CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Propunerea legislativă referitoare la proba interviului prevăzută la concursurile de admitere în magistratură și la INM este considerată de către un avocat “pur subiectivă și lipsită de orice fel de transparență, lăsând loc arbitrariului și aprecierilor lipsite de orice obiectivitate.”
Având în vedere că ministrul Justiției a pus în dezbatere publică legile justiției și că propunerile, sugestiile, criticile și contribuțiile privind proiectele de acte normative supuse dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiției sau prin e-mail la cabinet.ministru@just.ro și dean@just.ro până la data de 31 martie 2021, un avocat din București a formulat un punct de vedere cu privire la proba interviului prevăzută în cadrul concursurilor pentru admiterea în magistratură și INM.
Prevederea criticată se află în proiectul Legii privind statutul magistraţilor din România, proiect care, la art. 18 face referire la condițiile în care se va desfășura proba interviului. Art. 18 din proiectul legislative este reprodus la sfârșitul articolului.
Reproducem punctul de vedere al avocatului:
,,Domnule Ministru,
Subsemnatul Stan Ionel, de profesie avocat în cadrul Baroului București, în calitate de autor al excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 lit. d) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție care a făcut posibilă modificarea Legii nr. 303/2004, vă rog să luați act de opinia mea în legătură cu includerea probei interviului în cadrul concursurilor pentru admiterea în magistratură și în Institutul Național al Magistraturii (prin articolul 18 din proiectul de lege).
Proba interviului este o probă pur subiectivă și lipsită de orice fel de transparență, lăsând loc arbitrariului și aprecierilor lipsite de orice obiectivitate, așa cum rezultă din alineatele (3) și (5) ale art. 18, unde se detaliază modalitatea în care se examinează candidații. Exemplu: „analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; motivația de a accede în profesia de magistrat; existența aptitudinilor specifice profesiei de magistrat, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză, înțelegerea realității sociale; etc”.
Deoarece proiectul de lege nu face referire și la normele privind notarea la această probă (adică un barem după care se poate face evaluarea răspunsurilor și notarea candidaților – de altfel nu poate fi stabilit un astfel de barem – ), în mod firesc ne adresăm următoarele întrebări:
– Ce fel de texte vor fi supuse analizei și interpretării? Pot fi texte literare, filosofice, etc., fără nicio legătură obiectivă cu domeniul juridic și cu profesia de magistrat iar aprecierea va fi una pur subiectivă.
– Cum poate fi notat în mod obiectiv criteriul de examinare privind aptitudinea candidatului de a comunica clar și logic ideile sale sau capacitatea candidatului de a gândi critic? Pot fi astfel foarte ușor avantajate persoanele cu un aspect fizic plăcut sau se poate ține cont la luarea deciziei de respingere de alte aspecte ale personalităţii/comportamentului candidatului care nu au legătură cu exercitarea activității de judecător sau procuror.
– Cine poate să garanteze că respingerile candidaților pentru motivul de neînțelegere a realității sociale, vor fi corecte?
Prin urmare, având în vedere că proba interviului este eliminatorie, admiterea sau respingerea candidaților va fi lăsată la pura discreție a câtorva oameni din comisiile de interviu (sau din comisiile de soluționare a contestațiilor), care pot lua decizia de admitere sau respingere ținând cont de criterii cu totul subiective, cum ar fi de exemplu aspectul fizic plăcut/neplăcut, nepotisme, relații personale sau eventuale fapte de corupție (luare/dare de mită, trafic de influență, etc.).
În concluzie, vă rog să luați act de argumentele expuse mai sus și să nu includeți în Legea nr. 303/2004 proba interviului prevăzută de art. 18 pentru că, în primul rând, prin intermediul acesteia se deschid larg ușile arbitrariului, subiectivismului și faptelor de corupție la aceste concursuri.
De asemenea, prin intermediul acestei probe pot fi admise în magistratură sau în Institutul Național al Magistraturii persoanele obediente, adică acei oameni care pot fi ușor manipulați în activitatea lor – profilul „ideal” de magistrat din secolul XXI – și astfel nu va mai trece mult timp până când tot sistemul justiției din România va ajunge în colaps.”
Avocatul menționează că acest punct de vedere intențoează să îl trimită ministrului Justiției.
Art. 18 – (1) Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin interviul. Din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, fac parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe subcomisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului se elaborează de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.
(3) Interviul constă în:
a) prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;
b) analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris şi se susţine oral de către candidat;
c) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei.
(4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după susținerea orală a acesteia și va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaţilor.
(5) În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:
a) motivația de a accede în profesia de magistrat;
b) existența aptitudinilor specifice profesiei de magistrat, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză, înțelegerea realității sociale, folosirea corectă a limbii române;
c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea, responsabilitatea.
(6) Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică în condițiile alin. (2) imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.
(7) Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.
(8) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei.
(9) În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele “Admis” sau “Respins”. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7.
(10) Rezultatele de la proba interviului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(11) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio – video este obligatorie.
(12) Candidaţii pot contesta nota acordată la proba interviului, dispoziţiile art. 15 alin. (2) – (4) aplicându-se în mod corespunzător. Soluționarea contestației la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video, de către subcomisiile corespunzătoare de contestaţii. Rezultatele finale ale probei interviului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.
