fbpx
Acasă » ȘTIRI » Un bărbat recunoaște după 14 ani o crimă pentru care e după gratii altul

Un bărbat recunoaște după 14 ani o crimă pentru care e după gratii altul

Un bărbat s-a predat la Poliția Cluj și susține că a comis o crimă în anul 2001. În dosarul crimei există însă un condamnat care se află la Penitenciarul Gherla și frecvent cere eliberarea condiționată sau contestă executarea pedepsei.

Un bărbat în vârstâ de 30 de ani s-a prezentat la Poliția Cluj și le-a spus polițiștilor că a ucis o tânără în 2001. Bărbatul, pe numele lui Adrian Pop,  a fost dus de polițiști la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, în cărui competență intră cazurile de crimă. Acesta a fost audiat, dar nu a fost reținut.

În primăvara anului 2001, Eva Andreea Demeter, de 21 de ani, a fost ucisă în liftul din blocul în care locuia. Potrivit anchetatorilor, a fost împinsă de către un necunoscut în lift, unde a fost tâlhărită şi omorâtă în bătaie. În urma cercetărilor, după aproximativ un an de zile, poliţistii l-au acuzat pe Florin Emanuel Bodrog. de 19 ani, că a comis tâlhăra şi crima, pentru care a fost condamnat la peste 19 ani de închisoare. Pe parcursul anchetei și procesului, Bodrog a susţinut că nu el ar fi ucis-o pe tânăra de 21 de ani, ci doar i-a furat poşeta şi telefonul mobil, după care ar fi mers într-un bar.

Potrivit unui articol de presă din 2010, Florin Bodrog a susținut că polițistul Gabriel Tofan in cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi fostul şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, Ioan Herdea-Rus, ar fi sustras o serie de acte din cadrul urmăririi penale şi l-ar fi obligat să ia asupra lui crima. “Condamnatul a formulat o plângere penală solicitând tragerea la răspundere penală a fostului procuror în cadrul Parchetului de pe lângă  Tribunalul Cluj, a fostului comisar şef de poliţie şi a fostului şef al Poliţiei Municipiului, pentru infacţiunile de arestare nelegală şi cercetare abuzivă, reţinerea sau sustragerea de înscrisuri şi fals intelectual, comise prin aceea că, în cursul urmăririi penale efectuată în dosarul penal nr. 143/P/2002 al Parchetului de pe lângă  Tribunalul Cluj, fostul magistrat, împreună cu poliţiştii, ar fi exercitat acte de constrângere asupra inculpatului pentru a recunoaşte infracţiunea comisă şi ar fi întocmit în fals unele acte de urmărire penală, sustrăgând, totodată, din dosarul penal unele mijloace de probă care ar fi dovedit că inculpatul nu ar fi comis acte de violenţă asupra victimei tanatogeneratoare şi că decesul acesteia s-ar fi produs prin actele şi faptele agresive ale altor persoane, indicate de făptuitor în cursul urmăririi penale şi a judecăţii. Actele premergătoare efectuate în cauză demonstrează că urmărirea penală şi cercetarea judecătorească faţă de inculpaţi s-au efectuat de procuror şi instanţele de judecată cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedură penală şi, în baza probelor legal administrate, pertinente, concludente şi utile, judecătorii instanţei de fond, de apel şi recurs au hotărât condamnarea penală a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, nereţinându-se participarea altor persoane în calitate de autor, complice sau instigator la săvârşirea faptei penale”, arată decizia Curții de Apel Cluj.

Din spatele gratiilor, Bodrog a spus că, pe parcursul cercetării penale, nu s-ar fi făcut reconstituirea faptei şi nici teste ADN care, în opinia lui, i-ar fi demonstrat nevinovăţia. “Revizuientul a solicitat administrarea de noi probe, prin care doreste să evidenţieze aceeaşi teză probatorie, şi anume că nu a comis fapta de omor deosebit de grav, ci că doar a sustras poşeta victimei, şi că altă persoană a aplicat lovituri acesteia. Petentul a susţinut totala sa lipsă de vinovăţie, că la momentul comiterii faptelor ar fi fost într-un local şi că, în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, se mai afla acolo încă o persoană, iar organele de anchetă nu s-ar fi preocupat de găsirea acelei persoane.

Raportul de expertiză medicală realizat în cauză a concluzionat că petentul prezintă diagnosticul  Tulburare de personalitate model disocial, fond microsechelar”, dar că afecţiunile de care suferă petentul pot fi tratate în mediul penitenciar.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina