fbpx

Ultraj la procuror în sală: ”Ți-ai semnat singur sentința, ești un om mort, o să ai un glonț în cap (…) o să beau tot sângele din tine”

Un timișorean a fost condamnat la 1 an și o lună de închisoare cu executare pentru încălcarea solemnității ședinței de judecată și ultraj judiciar. Mai exact, în timp ce se judeca propunerea de arestare în alt dosar al său, un bărbat s-a dezbrăcat la bustul gol și i-a adresa procurorului cuvinte greu de reprodus și l-a amenințat cu moartea.

Motivarea sentinței de condamnare pronunțată de Judecătoria Timișoara:

”În fapt, în data de 27.02.2020, în cameră de consiliu, la Judecătoria Timișoara, la sala 17, în dosarul nr. …. se soluționa propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. 1914/P/2020, privindu-l pe inculpatul P.A.

Prin referatul întocmit la data de 27.02.2020, în dosarul penal cu numărul 1914/P/2020, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara, luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, față de inculpatul P.A., față de care se dispusese punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de ultraj, prevăzute, fiecare, de art. 257, alin. (1) și (4) din Codul penal, raportat la art. 206, alin. (1) Cod penal, totul cu aplicarea dispozițiilor art. 38, alin. (1) și art. 41, alin. (1) din Codul penal.

În motivarea propunerii de arestare preventivă formulată în dosarul penal nr.1914/P/2020,  s-a arătat că, la data de 25.02.2020, în intervalul orar 21 00 -22 00 , P.A. i-a amenințat cu acte de violență și cu moartea pe lucrătorii de poliție N.V și N.A, ambii făcând parte din structura poliției judiciare, la Secția 4 Poliție Timișoara, funcționari publici cu statut special care efectuau acte de cercetare penală față de P.A., în dosarul penal cu numărul 1857/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, dosar în care P.A.avea calitatea de suspect).

Judecătorul de drepturi și libertăți care soluționa propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, în dosarul penal nr.1914/P/2020 de luarea a măsurii arestării preventive față de inculpatul P.A., a fost magistratul A. G, grefierul de ședință fiind I.M, iar procurorul de ședință magistratul B.A.V, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

În procedura judiciară ce viza soluționarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului P.A. era asistat de către avocatul desemnat din oficiu, C.M, din cadrul Baroului Timiș.

În sala unde avea loc dezbaterea propunerii de arestare preventivă a inculpatului P.A. (sala 17), în afara persoanelor menționate în paragrafele anterioare, mai erau prezenți patru jandarmi, respectiv plutonierul adjutant șef B.C., plutonierul major C.M, plutonierul major D.M, plutonierul major D.S, toți din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Timiș, Detașamentul de Pază Instituțională. De asemenea, pe lângă cei 4 jandarmi, mai erau prezenți trei polițiști, respectiv agentul de poliție R.V.O, din cadrul Secției 1 Poliție Timișoara, agentul șef-adjunct de poliție T.A.A, din cadrul Secției 1 Poliție Timișoara și agentul șef de poliție P.C., din cadrul Secției 1 Poliție Timișoara, lucrători de poliție care asiguraseră transportul inculpatului P.A., aflat în stare de reținere, de la Centrul de Reținere și Arest Preventiv al I.P.J. Timiș, la sediul Judecătoriei Timișoara, unde urma să fie soluționată propunerea de arestare preventivă a inculpatului P.A. ( inculpat în dosarul nr. 1914/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara ).

Incupatul P.A. a fost plasat în spațiul rezervat persoanelor arestate, din sala de judecată, după care a început discutarea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara.

În momentul în care procurorul de ședință B.A.V, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, a formulat concluzii cu privire la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului P.A., acesta a devenit agitat, recalcitrant, violent verbal și a început să îi adreseze procurorului de ședință insulte, injurii, cuvinte obscene, precum și să profereze la adresa acestuia amenințări cu săvârșirea de infracțiuni.

Astfel, rezultă că inculpatul P.A. în cadrul ședinței de judecată din data de 27.02.2020, a proferat injurii, a întrebuințat gesturi și cuvinte jignitoare la adresa reprezentantului Ministerului Public, care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, spunându-i acestuia, printre altele, ”ești un gunoi, să-mi bag p#### în tine și în familia ta, să te f## în gură, ți-ai dat foc la cariera de procuror și ți-ai semnat singur sentința; ești un om mort, o să ai un glonț în cap”, făcând totodată un semn spre procuror cu mâna în formă de pistol, simulând că îl va împușca cu un pistol, ”o să-ți bag p### pe gură și ți-o scot pe c##, o să beau tot sângele din tine”.

Acest fapt a fost reținut și consemnat în încheierea penală nr. 24 din data de 27.02.2020, pronunțată în dosarul nr… al Judecătoriei Timișoara, unde se arată că ,, Inculpatul, în timpul concluziilor apărătorului său și-a dat jos hainele de pe el, rămânând la bustul gol și adresându-i reprezentantului Ministerului Public întrebarea: ,,Mai poți minți, cu nerușinare?”, continuând a vorbi (…) dar într-o stare de agitație și de nervozitate relativ la cele întâmplate. Judecătorul de drepturi și libertăți îi pune în vedere inculpatului să-și ia hainele pe el, acesta procedând în acest sens, după care acordă cuvântul în continuare apărătorului inculpatului .” –citat din cuprinsul încheierii menționate.

Astfel, inculpatul P.A. i-a spus procurorului de ședință B.A.V , aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu că este un ,, gunoi de om ”, că este un ,, nesimțit, un mincinos ”, că ,, face exces de zel și abuz în serviciu ”, că își ,, bagă p… în gura lui și o scoate pe c.. ”, că îl va omorî pe procuror, în ceas de seară, după ce va ieși din pușcărie .

În pofida apelurilor președintei completului de judecată, magistratul A.G. adresate inculpatului P.A., de a se calma, de a avea o atitudine cuviincioasă, acesta a continuat să se manifeste agresiv, verbal, la adresa procurorului de ședință, până la părăsirea sălii, de către cei doi magistrați.

De asemenea, inculpatul P.A., încălcând solemnitatea ședinței de judecată, s-a dezbrăcat de geacă și tricou, rămânând în bustul gol, într-un gest suplimentar de întărire a amenințărilor proferate verbal la adresa magistratului procuror de ședință, spre care privea insistent, în timp ce vorbea.

După ieșirea din sala în care se desfășura procedura judiciară menționată a judecătorului, procurorului și grefierului, inculpatul P.A. a încetat să mai fie agresiv verbal, până la momentul citirii minutei încheierii de ședință, când, aflând că va fi arestat preventiv, inculpatul P.A. a izbucnit într-un nou acces de violență verbală la adresa procurorului de ședință.

Ulterior, inculpatul P.A. și-a cerut scuze față de președintele completului de judecată și de la grefier, pentru comportamentul manifestat, el fiind condus la masina de poliție cu care urma a fi transportat la arestul I.P.J. Timiș.

(…)

La individualizarea judiciară a pedepseice urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va ține seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 cod penal, care arată că stabilirea si aplicarea pedepselor se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, ținându-se seama de criteriile expres prevăzute de dispozițiile art.74 Cod pen., și anume: împrejurările, modul de comitere a infracțiunii și mijloacele folosite; starea de pericol creată; natura și gravitatea rezultatului produs ori consecințele infracțiunii; motivul săvârșirii faptei; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedența penală a inculpatului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului; nivelul de educație, vârsta, sănătatea, situația familială și socială.

Criteriile de individualizare a pedepsei privesc un complex de date referitoare la situatia sau calitatea infractorului (capacitatea psihofizica, vârsta, ocupatia, nivel cultural, antecedente penale, conduita dupa savârsirea faptei), criterii care reflecta cerinta ca sanctiunea penala, ca reactie împotriva răului pricinuit prin savârsirea unei infractiuni sa fie proportionala cu particularitatile faptuitorului împotriva caruia se aplica, fundamentându-se prin urmare ideea de personalizare a pedepsei, adica a fixarii pedepsei concrete în raport cu particularitatile persoanei infractorului amplu cunoscute.

De altfel, ca sa-si poata îndeplini functiile care îi sunt atribuite în vederea realizarii scopului său si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atât gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care îl prezinta în mod real persoana infractorului, cât si aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenta pedepsei.

În ceea ce privește limitele legale de pedeapsă, instanța are în vedere faptul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.79 alin.3 Cod pen., întrucât în cauză sunt incidente atât cauze care atenuează răspunderea penală – procedura recunoașterii învinuirii- cât și cauze care agravează răspunderea penală, respectiv starea de recidivă postexecutorie.

Având în vedere că inculpatul a înțeles să uzeze de procedura recunoașterii învinuirii, instanța, în baza art.396 al.10 Cod pr-pen., procedează la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, și, în considerarea faptului că infracțiunile au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie, limitele legale de pedeapsă, reduse în prealabil cu o treime, se măresc cu jumătate.

În al doilea rând, instanța reține gradul ridicat de pericol social concret al faptei săvârșite, având în vedere valorile sociale apărate prin dispozițiile legale – respectul datorat puterii judecătorești și instanței care exercită o activitate de judecată, în principal relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și respectul datorat autorităților de stat și funcționarilor care exercită o activitate în cadrul acestora, iar, în secundar, libertatea psihică a magistratului , fapte care prezintă o gravitate sporită, având totodată și un impact social deosebit.

La dozarea pedepselor, instanța are în vedere și modul și circumstanțele de comitere ale faptelor, respectiv împrejurarea că inculpatul, în timp ce participa la o procedură desfășurată în fața instanței, respectiv la soluționarea unei propuneri de arestare preventivă, a proferat, în mod repetat, într-un mod agresiv și tendețios, amenințări cu acte de violență și cu moartea la adresa procurorului de ședință B.A.V aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în calitate de reprezentant al Ministerului Public.

În ceea ce privește starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, instanța apreciază că nu se poate face abstracție de contextul actual și de amploarea pe care au înregistrat-o acest gen de fapte, astfel că se resimte necesitatea unei reacții adecvate împotriva inculpatului, pe măsura tulburărilor pe care le produce în mediul social, corespunzător gradului de pericol creat prin săvârșirea lor, care în speță este unul foarte ridicat, având în vedere lipsa totală de autocontrol a inculpatului, care rezultă din ușurința cu care acesta a recurs la utilizarea de amenințări, la cuvinte și expresii jignitoare la adresa unui magistrat.

Modul de comitere al faptelor, prin amenințare directă cu moartea și cu acte de violență, culminând cu efectuarea unui semn spre procuror cu mâna în formă de pistol, simulând că îl va împușca cu un pistol, denotă o periculozitate sporită în contextul în care, din fișa de cazier judiciar a inculpatului, reiese că acesta a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, inclusiv a unor fapte comise cu violență, anume tentativă de tâlhărie calificată, prezentele infracțiuni fiind săvârșite în stare de recidivă postexecutorie.

Este relevant și faptul că infracțiunea de ultraj judiciar și cea de încălcare a solemnității ședinței, au fost săvârșite după ce, față de inculpatul P.A., în dosarul penal nr.1914/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, a fost pusă în mișcare acțiunea penală sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de ultraj, prev. de art. 257 alin. (1) și (4) C. pen. rap. la art. 206 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., totul cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen.

Acest context al săvârșirii infracțiunilor ce fac obiectul judecății în prezentul dosar, coroborat cu antecedența sa penală, îndreptățesc instanța să constate, pe de-o parte că inculpatul prezintă un grad ridicat de periculozitate, iar, pe de altă parte, că aplicarea unor pedepse cu închisoarea într-un cunatum ridicat nu a avut efectul scontat de reeducare și corijare a comportamentului, inculpatul perseverând în comiterea de infracțiuni, dând dovadă de o atitudine refractară față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială.

La aprecierea periculozității inculpatului, instanța are în vedere și persoana inculpatului. Astfel, se remarcă că acesta nu are ocupație, nu are loc de muncă și are un nivel mediu al pregătirii școlare. Totodată, din adresa cu numărul 141/09.03.2020 a Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara, Clinica Psihiatrică ,,E.P. ” Timișoara, rezultă că inculpatul P.A.nu figurează cu internări în respectiva unitate medicală, ci doar cu prezentări în regim de urgență, respectiv la datele de 07.07.2016, 30.07.2016, 31.07.2016, 09.08.2016, 24.08.2016, 12.09.2016, 25.02.2020. Diagnosticele medicale puse acestuia au fost de ,,reacție la conflict”, ,,reacție acută la stres. Structură particulară de personalitate de tip impulsiv”, ,,agitație psihomotorie anamnestică, episod expansiv, consum nociv de alcool. Tulburare mixtă de personalitate”, ,,Reacție la conflict. Trăsături accentuate de personalitate. Status post multiple contuzii (afirmativ heteroagresiune)”, ,,Trăsături accentuate de personalitate de tip impulsiv exploziv. Agitație psihomotorie heteroanamnestică”, ,,Tulburare de personalitate de tip mixt (antisocial și impulsiv). Dependență de alcool. Episod distrofic”, ,,Episod distrofic în contextul unei tulburări de adaptare (ordonanță de reținere). Tulburare de personalitate de tip mixt (disocial și impulsiv). Uz nociv de alcool ”.

Observând raportul de expertiză medico-legală psihoatrică nr.1364/A1/17.06.2020, cu privire la personalitatea inculpatului, instanța reține că acesta dă dovadă de o atitudine arogantă, lamentativă, suprasimulează patologia psihiatrică, se descrie ca fiind rebel și independent, manifestând o toleranță redusă la frustrări și contrarieri, dând dovadă de dispreș față de reguli și norme, fiind totodată mitoman. De asemenea, se reține că acesta prezintă diagnosticul de tulburare mixtă de personalitate cu decompensări distrofice, apreciindu-se ca fiind oportună obligarea inculpatului la tratament medical.

De asemenea, instanța va avea în vedere atitudinea procesuală a inculpatului, care pe tot parcursul procedurilor judiciare, a dat dovadă de o atitudine procesuală corectă, recunoscând săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Totodată, instanța reține că pedeapsa stabilită pentru infracțiunile comise trebuie în același timp individualizată pentru a răspunde principiului proporționalității, în sensul unui raport echitabil și echilibrat între fapta săvârșită și răspunderea penală și a unei corecte, necesare și corespunzătoare adecvări a pedepsei la scopul legii penale, în condițiile prevăzute de art. 74 Cod penal.

Prin prisma celor mai sus expuse, instanța constată că aplicarea unor pedepse în cuantumul lor maxim, pentru infracțiunea de ultraj judiciar și încălcarea solemnității ședinței, respectă principiul proporționalității și justul echilibru între natura valorilor sociale lezate și sancțiunile penale, deoarece ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită cât și referitor la comportamentul infractorului, care trebuie astfel să se convingă că nerespectarea legii presupune pedepsirea sa și să evite în viitor comiterea unor alte fapte antisociale.

Pentru aceste considerente, în baza art.278 Cod pen, cu aplicarea art. 41 alin.1, art. 43 alin.5 Cod pen., art.374 al.4 rap la art.375, art.396 al.10 Cod pr.pen., va condamna pe inculpatul P.A. la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea, în stare de recidivă postexecutorie a infracțiunii de încălcare a solemnității ședinței (fapta din data de 27.02.2020) .

De asemenea, în baza art. 279 alin.1 Cod pen. rap. la art. 206 Cod pen. ,cu aplicarea art. 41 alin.1, art. 43 alin.5 Cod pen., art.374 al.4 rap la art.375, art.396 al.10 Cod pr.pen.,, va condamna  pe inculpatul P.A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirii, în stare de recidivă postexecutorie, a infracțiunii de ultraj judiciar fapta din data de 27.02.2020 .

Aplicarea pedepselor complementare și accesorii inculpatului se impune  a fi realizată atât în baza art.67, art.65 Cod pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, modalitatea și împrejurările în care acestea a fost comisă, persoana inculpatului, instanța apreciază că se impune a fi interzise acestuia, atât ca pedepse complementare cât și accesorii, a următoarelor drepturi:  dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Luând în considerare antecedența penală a inculpatului, precum și faptul că inculpatul prezintă o tulburare mixtă de personalitate, pe fondul căreia dă dovadă de o agresiviate verbală și fizică deosebită, precum și dispreț față de reguli și norme, în scopul de a preîntâmpina săvârșirea de noi infracțiuni cu violență, instanța consideră că se impune aplicarea pedepsei complementare ce vizează interzicerea dreptului inculpatului de a comunica și de a se apropia, la o distanță mai mică de 100m, de persoana vătămată B.V.A.

Prin urmare, pe lângă fiecare pedeapsă a închisorii aplicată înculpatului, instanța, în baza art.67 alin.1 Cod pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 al.1 lit.a, lit.b, lit.n Cod pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat dreptul de a comunica și de a se apropia, la o distanță mai mică de 100m, de persoana vătămată B.V.A , pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

De asemenea, în baza art.65 al.1 Cod pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 al.1 lit.a, lit.b, lit.n Cod pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat dreptul de a comunica și de a se apropia, la o distanță mai mică de 100m, de persoana vătămată B.V.A , pe durata executării  pedepsei principale.

Instanța va reține că faptele săvârșite de inculpat au fost comise în condițiile concursului  real de infracțiuni, prev. de art. 38 alin.1 Cod pen., ambele fiind săvârșite până la condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, astfel că pedepsele ce vor fi aplicate pentru fiecare din infracțiunile concurente se vor contopi.

Astfel , în baza art. 38 al.1 Cod pen. rap. la art.39 al.1 lit.b Cod pen., va contopi pedepsele cu închisoarea și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 (un) an închisoare, la care se adaugă un spor de 1 lună închisoare , reprezentând o treime cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 (un) an și 1 (una) lună închisoare, în regim de detenție , această modalitate de executare fiind singura compatibilă cu starea de recidivă postexecutorie în care au fost săvârșite infracțiunile .

În considerarea faptului că, pe lângă fiecare pedeapsă a închisorii au fost aplicate pedepese complementare și accesorii, instanța va proceda la contopirea acestora, motiv pentru care, în baza art.45 al.3, lit.a Cod pen. rap. la art.67 Cod pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile 66 al.1 lit a, lit.b, lit.n Cod pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat dreptul de a comunica și de a se apropia, la o distanță mai mică de 100m, de persoana vătămată B.V.A , pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art.45 alin.5 rap la art.45 alin.3 lit.a, art.65 al.1 Cod pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile 66 al.1 lit a, lit.b, lit.n Cod pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat dreptul de a comunica și de a se apropia, la o distanță mai mică de 100m, de persoana vătămată B.V.A , pe durata executării  pedepsei principale.

În ceea ce privește măsurile preventive luate față de inculpatul P.A._, instanța constată că, în faza de cameră preliminară, prin încheierea penală din data de 12.03.2020, pronunțată în dosarul ../a1.1 al Judecătoriei Timișoara, în baza art.238 alin.1 rap la art.226 rap la art.202 alin.1, alin.3, alin.4 lit.e Cod pr. pen., art. 223 alin. 2 Cod pr. pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P.A., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj judiciar, prevăzută de art. 279 alin.1, rap. la art. 206 Cod pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41, alin.1 Cod pen., pe o durata de 30 de zile, începând cu data de 12.03.2020  până la data de 10.04.2020 inclusiv.

Pe parcursul procedurii de cameră preliminară și pe parcursul judecății, măsura preventivă a arestului preventiv a fost menținută față de inculpat.

De asemenea, având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv se mențin, existând în continuare necesitatea privării de libertate în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, dată fiind antecedența penală a inculpatului și a aspectelor care caracterizează persoana inculpatului, în temeiul art.399 alin.1 rap la art.208 alin.2, alin.4, rap la art. 207 alin.4  Cod pr.pen., va menține măsura arestării preventive a inculpatului P.A. .

Totodată, în temeiul art.72 Cod pen., va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive a inculpatului, din data de 12.03.2020 la zi.

Instanța, având în vedere că inculpatul P.A.a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă, pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, instanța, în baza art.7 alin.1 rap la art.3, art.4 alin.1 lit.b din Legea nr.76/2008 și pct.24 din Anexa 1 din Legea nr.76/2008, va dispune, ca la rămânerea definitivă a hotărârii, să se preleveze de la inculpatul P.A. probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr.76/2008, inculpatul P.A. va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În ceea ce privește măsurile de siguranță, se constată că, prin concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1364/A1/17.06.2020, întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara (f.64-66 dosar), s-a stabilit că inculpatul P.A. prezintă diagnosticul de tulburare mixtă de personalitate cu decompensări pe model distrofic-iritabil, apreciindu-se ca fiind oportună obligarea inculpatului la tratament medical.

În conformitate cu prevederile art.245 alin.1, alin.2 Cod pr.pen., instanța, în cursul judecății, poate dispune obligarea provizorie a inculpatului la tratament medical, dacă acesta se află în situația prevăzută de art.109 alin.1 Cod pen.. Această măsură constă în obligarea inculpatului să urmeze în mod regulat un tratament medical prescris de un medic de specialitate, până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

Dispozițiile art.109 Cod pen. prevăd că, dacă făptuitorul, din cauza unei boli, inclusiv cea provocată de consumul cronic de alcool sau de alte substanțe psihoactive, prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat să urmeze un tratament medical până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

Instanța, prin raportare la dispozițiile art.404 alin.4 lit.d Cod pr.pen., are în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1364/A1/17.06.2020, întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara, prin care se constată că inculpatul P.A. este bolnav psihic, suferind de tulburarea mixtă de personalitate, fiind astfel îndeplinită condiție prev de art.109 alin.1 Cod pen.

Mai mult, având în vedere, pe de-o parte boala psihică a inculpatului, precum și antecedența psihiatrică a acestuia iar pe de altă parte, concluziile raport de expertiză psihiatrică întocmit, în cuprinsul căruia s-a apreciat existența unui risc de al inculpatului de a recidiva în comportamemntul infracțional, având în vedere că are o toleranță redusă la frustrări și contrarieri, dând dovadă și de dispreț cu privire la norme și reguli, instanța constată existența unei stări de pericol concret și actual pentru siguranța publică, fiind necesară urmarea de către inculpat a unui tratament medical de specialitate.

În aceste circumstanțe, obligarea inculpatului la tratament medical este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret și actual pentru siguranța publică, în raport de circumstanțele personale ale inculpatului precum și circumstanțele comiterii infracțiunilor de ultraj judiciar și încălcarea solemnității ședinței, măsura fiind totodată necesară în vederea continuării tratării afecțiunii psihiatrice de care suferă inculpatul, în vederea însănătoșirii sau ameliorării tulburărilor psihice ale acestuia.

Astfel, î n baza art. 404 alin.(4) lit. d rap la art.245, art. 246 alin. 11 Cod pr.pen. și art. 109 Cod penal, va dispune luarea față de inculpatul P.A. a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical , în rețeaua ANP, până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

În temeiul art.404 al.6 Cod pr.pen., persoana vătămată B.A.V, beneficiar a măsurilor de protecție prevăzute de art.66 al.1 lit.n Cod pen., are dreptul de a solicita emiterea unui ordin european de protecție în condițiile legii.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în considerarea faptului că nici în faza de urmărire penală și nici în faza de judecată, persoana vătămată nu a solicitat obligarea inculpatului la plata de despăgubiri bănești, în baza art.397 Cod pr.pen., va constata că persoana vătămată B.A.V nu s-a constituit parte civilă față de inculpat.

Având în vedere dispozițiile art.404 alin.6 Cod pr.pen, va lua act că persoana vătămată B.A.V a solicitat înștiințarea sa cu privire la eliberarea în orice mod sau evadarea condamnatului P.A.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns