fbpx

Respingere cerere de restituire a avansului pentru o nuntă ce urma să aibă loc în mai 2020, în stare de alertă

Prin sentința nr. 1587 din data de 17.02.2021, Judecătoria Sectorul 3 București a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților de restituire a avansului achitat unei săli de nunți pentru rezervarea evenimentului ce urma să aibă loc la data de 31 mai 2020, reținând că forța majoră (Covid-19) nu exonerează beneficiarul de plata serviciilor în condițiile în care a refuzat adaptarea contactului.

Redăm pasajele relevante din hotărâre:

,,Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.08.2020, sub numărul de dosar (…), reclamantul A.A.A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâtul S.C. B.B. S.R.L., să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 7.630,94 lei, la care se adaugă cheltuielile de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că la data de 29.10.2019, între părți a fost încheiat un contract de prestări servicii privind organizarea unei nunți în cortul Vivolis, eveniment ce urma să aibă loc în data de 31 mai 2020. Din cauza forței majore, respectiv COVID-19 și a instaurării stării de urgență, la data de 27.04.2020, reclamantul a notificat prestatorul cu privire la rezilierea contractului de prestări servicii. Reclamantul a învederat că notificare s-a realizat ulterior încercării de reprogramare consensuală a evenimentului, încercare eșuată din cauza impunerii de către organizator a datei de reprogramare a evenimentului. Urmare a notificării, pârâta i-a comunicat reclamantului să rezilierea contratului poate opera numai cu reținerea avansului plătit în valoare de 7.630,94 lei, achitat prin factura nr. (…) din data de 29.10.2019.

Reclamantul a învederat că în urma discuțiilor purtate cu partea adversă, care inițial i-a impus reprogramarea evenimentului în același an, respectiv anul 2020 pe motiv că nu deține oferte actualizate pentru anul 2021, ulterior, prin negocieri telefonice, i-a învederat posibilitatea organizării evenimentului și în anul 2021, dar numai în zilele de duminică, perioada mai-iunie, singura zi corespunzătoare zilei de sâmbătă fiind într-o zi în care nu se organizează nunți din punct de vedere religios.

Reclamantul a învederat că a emis o nouă notificare către pârâtă prin care i-a solicitat restituirea avansului. Urmare a notificării, pârâta a răspuns că eșecul negocierilor nu a fost dat de situația defavorabilă creată, ci mai de grabă din pricina modificărilor survenite pe parcursul desfășurării relațiilor contractuale, modificări care au constat în substituirea mirilor; în acest sens, pârâta a învederat că evenimentul programat nu mai putea fi organizat încă din luna martie a anului 2020.

Cu privire la schimbarea beneficiarului, reclamantul a învederat că aceasta nu a fost de natură a determina imposibilitatea de executare a contractului, față de împrejurarea că în contractul inițial de prestări servicii nu a existat nicio interdicție în acest sens și mai mult decât atât, pârâta a organizat o întâlnire la restaurantul în care urma să aibă loc evenimentul pentru a lua acordul beneficiarului cu privire la substituire. Cu alte cuvinte, reclamantul susține faptul că partea adversă nu a manifestat nici un fel de opoziție cu privire la substituirea beneficiarului.

Cu privire la restituirea avansului încasat de către pârâtă, reclamantul a adăugat faptul că pârâta nu poate beneficia de prevederile legale sau contractuale privind intervenția forței majore, atâta timp cât nu a notificat beneficiarul în acest sens, în termen de 15 zile de la data apariției forței majore. În opinia sa, pârâta se confruntă cu o imposibilitate fortuită de executare , fapt care atrage desființarea contractului de plin drept. În consecință, deși pârâta nu este ținută să plătească despăgubiri, totuși, aceasta este obligată să restituie de îndată banii încasați cu titlul de avans pentru organizarea evenimentului.

Din cauza situației de forță majoră generată de epidemie atât la nivel național cât și la nivel mondial, coroborată cu împrejurările expuse reclamantul a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se constante desființarea contractului, repunerea părtilor în situația anterioară încheierii contractului și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată generate de buna desfășurare a procesului.

În drept au fost invocate prevederile art. 1351, art. 1557 alin. (2), art. 1635 alin. (1) teza finală, și în Codul ide procedură civilă, respectiv art. 453,- art. 1026 — 1033.

La data de 02.11.2020, pârâta a formulat răspuns la cererea de valoare redusă, prin care a solicitat respingerea cererii de valoare redusă ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată.

În apărare, pârâta a învederat că solicitarea reclamantului de pronunțare a unei hotărâri prin care sa se constate desființarea contractului si repunerea părților în situația anterioara este inadmisibilă, deoarece prevederile art. 1557 NCC nu sunt aplicabile în cauză, chiar reclamantul recunoscând existența unei imposibilități temporare de executare.

Cu alte cuvinte, în ipoteza prevăzuta de art. 1557 alin. (2) C. civ. a unei imposibilitati temporare, se vor aplica regulile de la rezoluțiune care poate opera fie pe cale judiciară, fie prin declarația unilaterala a creditorului, declarație care lipsește din partea reclamantului. Prin urmare, pârâta a învederat că este în vigoare contractul încheiat între părți, iar acțiunea în constatare, respectiv pronunțarea unei hotărâri prin care sa se constate desființarea contractului si repunerea parților in situația anterioara, astfel cum a fost formulata de reclamant este inadmisibilă, deoarece reclamantul avea la îndemâna o acțiune în realizare, prin care putea solicita să se dispună rezoluțiunea Contractului nr. 1120 din 29.10.2019, ori o cerere de readaptare a contractului.

Pârâta a învederat că nu sunt îndeplinite nici condițiile forței majore, pandemia COVID-19 nu reprezintă un caz forța majora și nici nu este prezumata ca atare, iar pe de altă parte, prin prevederile contractuale s-a stipulat că forța majora se probează cu certificat emis de Camera de Comerț a României, iar incidența acesteia nu exonerează beneficiarul de la plata serviciilor prestate.

S-a criticat faptul că reclamantul s-a limitat doar la invocarea formala a pandemiei drept caz de forța majoră, fără a avea intenții reale de renegociere a contractului în condițiile în care i s-a oferit posibilitatea de a alege orice data din perioada august-noiembrie 2020, mai-iunie 2021 (în limita datelor disponibile, zilele de sâmbăta fiind într-adevăr rezervate anterior), precum si iulie-noiembrie 2021 (în acest interval regăsindu-se si date de sâmbăta). De altfel, i s-a precizat reclamantului ca motivul pentru care nu i se pute oferi o zi de sâmbăta exact in intervalul dorit (mai-iunie 2021) este pentru ca exista rezervări anterioare ale clienților, inclusiv din toamna anului 2019.

Pârâta a învederat că avansul are caracter nerambursabil în orice situație care exclude culpa sa, în ipoteza în care reclamantul dorește anularea serviciilor comandate potrivit art. 5 Contract, poate face acest lucru cu condiția plații unei penalitati. Reținerea avansului nu reprezintă o îmbogățire fara justa cauza, întrucât acesta se percepe doar în cazul anularii evenimentului de către Beneficiar conform art. 5 Contract. Pe de altă parte, pe parcursul relației contractuale reclamantul și-a manifestat intenția de a nu mai continua contractul, în condițiile în care a procedat la substituirea sa cu fratele său, modificarea cu privire la beneficiar fiind produsă anterior instituirii pandemiei.

În drept au fost invocate prevederile art. 35; art. 1026-1033 C. proc. civ. Art. 1271 art. 1549; art. 1550; art. 1557 C. civ.; Ordonanța Militara nr. 1/2020; Ordinul nr. 791/2020; O.U.G. 29/2.020.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, considerând această probă admisibilă și concludentă potrivit art. 255 alin. 1 C.pr.civ.

Analizând materialul probator existent la dosar, instanța reține următoarele:

In fapt, reclamantul a solicitat obligarea paratei la restituirea sumei de 7.630,94 lei plătita cu titlu de avans, in considerarea disp. art. 1557 alin. 2 C.proc.civ., respectiv, repunerea parților in situația anterioara încheierii contractului nr. 1120/29.10.2019.

Intre reclamantul A.A. Vald in calitate de beneficiar si paratul S.C. B.B. S.R.L. in calitate de prestator a fost încheiat contractul nr. 1120/29.10.2019 având ca obiect prestarea pentru benefica de servicii in vederea organizării unei nunti in cort VIVOLIS in data de 31 mai 2020, valoarea totala a contractului fiind de 10.695 euro (inclusiv TVA) – fila 11. Durata contractului a fost stabilita pentru 29.10.2019 – 01.06.2020.

Reclamantul a achitat suma de 7.630,94 lei reprezentând avans 15%, contravaloare factura )…)/29.10.2019, aspect recunoscut de către parat.

Potrivit art. 10 pct. 10.1 din contractul nr. 1120/29.10.2019 se prevede ca pe durata evenimentului si a efectului cazului de forța majora contractul romane suspendat, iar la pct. 10.2 se prevede ca serviciile prestate se plătesc, fota majora neexonerand pe beneficiar de plata acestora.

Motivând forța majora, respectiv COVID-19 și instaurarea stării de urgență, la data de 27.04.2020, reclamantul a notificat prestatorul solicitând desființarea cu efect imediat a contractului de prestări servicii nr. 1120/29.10.2019, precum si returnarea avansului in cuantum de 7.630,94 lei (f. 24). Notificarea a fost emisa având in vedere situația exista la acel moment generata de răspândirea noului tip de coronavirus COVID 19, iar in contextul reglementarilor CNSSU, evenimentul propus pentru ziua de 31.05.2020 nu poate avea loc.

Prin adresa nr. 385/04.05.2020, parata a răspuns notificării din 27.04.2020, menționând ca întreprinde toate demersurile necesare pentru a identifica împreuna cu partenerii contractuali, soluțiile optime pentru desfășurarea evenimentelor contractate pana in prezent.

De asemenea, parata a propus următoarele soluții:

– amânarea evenimentului pentru o data disponibila in lunile august-noiembrie 2020, fara costuri suplimentare, sub condiția ca ulterior datei de 15 mai sa nu fie reglementate masuri restrictive care sa afecteze in continuare desfășurarea evenimentelor.

– amânarea evenimentului pentru sezonul 2021, in una dintre zilele de vineri sau duminica disponibile. Amânarea nu presupune costuri suplimentare.

Parata a mai precizat ca in cazul in care se optează pentru o zi de sâmbăta din sezonul 2021, se va transmite o oferta actualizata, având in vedere ca la momentul semnării contractului s-a optat de către reclamant pentru o zi de duminica, beneficiind de un discount de 10% din valoarea meniului de mâncare.

La data de 12.05.2020 reclamantul a transmis o somație către parata, prin care arata ca perioada in care ar putea sa reprogrameze evenimentul este stabilita in defavoarea sa, precum si incertitudinea desfasurarii evenimentelor in anul 2021, solicitând restituirea avansului.

Prin adresa nr. 420/25.05.2020 parata răspunde somației din 12.05.2020, menționând ca a oferit posibilitatea reclamantului de a alege oricare dintre datele disponibile din luna mai – iunie 2021, precum si faptul ca la momentul solicitării datelor de reprogramare a evenimentului, perioada mai iunie 2020 era aproape in integralitate rezervata atât de către clienți noi, cat si de către clienți care au amânat evenimentele inițial programate pentru sezonul 2020.

În drept, potrivit art. 1270 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, fiind astfel consacrat principiul forței obligatorii a contractelor.

De asemenea, în temeiul art. 1350 alin. (1) C.civ., orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat, iar alin. (2) al aceluiași text de lege stipulează că atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.

Potrivit art. 1557 alin. 2 – Dacă imposibilitatea de executare a obligației este temporară, creditorul poate suspenda executarea propriilor obligații ori poate obține desființarea contractului. În acest din urmă caz, regulile din materia rezoluțiunii sunt aplicabile în mod corespunzător.

De asemenea, conform art. 1549 C.civil se prevede Dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin.

Astfel, in cazul de fata, cu privire la obligațiile stabilite in sarcina prestatorului prin contractului de prestări servicii nr. 1120/29.10.2019, se retine o imposibilitate temporara de executare a obligației, fiind aplicabile disp. art. 1557 alin. 2 C.civil.

Se retine ca raportat la situația pandemica COVID 19, parata a încercat negocierea adaptării contractului de prestări servicii nr. 1120/29.10.2019, încercare rămasa fara răspuns din partea reclamantului.

Cu privire la solicitarea reclamantului, acesta arata ca sunt aplicabile disp. art. 1271 alin. 2 C.civil, care prevăd ca, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, instanța poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul și în condițiile pe care le stabilește.

Raportat la disp. art. 1271 alin. 2 C.civil invocate de către reclamant, instanța retine si disp. alin. 3 care prevăd ca dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului.

In acest sens, se retine ca in vederea derulării relațiilor contractuale, prin adresele nr. 385/04.05.2020 si nr. 420/25.05.2020, urmare a pandemiei si a imposibilității temporare de a tine evenimente in mai 2020, parata a oferit posibilitatea reclamantului de a alege orice data disponibila in perioada august-noiembrie 2020 sau orice data din sezonul 2021, cu mențiunea ca in cazul in care seva opta pentru o data de sâmbăta va trebui plătita o diferența de bani, in condițiile in care la momentul semnării contractului s-a ales o zi de duminica si reclamantul a beneficiat de o reducere de 10%.

Prin urmare, parata a dat dovada de buna credința in adaptarea contractului de prestări servicii nr. 1120/29.10.2019, in vederea găsirii unei noi date de desfășurare a evenimentului, încercare respinsa de către reclamant.

Astfel, raportat la materialul probator administrat, rezulta ca din partea reclamantului nu a existat o intenție reala de renegociere a contractului, acesta refuzând ab initio orice propunere din partea paratei, solicitând restituirea avansului.

Prin urmare, se retine ca reclamantul nu a dorit adaptarea contractului de prestări servicii nr. 1120/29.10.2019, solicitând desființarea acestuia si restituirea avansului, refuzând orice renegociere si orice varianta disponibila din anul 2020 si 2021.

In acest sens, se retine ca, la degustarea meniului ales, in data de 03.03.2020, s-a prezentat numitul P.R., fratele reclamantului, care si-a exprimat intenția de a organiza un eveniment propriu in locul celui programat pentru 31.05.2020, menționând ca împrejurările in considerarea cărora reclamantul a ales sa organizeze nunta in data de 31.05,.2020 au suferit anumite modificări, aspect necontestat de către reclamant.

Astfel, se desprinde ideea ca inca din data de 03.03.2020, anterior declarării stării de urgenta declarate pe teritoriul României începând cu data de 16.03.2020, reclamantul dorea ca evenimentul din 31.05.2020 sa fie organizat de numitul P.R. in locul sau, sens in care reclamantul nu s-a prezentat la degustarea meniului de nunta solicitat.

De asemenea, cu privire la schimbarea beneficiarului, invocata de către reclamant, instanța retine ca acesta nu a făcut nicio solicitare in acest sens, iar potrivit art. 11.7 din contract se prevede ca orice modificare se poate face numai prin acte adiționale semnate de ambele parți, astfel cum a susținut paratul.

Prin urmare, cererea reclamantului de restituire a avansului în cuantum de 7.630,94 lei apare ca nefondată, în condițiile în care acesta a refuzat orice încercare de adaptare a contractului in temeiul art. 1271 C.civil, nu a solicitat modificarea contractului in privința schimbării beneficiarului in condițiile art. 11.7 din contract, precum si raportat la disp. 6 pct. 6.1 din contract unde se prevede ca beneficiarul va plăti avans de 15% respectiv 1.604,25 euro (echivalent 7.630,94 lei) – avans nerambursabil si art. 10 pct. 10.2 care prevede că serviciile prestate se plătesc, forța majoră neexonerând pe beneficiar de plata acestora.

Parata a invocat si excepția inadmisibilității cererii, motivat de faptul ca solicitarea reclamantului de pronunțare a unei hotărâri prin care sa se constate desființarea contractului si repunerea părților în situația anterioara este inadmisibilă, deoarece prevederile art. 1557 NCC nu sunt aplicabile în cauză, chiar reclamantul recunoscând existența unei imposibilități temporare de executare.

Cu privire la excepția inadmisibilității cererii invocata de către parata in raport de disp. art. 35 C.proc.civ., instanța o va respinge ca nefondata, deoarece cererea reclamatului are ca obiect, restituirea a avansului de 7.630,94 lei, cerere formulata pe procedura prevăzuta de art. 1026 C.proc.civ. privind cererea de valoare redusa, iar temeiul de drept invocat este art. 1557 alin. 2 C.civil privind imposibilitatea temporara de executare a obligațiilor, care prevede ca si remedii, adaptarea contractului sau încetarea acestuia, reclamantul solicitând restituirea avansului ca urmare a constatării imposibilității de executare a obligației si ca o consecința a încetării contractului.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge cererea ca neîntemeiata.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 Cod de procedură civilă, debitorul urmează a fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată suportate de către creditoare cu prilejul soluționării cererii în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina