CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Spre deosebire de Tribunalul Vâlcea, Tribunalul Municipiului București (TMB) a hotărât că tranzacțiile cu criptomonede se impozitează chiar dacă au avut loc înainte de 2019, când s-au introdus în Codul fiscal operațiunile cu monedă virtuală. TMB motivează, citând Direcția de Finanțe, că ”deși operațiunile cu unități de criptomonedă nu sunt recunoscute oficial, persoanele care realizează venituri din astfel de operațiuni sunt obligate să se supună legislației fiscale” (?!)
Sentința Tribunalului București – secția a II-a de contencios administrativ și fiscal din 26 octombrie 2020:
”Deliberând asupra cauzei civile Tribunalul constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul București sub nr….. în data de 31.03.2020 reclamanta B.B. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI și ADMINISTRAȚIA SECTOR 3 A FINAȚELOR PUBLICE anularea Deciziei nr.771/30.09.2019 și exonerarea de la plata obligațiilor fiscale. În motivare a arătat faptul că la data de 20.03.2019 a fost comunicată decizia de impunere anuală pentru veniturile realizate în România de persoane fizice 2017 nr…. din 13.08.2018 emisă de pârâta, fiind stabilit obligația de plată a sumei de 129.201 lei cu titlu impozit pe venit/câștig anual impozabil datorat.
A învederat reclamanta faptul că în anul 2017 a încasat suma de 807.506 lei rezultată din transformarea unei cantități de criptomonezi în monedă obișnuită. Reclamanta a afirmat faptul că a întocmit declarația 212, a încadrat suma de bani în categoria venituri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și transferul aurului financiar. A precizat reclamanta faptul că operațiunile desfășurate nu se încadrează în niciuna dintre operațiunile prevăzute de ar.91 din Legea nr.227/2015; pentru suma de bani investită intițial în criptomonede au fost achitate contribuțiile fiscale datorate bugetului de stat, reprezenând practic o cotă parte a venitului net rămas după taxelor.
Reclamanta a afirmat faptul că sumele de bani obținute din convertirea criptomonezilor în monedă obișnuită nu se regăsesc enumerarea art.91 din Legea nr.227/2015. În drept au fost invocate prevederile Legii nr.207/2015. În dovedire au fost depuse înscrisuri. Cererea fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În motivare a arătat faptul că reclamanta a depus declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice anul de raportare 2018 cu numărul de înregistrare nr….. din 31.07.2018, prin care a realizat venituri realizate din România, transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar pentru anul 2017 în sumă de 807.506 lei.
Pârâta a precizat faptul că a fost emisă decizia de impunere anuală pentru venituri realizate din România de persoane fizice pe anul 2017, prin care s-a stabilit în sarcina contribuabilului diferențe de impozit rezultate din regularizarea anuală stabilite în plus în sumă de 129.201 lei. A precizat pârâta faptul că contribuabilul avea obligația să declare toate veniturile impozabile chiar dacă acestea nu se încadrează în categoria celor reglementate în mod expres în Codul fiscal, veniturile rezultate din operațiuni cu unități de criptomonedă fiind considerate venituri din alte surse, autoritatea fiscală stabilește impozitul anual datorat și emite decizia de impunere anuală pentru veniturile realizate din străinătate de persoane fizice. Pârâta a învederat fapul că veniturile din transferul de monedă virtuală nu se regăsesc menționate în categoria veniturilor neîmpozabil precizate de art.62 Cod fiscal; potrivit art.14 alin.1 Cod fiscal veniturile, alte beneficii și elemente patrimoniale sunt supuse legislației fiscale indiferent dacă sunt obținute din acte sau fapte ce îndeplinesc sau nu cerințele alteor dispoziții legale.
În drept au fost invocate prevederile Codului fiscal. În dovedire au fost depuse înscrisuri.
Cercetând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia de impunere anuală pentru venituri realizate din România de persoanele fizice anul 2017 nr… din 13.08.2018 s-a sabilit în sarcina reclamantei B.B. diferențe de impozit rezultate regularizarea anuală stabilite în plus în cuantum de 129.201 lei.
Prin Decizia nr.771 din 30.09.2019 privind soluționarea contestației formulată de reclamanta. înregistrată sub nr…/20.05.2019 s-a respins ca neîntemeiată contestația acesteia împotriva Deciziei de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice pentru anul 2017 nr…/13.08.2018 emisă de Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice pentru diferențe de impozit rezultate din regularizarea anuală în sumă de 129.201 lei. În motivare s-a reținut faptul că prin Decizia de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoane fizice pe anul 2017 nr…./13.08.2018 organele de impunere au stabilit în sarcina contribualilul o diferență de impozit de plată în sumă de 129.201 lei, aferentă veniturilor din categoria venituri din transferul titlurilor de valoare. S-a reținut faptul că persoanele fizice contribuabili au obligația să declare toate veniturile impozabile chiar dacă acestea nu se încadrează veniturilor realizate cu operațiuni cu unități de criptomonedă, care sunt considerate ca fiind venituri din alte surse.
Pârâta a învederat faptul că prin declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile socaile datorate de persoane fizice înregistrată sub nr…/31.07.2018 sunt bifate ca sursă de venit venituri realizate din România în anul 2017, categorai de venit transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și transferul aurului financiar, fără a avea anexat vreun alt document care să confirme sau să infirme cele declarate de contribualil.
Pârâta a învederat faptul că deși operațiunile cu unități de criptomonedă nu sunt recunoscute oficial, persoanele care realizează venituri din astfel de operațiuni sunt obligate să se supună legislației fiscale chiar dacă înainte de 2019 operațiunile cu unități de monedă virtuală nu erau înscrise expres în Codul fiscal în categoria veniturilor din alte surse.
Art.91 Legea nr.227/2015 Veniturile din investiții cuprind: a) venituri din dividende; b) venituri din dobânzi; c) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate; d) câștiguri din transferul aurului financiar, definit potrivit legii; e) venituri din lichidarea unei persoane juridice. Art.92 Legea nr.227/2015 În cazul titlurilor de valoare, veniturile din transferul titlurilor de valoare, astfel cum definite la art.7 pct.41, emise de rezidenții români, sunt considerate ca fiind din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate.
Art.61 Categoriile de venituri supuse impozitul pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlul, sunt următoarele: i) venituri din alte surse, definite conform art.114 și 117
Art.114 (1) Venituri din alte surse sunt orice venituri indentificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoria prevăzute la art.61 lit.a)-h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu; Art.116 (1) Contribuabilii care realizează venituri din alte surse, altele decât cele prevăzute la art.114 alin.2 lit.a)-k), precum și în normele metrodologice elaborate în aplicare art.114 au obligația de a depune declarația privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizarea a venitului.
(2) Impozitul pe venit se calculează de către organul fiscal competent, pe baza declarației privind venit realizat, prin aplicarea cotei de 16 % asupra: a) venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse pentru care contribuabilii au obligația depunerii declarației de venitul realizat, altele decât cele prevăzute la art.114 alin.2 lit.I (4) Impozitul reprezintă impozit final. Contribuabilii nu au obligația să efecueze plăți anticipate în cursul anul fiscal în contul impozitului anual datorat. (5) Organul fiscal compeent emite decizia de impunere, la termenul și în forma stabilită prin ordin al președintelui A.N.A.F. (6) Impozitul de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătește în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează sumele stabilite potrivit relementărilor în materie privind colectarea creanțelor bugetare. Art.118 (1) Venitul net anual impozabil se stabilește de organul fiscal competent pe fiecare sursă din categoriile de venituri menționate la art.61 lit.a, lit.c și lit.f prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
Art.123 (1) Impozitul anual datorat se stabilește de organul fiscal competent pe baza declarației privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16 % asupra fiecăruia dintre următoarele: a) Diferențele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătește în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează sumele stabilite potrivit relementărilor în materie privind colectarea creanțelor bugetare.
Tribunalul reține faptul că operațiunile cu unități de criptomonedă nu sunt recunocute oficial, persoanele care realizează venituri din astfel de operațiuni sunt obligate să se supună legislației fiscale în vederea impozitării. În cazul veniturilor realizate din operațiuni cu unități de criptomonedă, plătitorul de venit nu poate fi identificat, beneficiarul unor astfel de venituri, conform art.116 alin.1 Cod fiscal, are obligația de a depune la organul fiscal competent, declarația privind venitul realizat, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Pentru aceste motive Tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B.B în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI și ADMINISTRAȚIA SECTOR 3 A FINANȚELOR PUBLICE, ca neîntemeiată. În temeiul art.453 Cod procedură civilă, nu au fost solicitate cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B.B., cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul procesual ales în București, sector 2,, și ADMINISTRAȚIA SECTOR 3 A FINANȚELOR PUBLICE, , ca neîntemeiată. Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul București-Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 26.10.2020.”
