fbpx

UIA: Robert Roșu continuă să fie persecutat pentru simplul fapt de a-și fi exercitat profesia

Uniunea Internațională a Avocaților – Institutul pentru Statul de Drept (UIA-IROL) a emis o declarație oficială, în care ”își exprimă adânca îngrijorare pentru cazul avocatului Robert Roșo”. Mai jos aveți în exclusivitate traducerea declarației, iar la final este atașat originalul în limba engleză.

”În 2016, protestam împotriva condițiilor în care ofițeri ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) percheziționaseră, pe data de 8 decembrie 2015, sediul firmei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații. Acea percheziție a fost urmată, la data de 10 decembrie 2015, de arestarea D-lui Robert Roșu, avocat coordonator în cadrul firmei Țuca Zbârcea &Asociații.

Reaminteam, în acea declarație de protest, de principiile fundamentale care guvernează protecția confidențialității și condițiile de efectuare a perchezițiilor la birourile avocaților.[1]

Astăzi, luăm act de faptul că, în România, asaltul împotriva colegului nostru, Dl Roșu, și asupra întregii profesii de avocat, continuă.

Potrivit informațiilor noastre, Robert Roșu a fost recent condamnat la 5 ani de închisoare, fiind găsit vinovat de simplul fapt de a-și fi exercitat profesia. Acesta se află, în momentul de față, în închisoare, în temeiul unei hotărâri judecătorești care a fost denunțată ca greșită și abuzivă atât de către reprezentanții profesiei de avocat, cât și de un număr important de colegi.

Anterior acestei decizii, după punerea sa sub acuzare, în 2015, pentru pretinse infracțiuni de corupție și arestarea sa la domiciliu pentru o perioadă de trei luni, Dl Roșu a fost pus în libertate de un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea mai înaltă instanță din România. Judecătorii Înaltei Curți de Justiție și Casație au decis atunci că toate actele și faptele pe care procurorii le considerau „criminale” nu erau decât activități tipice exercițiului profesiei de avocat, încadrându-se în limitele activităților desfășurate în mod normal de orice avocat. Ca urmare, ordinul de arest la domiciliu a fost invalidat, prin hotărâre judecătorească, pe 11 martie 2016.

Cu toate acestea, DNA, dând dovadă de o intransigență foarte specială în acest caz, a decis să continue, chiar și în aceste condiții, urmărirea penală împotriva lui Robert Roșu. Cazul a fost trimis în instanță. Rechizitoriul menținea acuzațiile de formare a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, complicitate la spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu rezultând în beneficii injuste pentru o altă persoană – toate acestea, pentru aceleași „fapte infracționale” enumerate și în Ordonanța din 2015, adică activități profesionale.

După aproape 4 ani de urmărire penală și proces, Robert Roșu a fost achitat de toate acuzațiile aduse de DNA. În hotărârea pronunțată la 29 iunie 2019, Curtea de Apel Brașov a reținut că niciuna dintre probele administrate în timpul urmăririi penale ori în fața instanței de judecată nu conținea vreun indiciu că Robert Roșu ar fi comis vreuna dintre infracțiunile de care era acuzat.

Curtea de Apel a reținut că „Toate probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești relevă faptul că inculpatul Roșu Robert Mihăiță a desfășurat o activitate normală de avocat al societății Reciplia SRL, fără să fi comis vreo faptă de pretindere ori primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcționarii publici competenți să dispună restituirea bunurilor revendicate de inculpatul Al României Paul Philippe”.

Dar, în ciuda faptului că Dl Roșu fusese deja de două ori găsit nevinovat, de două instanțe separate, procurorii nu au vrut să renunțe. Dimpotrivă, aceștia au formulat apel împotriva sentinței, susținând, în esență, că Robert Roșu ar fi format un grup infracțional organizat pentru că a organizat întâlniri cu clienții la sediul firmei și că ar fi fost complice la pretinsele infracțiuni ale clienților săi prin „simpla prezență” alături de aceștia în fața unei comisii  administrative, unde a folosit „un volum important de informații conținând terminologie juridică” și a făcut susțineri excesiv de „convingătoare”.

Pe baza acestor argumente, la data de 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Justiție și Casație l-a găsit pe Robert Roșu vinovat de formarea unui grup infracțional organizat și de complicitate la abuz în serviciu, condamnându-l la 5 ani închisoare.

UIA-IROL este șocată de această recentă răsturnare de poziție la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând această decizie discutabilă din mai multe motive:

  • Ordonanța DNA din 10 decembrie 2015 arată foarte limpede că Dl Roșu a fost pus sub urmărire penală pentru simplul fapt de a-și fi practicat în mod legitim profesia de avocat. Potrivit DNA, acuzațiile procurorilor se bazau pe argumentul că rolul D-lui Roșu ar fi fost unul esențial în activitatea grupului și atingerea obiectivelor acestuia; că acesta și-ar fi folosit profesia și imaginea ca avocat coordonator la una dintre firmele de avocatură renumite din România; că ar fi efectuat proceduri de notificare către mai multe instituții publice; că ar fi încheiat actele și procurile necesare pentru atingerea obiectivelor grupului. În esență, argumentul procurorilor este acela că, fiind convingător, persuasiv și sârguincios în reprezentarea intereselor clienților săi, Dl Roșu – un avocat competent și de succes – s-ar fi aliniat, cumva, cu aceștia și ar fi devenit complice la infracțiunile de care aceștia sunt acuzați.

Faptul că Robert Roșu este, în realitate, urmărit penal pentru că este un avocat convingător reiese și mai clar din motivele de apel. Potrivit informațiilor primite, motivele de apel conțin afirmații de tipul:

  • complicitatea poate îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezență a persoanei alături de infractor, ceea ce îi dă acestuia garanția ori încrederea că va reuși în acțiunile sale;
  • prin faptul că a apărut personal alături de inculpatul al României în fața comisiei administrative a ICDPP, prin faptul de a fi prezentat un mare volum de informații conținând terminologie juridică greu de înțeles pentru cei fără pregătire juridică, inculpatul ar fi influențat major decizia luată de membri prezenți.

În esență, procurorii își întemeiază acuzațiile pe o interpretare distorsionată a serviciilor de asistență și reprezentare pe care orice avocat le acordă în mod uzual clienților săi. În plus, identificându-l pe Dl Roșu cu cauzele clienților pentru care acesta acționa ca avocat, procurorii încalcă în mod flagrant unul dintre principiile fundamentale ale profesiei de avocat, care interzice identificarea avocatului cu clientul său.

  • DNA a chemat ca martori doi judecători care au pronunțat hotărâri definitive care confirmă legalitatea restituirii proprietăților. DNA i-a interogat pe acești judecători cu privire la raționamentele pe care și-au bazat respectivele hotărâri și cu privire la legalitatea hotărârilor pronunțate. Aceștia au fost supuși la presiuni pentru a-și repudia propriile hotărâri, definitive și Acest lucru constituie o  încălcare gravă a independenței și libertății judecătorilor, care garantează independența justiției.
  • Discrepanța dintre recenta decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, pe de o parte, propria sa decizie anterioară în favoarea D-lui Roșu, precum și, pe de altă parte, hotărârea Curții de Apel Brașov (și aceasta favorabilă D-lui Roșu) este inexplicabilă, având în vedere motivarea acesteia din urmă precum și absența oricăror noi elemente de probatoriu prezentate de procurori.

În fața Înaltei Curți nu s-a prezentat nicio probă nouă care să susțină pretinsa vinovăție a D-lui Roșu. Prin urmare, Înalta Curte l-a condamnat pe acesta în condiții care par, la prima vedere, improprii, având în vedere jurisprudența CEDO, care este foarte critică la adresa deciziilor din apel care răstoarnă deciziile de achitare ale instanțelor inferioare fără să analizeze cu atenție toate probele relevante, fără să asculte martorii relevanți, inclusiv inculpatul și/sau reclamantul.[2]

Motivarea acestei decizii, care trebuia publicată pe data de 18 ianuarie 2021, a fost amânată pentru 30 de zile din cauza complexității cauzei. Această amânare duce în mod necesar și la amânarea șansei D-lui Roșu de a-și recâștiga libertatea, întrucât acesta va rămâne în închisoare până la motivare. Așa cum corect remarca Baroul din România, cum poate cineva să îl acuze pe un avocat de abuz în serviciu pe motiv că „activitățile de complicitate pot îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezență a persoanei alături de infractor, pentru a-i da acestuia siguranța sau încrederea că acțiunile sale vor reuși”, ori să își bazeze acuzațiile pe faptul că avocatul a folosit termeni juridici, a prezentat situația în mod convingător și a predat documente în sprijinul afirmațiilor sale?

Decizia care îl condamnă pe Dl Roșu se cere desființată pentru că acuzațiile aduse acestuia sunt lipsite complet de orice temei. La minim, apărarea ar trebui să primească imediat motivarea deciziei, pentru ca Dl Roșu să poată ataca decizia de condamnare – la un tribunal internațional, dacă va fi necesar.

UIA-IROL se alătură fără rezerve Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și avocaților români în denunțarea cazului lui Robert Roșu. De asemenea, suntem alături de colegii noștri români în apărarea statului de drept, a dreptului la un proces echitabil, a libertății avocaților de a-și practica profesia în mod independent și a independenței justiției, care sunt, toate, amenințate astăzi în România.”

[1] Făceam atunci trimitere la Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană adoptat de CCBE: „Secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a avocatului. Obligaţia avocatului cu privire la secretul profesional serveşte atât intereselor administrării justiţiei, cât şi intereselor clientului. În consecinţă, aceasta trebuie să beneficieze de o protecţie specială din partea statului. Confidențialitatea comunicărilor dintre avocat și client și a documentelor avocatului este protejată de legislația internațională privind drepturile omului, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil, orice amestec arbitrar în această comunicare, în confidențialitatea acesteia ori (în acest caz) inviolabilitatea locuinței fiind interzis.” (Art. 2.3)

Reaminteam, de asemenea, de Recomandarea R. No. (2000) 21 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către Statele Membre privind exercițiul liber al profesiei de avocat, care conține prevederi cu privire la „respectarea confidențialității în relația avocat-client și la faptul că excepțiile de la acest principiu nu pot fi premise decât dacă sunt compatibile cu statul de drept” (Principiul I, 6).

[2] A se vedea, e.g., [CtEDO] Cererea 78108/14, Cauza Paixão Moreira Sá Fernandes c. Portugal.

DECLARAȚIA în limba engleză

Comments

comentarii

Alin Tișe a reacționat dur după ce Szilard Tasnadi a fost numit oficial în funcția de prefect al Clujului și a anunțat că va cere demisia lui Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean.... Citește mai mult
Unii tineri din Cluj-Napoca încalcă restricțiile și nu poartă mască în autobuze. De asemenea, distanțarea fizică este altă măsură care nu le este „cunoscută”.... Citește mai mult
Clujul este al doilea oraș din țară care are cele mai multe contracte de muncă cu salarii de peste 10.000 de lei pe lună. Bucureștiul rămâne fruntaș la această categorie.... Citește mai mult
Procesul de vaccinare din România este unul foarte bun, ajungându-se la aproape la un milion de persoane vaccinate anti-COVID.... Citește mai mult

Lasă un răspuns