte, în latură civilă.

Rejudecând cauza:

Va majora cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul B.C.G către partea civilă B.C.E. prin sentința penală apelată, de la 5000 lei la 10.000 lei , sumă la care se adaugă dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la plata efectivă.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina