Proiectul de modificare a Legii și Statutului profesiei de avocat, care va fi discutat și votat în cadrul Adunării generale a Baroului Cluj din 10 martie, cuprinde o propunere privitoare la legitimația avocatului definitiv în sensul introducerii unei alternative la cea cu cip de proximitate. Propunerea și motivele ei au fost înaintate comisiei din cadrul Baroului de către avocatul Florin Șteopan, partener la SCA Lăpușan, Moscovits, Șteopan și Asociații.
Avocatul Florin Șteopan (foto) a înaintat Comisiei de discutare a proiectului de modificare a Legii si Statutului Profesiei de Avocat din cadrul Baroului Cluj memoriu pentru ca in proiectul de modificare a Legii si Statutului Profesiei de Avocat sa includă și modificarea Anexei nr. XXVI din Statut – Modelul legitimatiei de avocat in sensul introducerii opțiunii unui alt mijloc de legitimare a avocatului definitiv cu drept de exercitare a profesiei, diferit de legitimatia tip card prevazut cu cip de proximitate.
Forma actuală a textului din Statut
Anexa nr. XXVI: Modelul legitimației de avocat.
I. Formele legitimaţiei de avocat
Legitimaţia de avocat prevăzută la art. 237 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a
Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prezintă sub două forme distincte, în funcţie de calitatea
de avocat definitiv sau stagiar a deţinătorului, după cum urmează:
a)în cazul avocaţilor definitivi, legitimaţia are forma de legitimaţie tip card prevăzut cu cip de proximitate, conform modelului prevăzut în prezenta anexă;
b)în cazul avocaţilor stagiari, legitimaţia are forma de legitimaţie pe suport hârtie (care poate fi înlocuită cu legitimaţie tip card fără cip de
proximitate, pentru barourile care au optat pentru această modalitate de legitimare).
Forma propusă de avocatul Florin Șteopan
Anexa nr. XXVI: Modelul legitimației de avocat se modifică și va următorul cuprins:
I. Formele legitimaţiei de avocat
Legitimaţia de avocat prevăzută la art. 237 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a
Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prezintă sub următoarele forme distincte, în funcţie de calitatea de avocat definitiv sau stagiar a deţinătorului sau în funcție de opțiunea avocatului, după cum urmează:
a) în cazul avocaţilor definitivi, legitimaţia are forma de legitimaţie tip card prevăzut cu cip de proximitate sau legitimatie pe suport de
hartie (care poate fi înlocuită cu legitimaţie tip card fără cip de proximitate, pentru barourile sau avocații care au optat pentru această modalitate de legitimare), conform modelelor prevăzute în prezenta anexă;
b) în cazul avocaţilor stagiari, legitimaţia are forma de legitimaţie pe suport hârtie (care poate fi înlocuită cu legitimaţie tip card fără cip de
proximitate, pentru barourile sau avocații care au optat pentru această modalitate de legitimare).
Nu au existat argumente contra modificării în cadrul comisiei Baroului Cluj. Argumentul pro: Motivarea folosirii unei legitimații care nu este tip card prevăzut cu cip de proximitate ține de libertatea religioasă și protecția vieții private, conform memoriului detaliat depus de avocatul inițiator Comisiei.
Prezentăm câteva dintre motivele invocate în memoriul înaintat de avocatul Șteopan comisiei:
”Aratam ca exista avocati defintivi care din diverse motive nu doresc aceasta legitimatie tip card prevazut cu cip de proximitate. Motivele sunt in general de natura religioasă sau ţin de protectia vieţii private si le vom dezvolta ulterior.
Intelegem sa invocam motive religioase si de constiinta in formularea prezentului memoriu, invocand următoarele articole din Constituţia României:
Art.29 – Alin.1 : “Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă contrar convingerilor sale. -Alin. 2 : Libertatea conştiinţei este garantată;
Acceptarea legitimatiei de avocat tip card cu cip de proximitate reprezinta o constrângere de a adera la o opinie contrară convingerilor proprii religioase și o modalitate de încălcare a libertății conștiinței. În spiritul toleranţei şi respectului reciproc, solicit să se ofere posibilitatea legală de a putea proba calitatea de avocat in baza unei legitimatii fara cip de proximitate .
Dorim să menţionam o serie de pozitii exprimate de membrii Biserii Ortodoxe Romane, precum si faptul ca au fost numeroase luări de poziție în ultimii ani, în toată lumea, pe tema actelor cu cip atât ale societății civile, cât și ale reprezentanților din lumea monahală și teologică. Informațiile sunt suficiente și ușor accesibile atât în literatura de specialitate, cât și în mass-media.
Sinoadele bisericești ale mai multor țări ortodoxe și-au exprimat îngrijorarea și opoziția față de introducerea documentelor cu cip. Au fost manifestări de amploare în Serbia, Grecia, România, etc. În România au fost depuse la președinție peste 1 milion de semnaturi împotriva documentelor personale cu cip.
Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând poziţie pe tema actelor biometrice a conchis:” Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând act de reacţiile unor medii monahale si teologice față de introducerea sistemului de supraveghere biometrică în România, consideră că acestea sunt îndreptăţite(…).Acesta(n.n.- cipul) are forma şi dimensiunea unei aşchiuţe în care se stochează datele biometrice ale unei persoane; el poate fi implantat nu doar într-un act de identitate (buletin, paşaport, card comercial sau sanitar), ci şi în corpul uman, sub pielea palmei, a unui deget sau a cefei(s.n.), iar conţinutul său poate fi citit de la distanţă şi de către oricine, cu ajutorul unui calculator sau a unui aparat de receptare anume construit. Nu există nici o lege naţională sau internaţională care să garanteze discreţia sau securitatea absolută a datelor înscrise în cip, acestea fiind, practic, la dispoziţia oricărui factor instituţional sau privat şi constituind un sistem de supraveghere a cetăţenilor pe toată durata vieţii lor, şi chiar după moarte(…) Acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea. Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi libertate. În concluzie, facem un apel către Domnul(…) Preşedinte al României şi garantul respectării Constituţiei, să facă tot ceea ce îi stă în putinţă spre a-i asigura cetăţeanului român dreptul la libertate şi viaţă particulară, în consens cu principiile convieţuirii sociale”.
Apreciem ca prin impunerea prin Statut a legitimatiei de avocat tip card prevazut cu cip de proximitate se încalcă dreptul la viaţă intimă şi privată, garantat prin art 26 din Constituţia României, şi prin Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, căci orice persoana neautorizata care detine un dispozitiv de citire a cardului cu cip, va putea sa citeasca cardul respectiv daca acesta se afla asupra persoanei in cauza, impotriva vointei persoanei respective.
Consideram că nu există nicio garanţie în ceea ce priveşte securitatea, confidenţialitatea şi protecţia datelor din cipul cardului de avocat atâta timp cât chiar specialiştii în tehnologia informaţiei atrag atenţia asupra vulnerabilităţii sistemelor informatice , asupra securităţii sau fiabilităţii insuficiente a reţelelor informatice, precum şi asupra aspectelor etice ale utilizării sistemelor informatice.
Exista avocati din cadrul Baroul Cluj care s-au exprimat expres impotriva legimitatiei de avocat tip card prevazut cu cip de proximitate si au solicitat eliberarea unei legitimatii care sa nu contina cipul de proximitate.
Aratam ca in situatii similare, cum ar fi cardurile de sanatate cu cip, autoritatile au permis in cele din urma alternativa la documentele cu cip. In acest sens este HG nr. 49/2015 prin care autoritatile au permis ca pentru persoanele care din motive din motive religioase sau de conştiinţă, au refuzat cadrul de sanatate, sa se faca dovada calitatii de asigurat cu o adeverinta eliberata de Casa de Asigurari de Sanatate.
Cu atat mai mult se impune modificarea Statutului si asigurarea unei alternative la legitimatia cu cip pentru avocatii care doresc acest lucru. O alternativă ar fi legitimatia pe suport hartie sau legitimatia tip card fara cip de proximitate.”, se arată în memoriu.
Este o metodă de control a oamenilor, iar eu nu vreau să intru în planul acesta de control. Au fost discuții și în legătură cu pașapoartele și poți lua pașaport fără cip, temporar. Și în cazul cardului de sănătate, există alternativă, în urma protestului unor oameni. Așa și eu vreau să am legitimație fără cip. E o problemă de conștiință religioasă, e opțiunea mea, fie că e greșită sau nu. E și o problemă de libertate, de control, să nu aibă oricine informații despre mine. În cele din urmă, suntem o profesie liberală. Îmi apăr libertatea și drepturile constituționale”, a declarat pentru Clujust.ro avocatul Florin Șteopan.
Dacă propunerea va trece de Adunarea generală a Baroului Cluj, aceasta va ajunge prin intermediul proiectului de modificare a Legii și Statutului profesiei de avocat pe masa Congresului Avocaților din 23 martie 2017, care poate înainta mai departe proiectul în Parlament.
