Scenariul unui film de comedie este scris în motivarea unei sentințe penale de la Tribunalul Cluj. Deși pare o poveste de film, faptele sunt reale: O femeie din comuna Jucu a fost trimisă în judecată de DIICOT pentru că a luat de mai multe ori cardul bancar al soțului, fără ca acesta să știe, și a rugat-o pe o vecină să o ajute să scoată bani, căci nu știa să folosească bancomatul.

Povestea începe în vara lui 2011, când un bărbat din comuna clujeană Jucu s-a plâns la Poliție că i-au dispărut de pe cardul bancar circa 10.000 de lei, reprezentând salariul primit în perioada octombrie 2010 – aprilie 2011, precum și echivalentul a încă trei salarii conform convenției de descoperire de card.

Prin rezoluția din data de 6 septembrie.2011, lucrătorii de poliție din cadrul IPJ. Cluj – Serviciul de Investigare a Fraudelor au dispus începerea urmăririi penale împotriva soției celui care a depus plângerea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de instigare improprie la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.

Dosarul a fost declinat de la parchetul local la DIICOT

Începerea urmăririi penale a fost confirmată prin rezoluția din 06.09.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în cadrul dosarului nr. 62057P/2011. Dosarul a fost în cercetare timp de trei ani. Prin ordonanța din data de 20 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj, arătându-se că există indicii ale săvârșirii infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic prev. și ped. de art. 360 alin. 1 C.pen. (anterior art. 42 din Legea nr. 161/2003).

Prin Rechizitoriul înregistrat în dosar nr. 274 D/P/2014 din data de 24 septembrie 2014 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei C. Daniela, pentru săvârșirea infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, în participație improprie, în formă continuată; acces ilegal la un sistem informatic, în participație improprie, în formă continuată.

S-a reținut, în esență, în actul de sesizare al instanței faptul că ”inculpata C. Daniela în perioada noiembrie 2010 – aprilie 2011, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a determinat-o cu intenție pe martora M. C. C să retragă diferite sume de bani (aproximativ 10.000 lei) din contul aparținând persoanei vătămate C. Ion (soțul inculpatei) prin folosirea cardului bancar emis pe numele acestuia de către Banca Transilvania, fără consimțământul titularului, lăsând-o să creadă că are consimțământul titularului, operațiuni implicând accesul, fără drept, la sistemul informatic al băncii având accesul restricționat prin intermediul unor proceduri legate de utilizarea codului PIN.”

Bărbatul credea că face economii, dar nu a avut bani de medicamente

Starea de fapt descrisă în motivarea instanței: ”Inculpata C. Daniela este căsătorită cu persoana vătămată C. Ion din anul 1987, având împreună 5 copii din care 3 minori. Din anul 1990, partea civilă C.Ion este angajat ca și salariat civil la o unitate militară din localitatea Jucu, județul Cluj, salariul fiindu-i virat în contul Băncii Transilvania, deținând un card bancar emis de această unitate bancară.

Inculpata C. Daniela cunoștea codul PIN al cardului bancar emis pe numele soțului său, întrucât acesta îi fusese comunicat de către titular personal, iar inculpata a folosit în repetate rânduri acest instrument de plată electronică. Potrivit declarației persoanei vătămate însuși, acesta nu s-a ferit de a face cunoscut codul PIN inculpatei, „fiind soția sa” .

Din luna octombrie 2010 până în luna aprilie 2011 partea civilă nu a ridicat nici o sumă de bani din contul în care i se virează salariul, cont la care atașat cardul bancar, întrucât în toamna anului 2010 a vândut mai multe animale din gospodărie, apreciind că banii rezultați din vânzarea acestora ar fi suficienți pentru întreținerea familiei pe timpul iernii anului 2010 și primăverii anului 2011.

În cursul lunii aprilie 2011 C.Ion a fost internat la Spitalul Municipal Cluj, iar la ieșirea din spital, fiind convins că are în contul de card sumele corespunzătoare salariilor virate în perioada octombrie 2010 – aprilie 2011, în timp ce se afla împreună cu inculpata, s-a deplasat la un bancomat pentru a ridica bani pentru medicamente. Acesta a solicitat suma de 100 lei dar nu i-au fost eliberați pe motiv „lipsă disponibil”.

Partea civilă i-a solicitat explicații inculpatei C. Daniela, aceasta afirmând că nu cunoaște motivul lipsei de numerar, invocând o eventuală problemă din partea băncii. Astfel, partea civilă împreună cu inculpata s-au deplasat la sediul Băncii Transilvania unde au solicitat explicații funcționarului bancar și un extras de cont. Funcționarul bancar, după verificarea bazelor de date ale băncii, i-a informat că banii au fost ridicați sistematic prin folosirea cardului pe care îl deținea partea civilă, astfel că acesta a întrebat-o din nou pe inculpata C. Daniela dacă a ridicat banii de pe cardul său, dar aceasta a negat, motiv pentru care a depus plângerea care face obiectul prezentului dosar.

După cum rezultă din declarația inculpatei C. Daniela de aproximativ trei ani a aflat de la soțul său codul PIN al cardului de salarii, iar din luna octombrie 2010 și până în luna aprilie 2011, luând cardul din portmoneul persoanei vătămate și fără a avea consimțământul expres al acestuia, a ridicat în repetate rânduri, diverse sume de bani din contul acestuia cu ajutorul cardului.

Întrucât inculpata nu avea cunoștințele necesare pentru efectuarea de operațiuni de retragere de numerar, susnumita a apelat la martora M. C-C căreia i-a pus la îndemână cardul bancar al părții civile și codul PIN. Inculpata și martora s-au deplasat săptămânal cu autoturismul martorei în localitatea Apahida pentru a face cumpărături precum și pentru a efectua retrageri de numerar de la ATM-ul Băncii Transilvania.

În fotografiile extrase de pe CD-ul pus la dispoziție de Băncii Transilvania  prin adresa nr. 4157 din 02.06.2011, se poate observa martora M.C.C în timp ce efectuează retrageri de numerar de la ATM-ul situat în comuna Apahida, folosind cârdul nr. …. aparținând părții civile C. Ion.

Inculpata nu mai reține exact sumele ridicate și valoarea cumulată a acestora în decursul celor aproximativ șase luni, dar din declarația sa rezultă că, după ce i-a fost prezentat listingul operațiunilor de retragere de numerar,  recunoaște comiterea unui număr de 24 de acte materiale infracționale, având ca rezultat retragerea sumei totale de 8.470 lei”

Achitată de ambele acuzații

Instanța Tribunalului Cluj nu a considerat că femeia ar fi comis vreo infracțiune: ”Raportat la acuzațiile aduse inculpatei, instanța apreciază, așadar, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. 1 C.pen. și nici cele ale infracțiunii de acces fără drept la un sistem informatic, prev. de art. 360 alin. 1 și 3 C.pen., pentru motivele care vor fi expuse în continuare:

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 250 alin. 1 C.pen., constituie infracțiune care se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar (…) prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia.

Existența consimțământului expres sau tacit al titularului instrumentului de plată electronică face ca faptei să îi lipsească un element de tipicitate obiectivă, fapta nefiind prevăzută de legea penală în înțelesul art. 16 alin. 1 lit. b tz. I C.pr.pen. Or, instanța constată că în ceea ce privesc relațiile personale patrimoniale dintre soți (inculpată și persoana vătămată), la data săvârșirii faptelor acestea erau guvernate de dispozițiile Vechiului Cod al Familiei (dispozițiile Noului Cod Civil intrând în vigoare abia la data de 1.10.2011, conform art. 220 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicarea a Noului Cod Civil). Potrivit art. 30 C.fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt socotite bunuri comune, cu excepția celor care sunt calificate în mod expres ca bunuri proprii, de dispozițiile art. 31 din același Cod. Or, veniturile salariale nu se încadrează categoriilor expres și limitativ prevăzute de art. 31 C.fam., fiind așadar incluse la categoria bunurilor comune.

Pe de altă parte, în ceea ce privește regimul bunurilor comune, acesta era guvernat la data săvârșirii faptelor, de prezumția mandatului tacit reciproc (fiecare dintre soți fiind prezumat ca având consimțământul celuilalt soț în ceea ce privesc actele de administrare și conservare a bunurilor comune, precum și în ceea ce privesc actele de dispoziție având ca obiect bunuri mobile care fac parte din categoria comunității de bunuri), reglementat de dispozițiile art. 35 C.fam.

Complementar, conform prevederilor art. 32  lit. c C.fam., soții răspund cu bunurile comune  pentru obligațiile contractate de fiecare dintre soți pentru împlinirea nevoilor obișnuite ale căsniciei, iar în lumina dispozițiilor art. 97 și 101 C.fam., obligațiile părintești se exercită de către ambii părinți, aceștia având o obligație comună și la asigurarea întreținerii copiilor lor minori sau aflați în nevoie.

În speță, instanța subliniază faptul că nu s-a administrat dovada (și nici nu s-a susținut, de altfel), că inculpata C. Daniela ar fi folosit veniturile salariale obținute de persoana vătămată C. Ion în alte scopuri decât cel al susținerii cheltuielilor căsătoriei și asigurării întreținerii copiilor rezultați din relația de căsătorie a părților. Or, sub aspectul efectuării acestor cheltuieli, inculpata a acționat în limita mandatului tacit reciproc, neavând nevoie de consimțământul expres al soțului său pentru a avea dreptul să efectueze retragerile în numerar de pe cardul de salarii (venituri reprezentând bunuri comune) al soțului său. În aceste condiții, inculpata nu a acționat fără consimțământ, ci dimpotrivă, cu consimțământul tacit, prezumat de legea care guverna regimul relațiilor personale patrimoniale, al persoanei vătămate, soțul său C Ion.

Pe cale de consecință, întrucât inculpata avea dreptul de a efectua personal retrageri în numerar de pe cardul soțului său și a apelat la ajutorul martorei M.C.C întrucât nu știa să folosească în mod corespunzător cardul la bancomat, se constată că lipsește una dintre condițiile care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii de instigare la efectuare operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată,  în forma participației improprii, prevăzută de art. 52 alin. 3 C.pen., rap. la art. 250 alin. 1 din C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., în baza art. 16 alin. 1 lit. b tz. I C.pr.pen., se va dispune achitarea inculpatei C. Daniela sub aspectul săvârșirii acestei infracțiuni.

Sub aspectul infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 alin. 1 și 3 C.pen., constatăm, în mod similar, că accesul la sistemul informatic la care accesul este restricționat prin intermediul unei proceduri legate de utilizarea codului PIN nu s-a făcut fără drept. În acest sens, reținem că inculpata a cunoscut codul PIN urmare a comunicării acestuia de către persoana vătămată personal; că inculpata a utilizat în mod repetat cardul bancar al soțului său pentru a efectua retrageri de numerar (declarațiile părților fiind concordante sub acest aspect), dar și faptul că persoana vătămată C.Ion personal a recunoscut că i s-a părut firesc să nu se ferească de a-i face cunoscut soției sale codul PIN al cardului de salarii.

Astfel fiind, întrucât inculpata era îndreptățită la accesarea sistemului informatic și a apelat la ajutorul vecinei sale M.C.C întrucât nu știa să folosească în mod corespunzător cardul la bancomat, se constată că lipsește una dintre condițiile care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii de instigare la acces fără drept la un sistem informatic în forma participației improprii, prev. și ped. de art. 52 alin. 3, rap. la art. 360 alin. 1 și 3 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.. Pe cale de consecință, în baza art. 16 alin. 1 lit. b tz. I C.pr.pen., se va dispune achitarea inculpatei C. Daniela sub aspectul săvârșirii acestei infracțiuni.”, se arată în motivarea sentinței.

Banca Transilvania SA nu a formulat pretenţii civile în cauză, iar partea civilă C.I. a renunţat la pretenţiile civile. Acuzata a avut avocat din oficiu, plătit la fond cu 200 de lei.

Curtea de Apel Cluj a respins apelul DIICOT

Soluția pe scurt: ”În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentintei penale nr.59 din 10.02.2015 a Tribunalului Cluj.

Stabileste în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei onorariu pentru aparatorul din oficiu al inculpatei, av.I.R, ce se va plati din FMJ.”

Comments

comentarii