CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Bucurie mare pentru trei inculpați dintr-o dosar de evaziune ce aveau de la fond pedepse de 5 ani închisoare. Curtea de Apel Cluj a dispus încetarea procesului prin prisma Deciziilor CCR privind prescripția răspunderii penale.
Cei trei inculpați trimiși în judecată de DNA Baia Mare primiseră de la instanța de fond, pentru tentativă la infracțiunea de evaziune fiscală, pedeapsa de 5 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 3 ani a drepturilor prev.de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, lit.b şi c Cod penal 1968 (pentru litera c interzice dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială).
În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, faptul că inculpatul X, , în calitate de administrator şi asociat majoritar (81% din acţiuni) la S.C. ###### #### S.R.L, prin metoda clasică de fraudare a TVA, tip „carusel”, la achiziţii intracomunitare efectuate de un operator economic din România, care are la bază principiul impozitării schimburilor intracomunitare de bunuri, a stabilit cu rea credinţă în cadrul unui circuit economic, în care au fost implicate societăţile comerciale IMPACT IMPORT EXPORT LTD Marea Britanic, BARVOJ KERESKEDELMI KFT Ungaria, SC ### ##### SRL Baia Mare, ## ###### #### & ########## SRL Baia Mare, TERRA MEDIA EOOD ########, METALUL #### KFT Ungaria, taxe sau contribuţii, având ca rezultat obţinerea fară drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, respectiv TVA în valoare totală de 14.788.174,76 lei, echivalentul a 3.489.505 Euro, formulând cerere de rambursare a TVA, care a fost respinsă de organele financiare din cadrul Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Maramureș.”
Acuzația este similară pentru ceilalți doi inculpați.
Judecătorii Curții de Apel Cluj au motivat încetarea procesului astfel:
”După pronunţarea Deciziei HP nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie inculpaţii au solicitat la termenul de judecată din data de 3.11.2022, încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei.
Inculpaţii au solicitat ca motiv de apel constatarea intervenirii prescripţiei generale raportat la prevederile art. 155 alin 1 cod penal astfel cum sunt acestea analizate prin prisma Deciziilor Curţii Constituţionale 297/2018, respectiv 358/2022, motiv care este întemeiat pentru următoarele considerente:
Din conţinutul Deciziilor Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 se desprind următoarele:
– art. 155 alin. (1) din C. pen., supus controlului de constituţionalitate, a avut următorul conţinut:
“Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”;
– prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018 s-a constatat neconstituţionalitatea soluţiei legislative circumscrisă sintagmei “oricărui act de procedură în cauză”, întrucât aceasta era lipsită de previzibilitate şi, totodată, contrară principiului legalităţii incriminării, pentru că sintagma are în vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale (paragraful 31);
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018 a avut natura unei decizii simple/extreme, întrucât instanţa de contencios constituţional a sancţionat unica soluţie legislativă reglementată prin dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. (aspect statuat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022, paragraful 61).
Referirea la soluţia legislativă cuprinsă în C. pen. anterior a avut un rol orientativ, iar nu obligatoriu, destinat legiuitorului, iar nu organelor judiciare (paragrafele 68, 70) şi aceasta nu putea fi interpretată ca o permisiune acordată de către instanţa de contencios constituţional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale (paragraful 72);
– de la data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, “fondul activ al legislaţiei nu a conţinut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale”, rămânând neafectate termenele de prescripţie generală reglementate de dispoziţiile art. 154 din C. pen. (Decizia nr. 358/2022, paragraful 73, 74);
– ulterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut următorul conţinut:
“Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea”(Decizia nr. 358/2022, paragraful 76);
– prin decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022 s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., reţinându-se că norma supusă controlului de constituţionalitatea nu este susceptibilă de o aplicare clară şi previzibilă în absenţa intervenţiei legiuitorului (paragrafele 60, 75);
– prin O.U.G. nr. 71/2002, publicată în M. Of. nr. 531 din 30 mai 2022 au fost modificate dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., prevăzându-se “Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.
În raport cu aspectele expuse şi având în vedere efectele deciziilor Curţii Constituţionale astfel cum sunt prevăzute de art. 147 alin. (1) din Constituţia României, se reţine că în ceea ce priveşte întreruperea termenului prescripţiei răspunderii penale prevăzută de art. 155 alin. (1) din C. pen. a existat următoarea succesiune de legi:
– de la data intrării în vigoare a C. pen. (1 februarie 2014) şi până la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut conţinutul “Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză” şi s-a bucurat de prezumţia de constituţionalitate.
– între data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018 (a cărei natură a fost lămurită prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022) şi până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut conţinutul “Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea” şi nu a cuprins vreun caz de întrerupere a cursului termenului de prescripţie.
– de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. are următorul conţinut “Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.
Întrucât în dreptul român normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial), acestea sunt supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din C. pen.
În consecinţă, având în vedere aspectele reţinute cu privire la efectele deciziilor Curţii Constituţionale, Curtea constată că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. în forma în vigoare ulterior Deciziei nr. 297/2018 (a cărei natură a fost stabilită prin Decizia nr. 358/2022) constituie lege penală mai favorabilă, ca efect al inexistenţei unui caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale cu consecinţa incidenţei exclusiv a termenelor generale de prescripţie prevăzute de art. 154 C. pen.
Vom aprecia raportat la prevederile art. 5 din codul penal că legea penală mai favorabilă cu privire la cei 3 inculpaţi este reprezentată de codul penal în vigoare care prevede termene de prescripţie mai scurte raportat la inexistenţa instituţiei prescripţiei speciale.
În raport cu perioada în care s-au desfăşurat activităţile infracţionale imputate inculpaţilor, Curtea reţine că infracţiunea de tentativă la evaziune fiscală încriminată la art. 8 din Legea nr.241/2005 cu reţinerea art. 32 cod penal, a fost reţinută cu privire la toţi inculpaţii din prezenta cauză.
Conform art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., termenul general al prescripţiei răspunderii penale pentru comiterea acestei infracţiuni este de 8 ani.
Infracțiunea s-a epuizat în luna decembrie 2012 cu privire la toţi inculpaţii.
Faţă de inculpaţii ##### #### , ##### ###### şi ######## ##### ###### termenul de prescripţie s-a împlinit cel mai târziu la finalul lunii decembrie 2020.
În consecinţă, în raport cu acuzaţia de comitere a infracţiunii de tentativă la evaziune fiscală încriminată la art. 8 din Legea nr.241/2005 cu reţinerea art. 32 cod penal constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale, Curtea urmează să dispună încetarea procesului penal în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii….”
