Acasă » PROCESE » Un dezvoltator imobiliar cere daune de 1 milion de lei de la ONG-ul care i-a blocat lucrările timp de un an

Un dezvoltator imobiliar cere daune de 1 milion de lei de la ONG-ul care i-a blocat lucrările timp de un an

Un dezvoltator imobiliar s-a hotărât să nu lase nepedepsite demersurile Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) împotriva proiectului său imobiliar, care s-au dovedit a fi nefondate, potrivit deciziei definitive a instanței. Firma Cyane, care ridică ansamblul Luminia, a chemat în judecată ONG-ul și cere daune inițiale de 1 milion de lei pentru blocarea lucrărilor timp de doi ani. Dezvoltatorul estimează că paguba ar putea fi de până la 3 milioane de euro și solicită expertiză.

Pe lângă APUC, în dosarul de pretenții de la Tribunalul Cluj, ce are termen de judecată în 22 octombrie, mai sunt pârâte opt persoane fizice, între care vecinul ansamblului imobiliar, Sorin Gherman, cel care a început în 2008 demersurile împotriva proiectului inițiat de altă firmă decât cea care l-a realizat propriu zis.

Scurt istoric al acestui caz urbanistic:

In anul 2008, persoanele fizice Sorin Gherman, Octavian Morariu, Paul Cernisov au formulat acțiune în contencios administrativ prin care au solicitat anularea Hotărârii de Consiliu Local (HCL) nr 603/25.09.2007 precum și a autorizatiilor de construire emise inițial în favoarea SC Abaris Grup Imobiliare SRL, acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr 3437/117/2008 al Tribunalului Cluj și care s-a perimat. De asemenea aceeiași pârâți au formulat și o cerere de suspendare a HCL nr 603/25.09.2007, cerere ce a fost respinsă.

”Prin urmare se poate constata cu ușurință că acești pârâți au încercat încă din anul 2008 să anuleze HCL nr 603/25.09.2007 și autorizațiile de construire emise în baza HCL, că demersul inițial al acestora a fost un eșec și pentru că erau depășite termenele în care se puteau ataca actele administrative susmenționate era nevoie de alți reclamanți – orice demers al acestor pârâți (reclamanți în dosar nr 3437/117/2008) fiind unul sortit eșecului datorită împlinirii termenului de prescripție prevăzut de art 11 din Legea nr 554/2004.

La momentul la care subscrisa am preluat investiția, pârâtul Gherman Sorin Beniamin face demersuri la Primăria Cluj Napoca (adresa nr 123497/43/11.04.2013) pentru a împiedica eliberarea autorizatiilor de construire către SC Cyane SRL (autorizatiile initiale au fost emise catre Abaris).

Ulterior, pârâții persoane fizice cuprinși în anexa la petitia adresata Prefecturii Cluj (înregistrată sub nr 4685/01.04.2014) si coordonati de pârâtul Gherman Sorin au invocat nelegalitatea HCL nr 603/25.09.2007 si au cerut Prefectului să le acorde sprijin in ”protejarea drepturilor și intereselor legitime prin atacarea în contencios administrativ a HCL 603/25.09.2007…”. Desigur că față de demersurile initiale ale pârâților persoane fizice orice demers ulterior al acelorași persoane era sortit eșecului, datorită pierderii termenelor în care puteau fi atacate actele administrative emise. De aceea au și solicitat Prefectului Județului Cluj să atace acesta în contencios administrativ HCL nr 603/2007 – pentru că nu era ținut de termen și pentru că exista deja un demers eșuat al persoanelor fizice petente.

Mai mult, la data de 13.06.2014, pârâtul Gherman Sorin Beniamin s-a adresat Primăriei Cluj Napoca (adresa nr 207741/43/13.06.2014) pentru a consulta documentatiile aferente AC nr 115/2014, nr 117/2014, nr 118/2014, nr 119/2014.

După cum am arătat, un litigiu pornit în nume propriu de către pârâții persoane fizice ar fi avut din fașă șanse minime de câștig față de existența unei decizii anterioare negative. Mai mult, impactul psihologic al acțiunii era mult redus față de o acțiune introdusă de o Asociația non-guvernamentală cu un renume deja câștigat în aria municipiului Cluj-Napoca. În acest context, pârâții persoane fizice decid afilierea lor la APUC – Asociatia pentru Protecția Urbanistică a Clujului, în scopul evident de a utiliza această persoană juridică în atacul față de activitatea economică a subscrisei.”

La data de 19 martie 2015, Gherman a devenit membru APUC. Ceilalți pârâți chemați acum în judecată au deveni și ei membri APUC la date ulterioare, cel puțin în acte. Căci vom vedea mai jos că unii dau înapoi și arată că nu au făcut niciodată parte din asociație.

La data de 19 iunie 2015, APUC s-a adresat Primarului Municipiului Cluj Napoca și Consiliului local al municipiului Cluj Napoca, solicitând revocarea HCL nr 603/2007 si AC nr 340/2013, nr 341/2013, nr 115/2014, nr 117/2014, nr 118/2014, nr 119/2014.

În 1 octombrie 2015, APUC formulează acțiune în contencios administrativ (dosar nr 4034/117/2015 al Tribunalului Cluj) prin care solicită anularea HCL nr 603/2007 si a AC nr 340/2013, nr 341/2013, nr 115/2014, nr 117/2014, nr 118/2014, nr 119/2014.

Prin întâmpinarea formulată de Cyane în acea cauză, s-a invocat atât lipsa calității procesuale a pârâtei APUC ,cât și lipsa interesului acestei asociații, apreciind că doar membrii APUC care locuiesc în zona în care se edificau blocurile ar putea avea calitatea de persoană vătămată invocând drepturi proprii

”Pârâții persoane fizice au aderat la APUC, pârâta de rând 1, în scopul urmăririi interesului lor personal. Această aderare a avut un singur scop: declanșarea acțiunii judiciare împotriva activității economice a subscrisei, utilizând APUC ca persoană interpusă.”, se arată în acțiunea actuală în pretenții.

Prin sentinta civilă nr 2408 din 7 septembrie 2016, Tribunalul Cluj a admis cererea formulată de către APUC şi a dispus anularea HCL și a autorizaţiilor de construire.

”Această hotătâre, chiar nedefinitivă, a avut un impact dezastruos față de activitatea subscrisei, atât din perspectiva respectării antecontractelor deja semnate și a valorificării imobilelor deja edificate, cât și din perspectiva identificării surselor de finanțare pentru celelelate blocuri.

Această soluție a făcut obiectul a multiple articole de presă, pârâții neezitând să iasă în spațiul public pentru a potența efectele negative ale unei hotărâri judecătorești nedefinitive față de imaginea subscrisei.”, au precizat reprezentanții Cyane.

În recurs, Cyane a obținut la ÎCCJ strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Apel Oradea. Această instanță, prin decizia civilă nr 1571/07.07.2017, a admis recursurile declarate de recurentii Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, Primarul Municipiului Cluj Napoca şi SC Cyane SRL în contradictoriu cu intimata Asociatia pentru Protectia Urbanistică a Clujului împotriva sentinţei pronuntate de Tribunalul Cluj şi, rejudecând fondul, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta Asociatia pentru Protectia Urbanistică a Clujului.

Dezvoltatorul imobiliar a ratat un credit din cauza litigiului

În motivele invocate pentru angajarea răspunderii civile delictuale a asociației, reprezentanții dezvoltatorului imobiliar arată că ”impactul demersurilor judiciare inițiate și susținute de pârâți asupra activității economice a subscrisei a fost unul negativ și de durata.

Ca un prim efect, subscrisa am pierdut oportunitatea de a obține finanțare pentru realizarea blocurilor E și A din ansamblul imobiliar. La momentul inițierii litigiiului, societatea CYANE finalizase, din surse proprii, blocul D, ridicase la roșu blocul E, iar blocul A era la stadiu de fundație. Pentru finalizarea lucrărilor acestor două blocuri CYANE a demarat discuții cu mai multe bănci care urmau a finanța proiectul imobiliar. Însă demersurile Cyane de obținere a unui credit bancar au eșuat tocmai din cauza situației litigioase create de către pârâții prin formularea acțiunii de anulare (dosar nr 4034/117/2015 al Tribunalului Cluj).”

Cyane a depus adresă din partea Băncii Veneto prin care dovedim că refuzul acordării creditului solicitat pentru finanțarea proiectului imobiliar  (în valoare de 6.750.000 ron) este tocmai existența pe rol a dosarului nr 4034/117/2015 al Tribunalului Cluj.

”Neobținerea finanțării bancare ca urmare a litigiului inițiat de APUC în numele membrilor săi, pârâții persoane fizice, a atras întârzierea realizării investiției de către subscrisa cu 2 ani. Față de poziția exprimată de banca finanțatoare, respectiv motivul nefinanțării constând în riscul exprimat de existența litigiului în discuție, șanșa pierdută este certă. În absența acestui litigiu inițiat de APUC în numele membrilor săi, subscrisa am fi avut oportunitatea certă de a ne finaliza investiția și de a obține profitul aferent acesteia încă din anul 2015.

Având în vedere că cele două blocuri A și E nu au putut fi finalizate din cauza conduitei abuzive a pârâților în intervalul de timp de 2 ani, cât a durat litigiul (de la momentul formulării plângerii prealabile și până la  admiterea recursului CYANE)  societatea a fost lipsită de șansa de a realiza profit.

În privința cuantificării prejudiciului provocat, solicităm efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru determinarea profitului nerealizat de subscrisa în perioada litigiului. În esență costurile de edificare a fiecăruia din cele două blocuri (A, E) sunt de aproximativ 2,5 milioane de euro iar din vânzarea apartamentelor realizate se obțineau venituri de aproximativ 4 milioane de euro rezultând un profit de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru fiecare din cele două blocuri – astfel încât la un calcul grosier rezultă că dacă societatea putea continua lucrările (având finanțare) și vindea imobilele astfel construite ar fi obținut un profit de 2,5 – 3 milioane de euro. Depunem în probațiune planșele proiectului imobiliar – anexa 16, care confirmă că proiectul imobiliar LUMINIA presupune edificarea a șase blocuri (A-F).

Prin cererea de chemare in judecata solicitam despagubiri initial de 1.000.000 lei, pe care le timbram la valoare urmand ca, în urma efectuării raportului de expertiză – în raport de concluziile acestuia, să ne modificăm câtimea obiectului cererii.”, se arată în acțiunea judecătorească împotriva APUC.

Potrivit aceluiași document, ”fapta ilicită prejudiciabilă constă în conduita pârâților, care în mod nelegal au urmărit anularea actelor administrative în baza cărora se derula proiectul imobiliar cu scopul sistării lucrărilor de construire și apoi eventual a demolării lucrărilor edificate. Pârâții au urmărit blocarea proiectului imobiliar, ceea ce au si reusit pe perioada litigiului.

În privința APUC, conduita păgubitoare a acesteia este în-afara oricărui dubiu, ințierea și continuarea acțiunii îndreptate împotriva activității eocnomice a subscrisei aducând atingere drepturilor noastre patrimoniale.”

Un avocat membru APUC a apărat firma care a avut inițial proiectul imobiliar!

Deși pare greu de crezut, un avocat membru fondator APUC a apărat interesele firmei Abaris, atunci când a fost atacat inițial același proiect imobiliar de blocuri.

”Ceea ce este esențial de observat în cauză este împrejurarea că că la momentul emiterii HCL nr 603/2007 au fost emise mai multe asemenea acte (HCL 437/2004, HCL 605/2007, HCL 600/2007) că nu existau emise autorizaţii de construire pentru casele de locuit sau construcţii unifamiliale şi colective mici. Rezultă cu claritate că autorizaţiile pentru case au fost emise începând cu anul 2008, adică ulterior emiterii HCL 603/2007 şi aprobării PUZ ului. La 25.09.2007 (data emiterii HCL 603/2007) nu existau construcţiile unifamiliale şi colective mici, şi în 2007 zona nu era de case ci dimpotrivă, existau mai multe HCL uri care permiteau edificarea unor imobile cu regim mai mare de înălţime şi într-o zonă cu funcţiuni mixte, au fost edificate case ulterior. Este interesant de observat că pentru parcela învecinată, prin HCL 605/2007 s-a stabilit un regim de înălţime de P+20, iar pentru o altă parcelă învecinată s-a stabilit prin HCL 437/2004 un regim de înălţime P+10.

Prin urmare pârâții au ignorat aceste reglementări urbanistice existente (ca și regim de înălțime) la momentul la care au edificat casele de locuit  într-o zonă cu funcțiuni mixte. Ignorând regimul de înălțime permis și profitând de criza imobiliară de după anul 2007 care a blocat proiectele imobiliare de anvergură, pârâții consideră că zona este una exclusiv de case (construcţii unifamiliale şi colective mici). Or, zona este una cu funcțiuni mixte, aspect existent dar ignorat de către pârâți, la momentul edificării propriilor lor construcții. Astfel pârâții, la 8 ani de la emiterea HCL 603/2007 au încercat să modifice reglementări urbanistice despre care știau încă din anul 2008.

Actele administrative care permiteau reclamantei să construiască au făcut un prim control de legalitate în anul 2008, iar legalitatea actului administrativ a fost apărată în anul 2008, chiar de către unul dintre membrii fondatori ai APUC – avocatul Revnic Radu Gabriel, care potrivit propriilor apărări formulate în litigiile din anul 2008 a apreciat că actele administrative sunt legale. În mod evident, APUC și membrii săi știau sau puteau să se informeze asupra faptului că actele administrative al căror beneficiar sunt subscrisa sunt legale. Cu toate acestea, au ignorat această obligație de respect față de drepturile altora, inițiind o acțiune sortită eșecului, în scopul de a împiedica activitatea economică a subscrisei.”, se arată în acțiunea firmei Cyane.

S-a depus la dosarul de despăgubiri contractul de asistență juridică și Statutul APUC pentru a se dovedi cele afirmate mai sus.

Unii s-au trezit membri APUC fără să știe!

Despre pârâții persoane fizice, avocații firmei Cyane spun: ”conduita lor se circumscrie provocării și susținerii acțiunii judiciare prejudicioase, aceștia, cu intenție și urmărind anularea investiției subscrisei, devenind membri ai APUC astfel încât această asociația să își poate justfica calitatea procesuală activă, în susținerea intereselor private a membrilor săi cu domiciliul în zona proiectului Luminia (pârâții persoane fizice). (…)

Practic toți acești pârâți au urmărit prejudicierea drepturilor reclamantei prin promovarea acțiunii de către APUC, prin încercarea APUC de a ”proteja” drepturile acestor pârâți, membri ai APUC.

Apreciem că sunt întrunite condițiile legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în sarcina tuturor pârâților, în mod solidar, cu obligarea acestora la reparația prejudiciului provocat subscrisei, constând în beneficiu nerealizat în cuantum de 1.000.000 lei.”

Numai că, surpriză, apar oameni care susțin că nu au semnat niciodată să devină membri APUC și nu au vrut să fie parte în proces. Iată mai jos un astfel de exemplu uluitor:

Așteptăm cu interes poziția solicitată Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului, condusă de Elek Levente, devenit între timp politician USR.

Amintim că același ONG a pierdut un alt proces definitiv intens mediatizat împotriva unui dezvoltator imobiliar.

Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului a pierdut definitiv primul proces intentat, cel cu blocurile de pe Măceșului!

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina