Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Trei ani de închisoare cu executare pentru șantaj pe Facebook. Motivarea Curții de Apel Cluj

Trei ani de închisoare cu executare pentru șantaj pe Facebook. Motivarea Curții de Apel Cluj

Magistrații Curții de Apel Cluj l-au condamnat pe un tânăr la trei ani de închisoare cu executare pentru că a șantajat-o pe Facebook pe o femeie din Jibou. Inculpatul i-a cerut femeii, prin Messenger, 1.800 de euro pentru a nu distribui prietenilor ei din rețeaua de socializare fotografii cu ea dezbrăcată, pe care aceasta i le trimisese în cadrul unor conversații anterioare.

Silviu Ioan Bode, originar dintr-o comună din județul Sălaj, a fost condamnat, la sfârșitul lunii ianuarie 2018, de către magistrații Curții de Apel Cluj la 3 ani închisoare cu executare pentru șantaj. Mai exact, judecătorii au reținut că tânărul în vârstă de 29 de ani a șantajat-o pe o femeie cu care purtase discuții pe Facebook și cu care schimbase poze în care cei doi erau dezbrăcați. Ulterior, inculpatul a amenințat-o că dacă nu-i dă 1.800 de euro va distribui fotografiile compromițătoare prietenilor ei din Facebook. Pentru că victima l-a blocat și nu i-a mai răspuns, inculpatul i-a contactat pe soțul, fratele și două prietene ale acesteia, cărora le-a trimis poze și le-a spus să-i transmită să-i trimită banii. La aplicarea pedepsei, magistrații au ținut cont și de faptul că, pe când avea 17 ani, Bode și-a omorât tatăl, chiar dacă acest aspect nu a atras starea de recidivă. Tânărul a fost liberat condiționat în 2010.

Decizia Penală nr.115/A/2018 Curtea de Apel Cluj

Prin sentința penală nr. 95 din 14.06.2017 a Judecătoriei Jibou, a fost condamnat inculpatul Bode Silviu Ioan la pedeapsa inchisorii de 5 ani pentru comiterea infracțiunii de șantaj în formă continuată, prev. de art 207 al 2,3 Cod penal, cu aplicarea prev. art. 35 al. 1 Cp, cu executare in regim de detenție.

În baza prevederilor art. 397 Cpp rap. la art 1357 C civ   a fost admisă acțiunea părții civile M.O.L și în consecință obligă pe inculpat să-i plătească suma de 5000 de euro cu titlu de daune-morale.

In baza prevederilor art. 274 Cod de procedură penală a  fost obligat inculpatul sa plateasca statului 1000 lei, cheltuieli judiciare, urmând ca onorariul avocatului care a asigurat asistența juridica obligatorie a inc-lui, dna S.A, în suma de 260 lei pentru camera preliminară și 260 lei pentru fondul cauzei să fie avansat din fondurile MJ către Baroul Sălaj

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul întocmit in dosar nr. 680/P/2015  al Parchetului de pe lângă Judeccătoria Jibou a fost trimis in judecata inculpatul Bode Silviu Ioan, cercetat pentru comiterea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 207  al 2, 3 Cp.

Pentru a se face aplicarea acestor prevederi legale, in fapt, in sarcina inculpatului  s-a reținut ca in perioada 22.07.2015/10.08.2015, de mai multe ori a amenintat-o pe persoana vatamata M.O.L, prin intermediul mesajelor scrise pe reteaua Facebook, ca va distribui prietenilor si cunostintelor acesteia, fotografii si filmulete compromitatoare in care persoana vătămată apare dezbrăcata, daca aceasta nu-i va remite suma de 1800 de euro.

In etapa camerei preliminare nu s-au formulat cereri si excepții, astfel ca prin incheierea din data de 24.10.2016 s-a dispus  începerea judecații.

Judecarea cauzei a avut loc in absenta inculpatului, așa cum rezulta din procesul verbal de executare a mandatului de aducere, inculpatul se afla la munca in Italia, dar si faptul ca acesta are cunostinta de proces. De altfel inculpatul la termenul din data de 08.02.2017 a formulat o cerere de amanare pentru a-si angaja un aparator. Cererea a fost admisa, insă la termenul următor nu s-a prezentat apărător ales pentru inculpat si nici nu s-au formulat alte cereri din partea acestuia, astfel ca acesta a fost aparat in continuare de avocatul desemnat din oficiu.

In aceste condiții judecarea cauzei s-a făcut in procedura normala, prin administrarea de probe.

Avand in vedere  materialul probator administrat in cauza (plangere/declarație persoana vatamata, convorbiri intre persoana vatămată si inculpat pe facebook, declarații martori, proces verbal de contactare telefonica a inculaptului, etc) in fapt se retin urmatoarele :

În perioada 22.07.2015 – 10.08.2015, inculpatul Bode Silviu Ioan, a amenințat-o pe persoana vătămată M.O.L, prin intermediul mesajelor scrise pe rețeaua de socializare Facebook, că va distribui prietenilor acesteia, de pe același site, fotografii și filme compromițătoare, cu persoana vătămată dezbrăcată, dacă aceasta din urmă nu îi va remite suma de 1000 de euro.

Astfel, la data de 11.08.2015, persoana vătămată M.O.L a înregistrat la Secția de Poliție Hida, din cadrul I.P.J. Sălaj, o plângere prin intermediul căreia arăta că inculpatul Silviu Bode, pe care l-a cunoscut pe internet, respectiv prin intermediul rețelei de socializare Facebook, o șantajează cu publicarea unor poze compromițătoare, dacă nu îi remite suma de 1000 de euro.

Fiind audiată în calitate de persoană vătămată, M.O.L, a declarat că, în perioada 15.07.2015-22.07.2015, a discutat pe rețeaua de socializare Facebook cu numitul Bode Silviu Ioan, perioadă în care și-au trimis unul altuia mai multe fotografii în care apăreau dezbrăcați. În dimineața zile de 22.07.2015, tot prin intermediul rețelei de socializare Facebook, inculpatul a rugat-o să îi împrumute suma de 1000 de euro pentru a-și repara autoturismul marca Audi A4. Întrucât, persoana vătămată a refuzat solicitarea acestuia, în seara zile de 22.07.2015, inculpatul a început să îi trimită persoanei vătămate poze cu aceasta goală zicându-i că în situația în care nu îi va remite acei bani, va posta respectivele poze pe conturile de Facebook ale tuturor prietenilor săi, menționând, în același timp, că nu este nici prima și nici ultima persoană cu care procedează în acest mod, aceasta fiind îndeletnicirea și ocupația sa în Italia. La data de 25.07.2015, persoana vătămată s-a întors în România, inculpatul trimițându-i în continuare mesaje cu amenințări.

Conform numitei M.O.L,, în data de 28.07.2015, inculpatul l-a contactat telefonic pe soțul acesteia căruia i-a relatat că în cazul în care nu îi va remite suma de 1500 de euro, va posta mai multe filme și poze cu soția sa pe rețeaua de socializare Facebook, aspecte, de altfel, confirmate de către numitul M. O, cu ocazia audierii sale în calitate de martor. De asemenea, acesta a mai susținut că la momentul la care a fost contactat de către inculpat, acesta i-a declarat că are poze cu persoana vătămată dezbrăcată.

Întrucât inculpatul insista cu mesaje amenințătoare, persoana vătămată i-a blocat accesul la contul de Facebook, fapt pentru care, la data de 02.08.2015, Bode Silviu a luat legătura, tot prin intermediul Facebook-ului cu fratele acesteia, numitul H.R.C , căruia i-a postat, pe Facebook, o fotografie cu persoana vătămată. Inculpatul i-a cerut numitului H.R.C să îi amintească numitei M.O.L, să îi trimită banii, altfel va ieși rău pentru aceasta, aspecte confirmate de martor. De asemenea, martorul a mai declarat că inculpatul i-a zis, prin intermediul mesajelor postate pe rețeaua de socializare Facebook, că are poze cu sora sa dezbrăcată, amenințând ca are cunoștințe care pot face mult rău.

Potrivit persoanei vătămate, inculpatul a mai luat legătura, tot prin intermediul rețelei de socializare Facebook și cu alte cunoștințe ale acesteia, respectiv cu numitele A.F. și H.A.M, ambelor cerându-le să îi amintească numitei M.O.L de bani, în caz contrar va posta pozele cu aceasta dezbrăcată. Astfel, s-a procedat la audierea, în calitate de martor a numitei H.A.M, ocazie cu care a confirmat că la data de 02.08.2015, prin intermediul rețelei de socializare Facebook, inculpatul a luat legătura cu ea și i-a postat două fotografii cu persoana vătămată, în una din ele aceasta fiind dezbrăcată de la brâu în sus. De asemenea, inculpatul i-a mai zis martorului că mai are fotografii cu persoana vătămată, dar și filme, cerându-i să îi amintească acesteia să îi trimită cei 1000 de euro, în caz contrar făcând publice fotografiile.

În ceea ce privește martorul A.F., nu s-a reușit audierea sa întrucât se afla în Germania , unde a născut recent.

În dovedirea celor susținute atât martorii, cât și persoana vătămată au depus la dosar conversațiile pe care le-au purtat, prin intermediul rețelei de socializare Facebook, cu inculpatul Bode Silviu Ioan. Din cuprinsul acelor conversații, rezultă că inculpatul a solicitat persoanei vătămate, în mai multe rânduri, diferite sume de bani pentru a nu face publice poze pe care le avea cu M.O.L. De asemenea, a luat legătura cu persoanele antemenționate față de care a insistat în atenționarea persoanei vătămate cu privire la remiterea respectivelor sumei de bani și cu privire la consecința neconformării.

La data de 11.08.2016, inculpatul a fost contactat telefonic de către organele de poliție, la numărul de telefon ……., ocazie cu care i-a fost adus la cunoștință obiectul cauzei penale și drept urmare, a încetat în a o mai șantaja pe persoana vătămată. De asemenea, la data de 19.08.2015, inculpatul a mai fost contactat telefonic de către organele de poliție, ocazie cu care a susținută că nu are programată întoarcerea în România în viitorul apropiat, lăsând ca adresă de corespondență o adresă din Italia, la care deși a fost citat procedural, nu a ridicat citațiile de la agenții procedurali din Italia.

După dobândirea calității de suspect, a mai fost contactat telefonic și i s-a adus la cunoștință calitatea pe care o are în dosar, de fiecare dată declarând că nu se va întoarce în România decât în vara sau toamna anului 2016.

Din declarația de martor a numitei V.L.M, sora inculpatului, rezultă că fratele acesteia se află în Italia, în localitatea Imolia, nu ține legătura cu acesta întrucât nu este mulțumită de comportamentul său, iar inculpatul i-a zis la telefon că, în România, este cercetat pentru infracțiunea de șantaj.

S-a luat legătura și cu mama inculpatului, numita B.E, care a declarat, telefonic, că se află în Italia și că dorește să realizeze o împăcare cu persoana vătămată, însă de fiecare dată când a insistat pe lângă fiul ei să se împace cu persoana vătămată, acesta a refuzat.

Din probele administrate in cauza rezulta fara niciun dubiu ca inculpatul a comis fapta retinuta in sarcina sa.

Pentru o corecta aplicare a legii, instanta va retine in sarcina inculpatului infracțiunea de santaj in forma continuata, deorece acesta a comis mai multe acte materiale care intrunesc continutul constitutiv al infracțiunii de santaj, amenintand de mai multe ori persoana vatamata cu distribuirea fotografiilor compromitatoare daca nu-i va remite suma de 1800 de euro,  astfel ca sunt aplicabile prevederile art 35 Cp.

Conform art. 35 Cp, infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.”

Pentru motivele care preced instanța a constatat ca dincolo de orice indoiala  rezonabila faptele exista, constituie infracțiune si au fost savarsite cu vinovatie de catre inculpat, motiv pentru care a fost condamnat la pedeapsa inchisorii de 5 ani, pentru comiterea infracțiunii de santaj, prevăzută de art. 207 al 2,3 Cp, cu aplicarea art. 35 al 1 Cp.

Potrivit prevederile art. 207 Cp ) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Individualizarea pedepsei s-a facut avandu-se in vedere prevedeile art. 74 Cp conform carora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială

In esenta trebuie observat ca infracțiunea de santaj in forma continuata comisa de catre inculpat, este in forma agravata, scopul urmarit de acesta fiind obtinerea unei sume de bani.

Mai trebuie mentionat ca inculpatul si-a pus in practica amenintarile, trimitand fotografiile cu persoana vătămata unor apropiati ai acesteia, asa cum rezulta si din declarația martorei audiate. Alt aspect foarte important al spetei este faptul ca inculpatul a exercitat acte de amenintare asupra persoanei vătămate pentru a obtine bani de la aceasta un timp indelungat, 4/5 luni de zile, adaugand la amenintarea cu publicarea pozelor si pe aceea ca va trimite un grup de persoane la locuinta ei pentru a o bate, daca nu-i va remite suma solicitata.

Inculpatul are antecedente penale din timpul minorității, acesta fiind condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare cu executare prin Sentința penală nr. 27/2007 a Tribunalului Sălaj, rămasa definitivă la data de 08.05.2007 prin decizia CA Cluj pentru comiterea infracțiunii de omor calificat (asupra tatalui). Inculpatul a fost privat de liberate in intervalul 07.11.2006/ 03.08.2010, fiind liberat condiționat la data de 29.07.2010, cu un rest de pedeapsa neexecutata de 1191 zile. Fiind o condamnare pentru o infracțiune comisa in timpul minorității, nu se ia in calcul la starea de recidiva. Potrivit Legii pentru punerea în aplicare a noului Cod penal (art. 9 alin. (1)], „pedepsele cu închisoarea aplicate în baza dispozițiilor Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității nu vor fi luate în considerare la stabilirea stării de recidivă potrivit dispozițiilor Codului penal”.

Chiar daca aceasta condamnare nu atrage starea de recidiva, cf aprev art 74 lit e Cp natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului este un criteriu ce trebuie avut in vedere la individualizarea pedepsei.

De asemenea s-a avut in vedere modul de comitere  a infracțiunii si scopul urmărit, ambele fiind apreciate de instanța ca fiind gravă. In acest sens trebuie menționat ca inculpatul l-a contactat si pe soțul persoanei vătămate, cerandu-i acestuia bani si amenințând ca in cazul in care nu i se va plăti suma solicitata, de 1500 euro, va mai posta public fotografii si înregistrări filmate compromițătoare cu soția acestuia. Mai mult, după ce persoana vătămata a blocat accesul inculpatului la contul sau de facebook, inculpatul a luat legătura cu martorul H.R., trimitandu-i acestuia fotografii compromițătoare cu persoana vătămată, solicitând totodată martorului sa-i transmită acesteia sa-i trimită banii, daca nu va suporta consecințe si mai grave.

Mai pe scurt, din toata starea de fapt rezulta fără putința de tăgada persistenta infracționala a inculpatului, care prin toate mijloacele posibile a exercitat presiuni asupra persoanei vătămate pentru a obține bani de la aceasta.

Având in vedere toate aspectele concrete ale faptei precum si cele privitoare la persoana inculaptului, instanța a apreciat ca pedeapsa aplicata, de 5 ani închisoare este justa, fiind proporționala cu gradul de pericol social concret al infracțiunii si cu persoana inculpatului.

Având in vedere cuantumul pedepsei aplicate, singura modalitate de individualizare a executarii acesteia este in regim de detenție.

Persoana vătămata s-a constituit parte civila in cauza solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 5000 de euro cu titlu de daune-morale.

Cererea persoanei vătămate a fost admisa, pentru motivele care urmează.

Conform prevederilor art. 1349 C civ orice persoană are indatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că“Cel care, avand discernămant, incalcă această indatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”

Totodată,  din economia dispozițiilor art. 1357 Cod civil reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă .Mai mult, din coroborarea art. 1391 cu art. 253 Cod civil, observăm că este reglementată posibilitatea reparării patrimoniale chiar și a prejudiciului nepatrimonial, cât și mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale la care o persoană poate recurge.

In cauza de fata s-a constatat intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, fapta ilicita, prejudiciu, legatura de cauzalitate intre acestea si vinovatie.

Prin diverse fapte ilicite se poate aduce  atingere  valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, la viață, la sănătate și integritate corporală, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare.

Repararea prejudiciului trebuie să fie integrală, fără distincție, după cum prejudiciul este material sau moral.

Scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru suferințe de același ordin, iar nu a unei satisfacții patrimoniale.

In mod evident, prin toata conduita sa infractionala, inculpatul i-a pricinuit persoanei vatamate suferinte psihice, mai ales dupa ce a trimis persoanelor apropiate ei, incepand cu sotul, fotografiile compromitatoare.

Stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu se supune, în principiu, unor criterii legale de determinare, cuantumul daunelor morale stabilindu-se prin apreciere, ca urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză, în plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, aceste criterii fiind subordonate conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

Aprecierea cuantumului daunelor morale se realizează în echitate, păstrând principiul proporționalității și justului echilibru între natura valorilor lezate și sumele acordate. Fiind vorba de prejudicii morale ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului și caracterul patrimonial al despăgubirii.

Avand in vedere cele ce preced, instanta a apreciat ca suma de 5000 de euro solicitata de persoana vatamata, respecta principiul proportionalitatii si a justului echilibru dintre valoarea lezata si suma solicitata.

Inculpatul  fiind condamnat, in baza art 274 NCpp a fost obligat si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform cu dispozitivul.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul Bode Silviu Ioan, solicitând prin apărător, desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.pen. sau 16 alin.1 lit.b C.pr.pen., iar în subsidiar, se solicită reexaminarea pedepsei aplicate în sensul reducerii ei, în așa fel încât să se aplice o pedeapsă neprivativă de libertate.

În motivare se arată că nu există nici o probă care să ateste identitatea inculpatului arătând că în urma verificărilor efectuate, a găsit pe Facebook trei conturi cu acel nume care păreau similare, având aceleași poze, dar nici unul nu era al inculpatului. Consideră că din discuțiile purtate și probele administrate nu rezultă existența elementelor constitutive ale infracțiunii.  Din declarația părții vătămate rezultă că acele poze au fost trimise voluntar de către aceasta și că a existat o relație între două persoane care au discutat pe Facebook în mod normal. La fel și martorii au declarat că partea vătămată nu a fost deranjată de amenințările oferite. Mai mult, partea vătămată este cea care a adus în discuție suma de bani și nu inculpatul. Pe de altă parte, gravitatea infracțiunii nu este de natură a se aplica o pedeapsă cu executare pentru inculpat.

Analizând sentința atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:

Pe baza probatoriului administrat în cauză, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, corespunzătoare adevărului, din care a reieșit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 207  al 2, 3 Cp. constând în aceea că ca in perioada 22.07.2015/10.08.2015, de mai multe ori a amenințat-o pe persoana vătămată M.O.L, prin intermediul mesajelor scrise pe rețeaua Facebook, că va distribui prietenilor si cunoștințelor acesteia, fotografii si filmulețe compromițătoare in care persoana vătămată apare dezbrăcata, dacă aceasta nu-i va remite suma de 1800 de euro.

Inculpatul în motivele de apel a solicitat achitarea sa întrucât nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de șantaj, însă Curtea găsește neîntemeiată această solicitare, probele dosarului dovedind  vinovăția acestuia, respectiv plângerea și declarațiile persoanei vatamate, convorbirile dintre persoana vatămată si inculpat pe facebook, declarațiile martorilor, procesul- verbal de contactare telefonică a inculaptului. De asemenea și martorii audiați de instanța de apel, respectiv M.O. și H.R  au confirmat starea de fapt reținută mai sus.

În plus, trebuie menționat faptul că după demararea cercetărilor, lucrătorii de poliție l-au contactat pe inculpat telefonic și i-au adus la cunoștință că face obiectul unei cercetări penale, după care inculpatul a încetat să o mai șantajeze pe partea vătămată, astfel că identitatea inculpatului a fost în mod cert stabilită.

Cu toate acestea Curtea apreciază că pedeapsa de 5 ani aplicată inculpatului de prima instanță este prea severă raportat la împrejurările comiterii faptei și la urmările acesteia, sens în care va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare, acest cuantum al pedepsei fiind suficient pentru realizarea scopului coercitiv și reeducativ al pedepsei.

S-a solicitat de asemenea ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere, însă nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 91 lit. d C.pen., având în vedere antecedentele penale ale inculpatului, chiar dacă acestea nu atrag starea de recidivă, astfel că, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale minime de îndreptare, acesta perseverând în activitatea infracțională deși suferise anterior o condamnare, instanța apreciază că executarea pedepsei în regim de detenție este necesară pentru reeducarea acestuia.

În consecință, va admite apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale atacate, pe care o va desființa cu privire la cuantumul pedepsei aplicate.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, va reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Bode Silviu Ioan prin sentința apelata la 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns