Ancheta penală în cazul unei rețele de trafic de minori ce acționa în Cluj și Bistrița scoate la iveală ”mizeria” celor patru inculpați care exploatau minori de 3 și 5 ani, pe care îi trimiteau la cerșit. Doi dintre ei și-au dat copilul celorlalți doi ”în contul calului furat de aceştia anterior”, după care le-au făcut plângere penală pentru că nu au mai fost mulțumiți cu cât primeau din banii făcuți de minor pe străzi.

Inculpații Florentin Lingurar, Petrică Lingurar, Viorel Costel Moldovan și Laura Lingurar au fost arestați preventiv, la propunerea procurorilor DIICOT Cluj, pentru că în vara acestui an au folosit doi minori în scop de cerșetorie pe raza municipiilor Cluj-Napoca și Bistrița. Motivarea încheierii judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj arată cum inculpații îi forțau pe copii să cerșească și de ce astfel de oameni trebuie ținuți după gratii.

”În ceea ce îi privește pe inculpaţii Lingurar Florentina şi Lingurar Petrică, se impune a se face distincția între  activitatea acestora din municipiul Cluj-Napoca de cea derulată în municipiul Bistriţa, iar în al doilea rând distincția dintre faptele săvârșite în raport de fiecare minor în parte. Astfel, în perioada în care inculpaţii Lingurar Florentina şi Lingurar Petrică s-au aflat pe raza municipiului Cluj-Napoca, i-au folosit pe cei doi minori diferit pentru a obţine venituri; în sensul că minora L.F., în vârstă de 3 ani, a fost folosită de mama sa pentru a apela la mila publicului, în timp ce minorul L.F., în vârstă de 5 ani, a fost trimis să cerşească de unul singur.

Din probele administrate a reieşit că în perioada în care s-au aflat în Bistriţa, inculpata Lingurar Florentina a transportat-o pe minora L.F. în diverse locaţii unde au cerşit împreună sau separat, după care inculpaţii Lingurar Florentina şi Lingurar Petrică l-au lăsat pe minorul L.F. inculpaţilor Moldovan Viorel Costel și Lingurar Laura, în contul „calului furat de aceştia anterior”. Se constată astfel că și în cazul inculpaților Lingurar Florentina şi Lingurar Petrică se poate vorbi de exploatare în sensul cerut de dispoziţiile art.182 lit.d Cod penal – obligarea la practicarea cerşetoriei, întrucât victimele infracţiunii sunt copii în vârstă de 3 ani şi respectiv 5 ani, persoane care nu îşi pot exprima în nici un fel dorinţa sau voinţa şi faţă de care exercitarea abuzului de autoritate de către proprii lor părinţi are influenţă majoră şi le determină conduita ulterioară.

În ceea ce priveşte temeiul prevăzut în conţinutul  art. 223 alin. 2 C.p.p, reținem în primul rând că infracțiunile cercetate în prezenta cauză sunt enumerate expres printre cele care pot justifica luarea măsurii arestării preventive (atât traficul de minori, cât și exploatarea cerșetoriei sau folosirea unui minor în scop de cerșetorie facând parte din categoria infracțiunilor de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile, incluse la Capitolul VII al Titlului I parte specială a Codului Penal), limitele de pedeapsă fiind astfel indiferente.

Pe de altă parte, pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora,  se constată că privarea  de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

La aprecierea stării de pericol pentru ordinea publică şi la necesitatea privării de libertate a inculpaţilor, avem în vedere că faptele grave pentru care există presupunerea rezonabilă că le-au comis inculpaţii presupun o rezonanţa socială, atât în rândul comunităţii asupra căreia şi-au exercitat influenţa negativă, dar şi la nivelul întregii ordini sociale şi rezultă în egală măsură, atât din gravitatea faptei pentru care sunt cercetaţi cât şi din activitatea infracţională desfăşurată efectiv de către aceştia, fiind necesară o reacție fermă din partea autorităților față de persoanele bănuite de săvârșirea acestui gen de infracțiuni, în vederea descurajării comiterii unor infracțiuni similare de alți destinatari ai legii penale, cu atât mai mult cu cât fenomenul exploatării prin obligare la practicarea cerșetoriei a luat amploare, atât în ţară cât şi în străinătate.

Raportat la activitatea concretă desfășurată de fiecare inculpat în parte, se impune a se face distincție între situația inculpaților Moldovan Viorel Costel și Lingurar Laura- în fapt capii rețelei de cerșetori organizate la nivelul Municipiului Bistrița și situația inculpaților Lingurar Florentina şi Lingurar Petrică- cei care în fapt și-au exploatat proprii copii și au decis să formuleze plângere penală împotriva coinculpaților doar la momentul la care s-au văzut lipsiți de o parte din veniturile pe care obișnuiau să le obțină prin reținerea minorului F. de către coinculpații Moldovan Viorel Costel și Lingurar Laura

Astfel, în ceea ce îi privește pe inculpații Moldovan Viorel Costel și Lingurar Laura, pericolul pe care lăsarea acestora în libertate îl prezintă pentru ordinea publică rezidă în calitatea acestora de capi și organizatori ai unei adevărate rețele de cerșetori în municipiul Bistrița, aceștia fiind, se pare, adăpostiți și transportați de acești inculpați în zonele în care erau repartizați la cerșit, persoanele exploatate de aceștia având un adevărat program de lucru stabilit tocmai de inculpați. În egală măsură, apare ca fiind relevant scopul săvârșirii presupusei fapte, acela al obținerii de venituri importante din activitatea de cerșetorie, în urma exploatării de persoane majore sau minore, după caz, aceasta fiind aparent unica sursă de venit a familiei.

Relevant este faptul că la data de 25.10.2016, cu ocazia controlului efectuat asupra inculpatei Lingurar Laura, potrivit normelor procedurale de introducere a persoanelor reţinute în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Cluj, asupra acesteia a fost descoperită suma de 176 lei în 176  bancnote din cupiura de 1 leu; suma de 50 de lei  în 10 bancnote din cupiura de 5 lei şi suma de 40 de lei în 4 bancnote din cupiura de 10 lei.  Similar, asupra inculpatului Moldovan Viorel Costel s-au descoperit 87 de bancnote de câte 1 leu, numărul și cupiurile bancnotelor  fiind relevante sub aspectul prezumției simple că acestea provin tocmai din exploatarea activității de cerșetorie.

În cazul acestor doi inculpați, cu privire la care există date că ar fi desfășurat o activitate infracțională mult mai vastă, exploatând o adevărată rețea de cerșetori, toți aflați sub autoritatea lor, scopul bunei desfășurări a procesului penal impune luarea celei mai drastice dintre măsurile preventive, pentru a nu fi prejudiciată ancheta, mai ales în contextul în care inculpații nu recunosc săvârșirea faptelor.

În egală măsură, cât timp există date că inculpații Moldovan Viorel Costel și Lingurar Laura ar fi comis fapte similare și în străinătate, durata activității infracționale fiind întinsă pe câtiva ani de zile, rezultă în mod clar obișnuința inculpaților de a obține venituri tocmai din exploatarea cerșetoriei, cu riscuri crescute de reluare a activității infracționale.

Cu privire la inculpații Lingurar Florentina şi Lingurar Petric, reținem că în calitate de părinți și-au exploatat proprii copii, cu mențiunea că alți 4 dintre copiii minori ai cuplului se află în custodia statului, scopul urmărit fiind acela al obținerii de venituri facile cu destinația cumpărării de băuturi alcoolice, veniturile obținute din cerșetorie fiind,  și în cazul acestora, aparent singurele surse de venit.

Reținem suplimentar că inculpații Lingurar Florentina şi Lingurar Petric nu au nici măcar un domiciliu sau o reședință stabilă, făcând parte din populația nomadă de etnie rromă, iar inculpatul L.P. nu are nici măcar acte de stabilire a identității, buna desfășurare a procesului penal în ceea ce îi privește pe aceșți doi inculpați reclamând cu necesitate luarea măsurii preventive a arestului preventiv.

În egală măsură, în privința acestor doi inculpați, există un risc real de reluare a activității infracționale, obținerea de venituri din exploatarea cerșetoriei constituind un adevărat modus vivendi al familiei.”

Faţă de minori au fost dispuse măsuri de protecţie, în prezent fiind instituţionalizaţi într-un centru de minori din Cluj.

Comments

comentarii