Consiliul Studenților Facultății de Drept UBB Cluj a emis un punct de vedere cu privire la modificările aduse celor trei legi ale justiției și față de propunerile de modificare a Codului penal și a celui de procedură penală.
,,Având în vedere evenimentele recente prezentate în spațiul public, evenimente ce au un impact substanțial asupra mediului juridic, Consiliul Studenților Facultății de Drept din cadrul Universității Babeş-Bolyai înțelege să-şi exprime public poziția cu privire la unele modificări ce influențează studenții, în calitate de cetățeni ai României, dar, mai cu seamă, în calitate de viitori jurişti.
Ca o observație preliminară, dorim să condamnăm tratarea la comun (în special în mass-media) a două situații importante, dar diferite. Considerăm că nu este vorba despre o dihotomie, ci despre două cadre legale care se deosebesc printr-o serie de aspecte, motiv pentru care, chiar dacă expunerea următoare va fi sub forma unui text unic, vom prezenta două opinii nuanțate.
1. În ce privește ,,legile justiției”, (sintagmă sub care au fost reunite în spațiul public Legea 303/2004, Legea 304/2004 şi Legea 317/2004), pentru început, ținem să readucem în discuție chestiunile precizate de către noi încă din luna august a.c.
Considerăm că poziția noastră de atunci rămâne valabilă în ce privește procesul de modificare a normelor. Totodată, ținem să ne manifestăm apreciativ cu privire la transformările operate pe parcurs asupra proiectelor prezentate atunci în spațiul public, cu precădere în chestiunile ce țin de modul de admitere în cadrul Institutului Național al Magistraturii.
Fără îndoială, aceste norme, deşi aduc şi îmbunătățiri, nu sunt nici pe departe fără cusur, așa că sperăm în continuare la îmbunătățiri suplimentare, fiind convinși că procesul legislativ nu este încă finalizat.
Nu credem în proteste care ar putea produce şi alte efecte negative asupra societății, dar susținem instituțiile abilitate în demersurile acestora vizând îmbunătățirea acestor legi. De asemenea, îi îndemnăm pe cei care protestează, indiferent de motive, să acționeze în concordanță cu dreptul pozitiv şi să aibă mereu în vedere că orice exercitare abuzivă sau excesivă a dreptului lor de a se manifesta liber ar putea avea consecințe neplăcute şi nejustificate asupra altor membri ai comunității.
Pentru a conchide, sperăm în continuare la un dialog între toate părțile influențate de aceste acte normative şi credem că doar prin dezbatere publică, transparență, deschidere şi urmărirea interesului public, în lumina unui concept gestaltist, putem obține un cadru legislativ dezirabil în această materie!
__________________
2. În ce priveşte Codul penal din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009) şi Codul de procedură penală din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135/2010), deşi suntem de acord că ambele norme prezintă o serie de elemente deficitare şi necesită modificări, noile schimbări anunțate în spațiul public ne îngrijorează atât în ce priveşte conținutul lor, cât și în ce privește modul lor de adoptare.
Considerăm că graba în modificarea unor legi cu o importanță deosebită, cum sunt Codul penal și Codul de procedură penală, fără consultarea reală sau analizarea opiniilor contrare emise de instituții şi organizații din mediul juridic, este de natură a afecta un proces legislativ scrupulos.
Modificările au fost justificate de nevoia de a transpune Directiva europeană Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, privind prezumția de nevinovăție.
Fără dubiu, prezentele norme în vigoare afectează într-o oarecare măsură drepturile celor cercetați penal, dar o parte dintre schimbările propuse exced ceea ce era necesar pentru a transpune în mod corect şi suficient actul creator de drept european derivat. Ar fi de dorit ca modificările să vizeze implementarea dreptului supranațional fără afectarea drepturilor victimelor (prevăzute, inter alia, de Directiva 2012/29/UE) şi fără îngreunarea în mod excesiv și nejustificat a activității organelor judiciare şi a avocaților.
În subsidiar, semnalăm că normele menționate anterior se situează pe o poziție aparte în sistemul juridic şi, prin urmare, ar trebui să se bucure de mai multă stabilitate. Având în vedere necesitatea implementării Directivei 2016/343, considerăm că ar fi un moment oportun ca pe lângă modificările impuse de aceasta, să aibă loc şi modificări privind alte neajunsuri legislative decelate de doctrină şi practică în ultimii ani, cu mențiunea de a se avea mereu în vedere un just echilibru între toate entitățile ce au legătură cu un proces penal. Schimbări care ar evita viitoare condamnări, precum cea din cauza Rezmiveș și alții c. României, ar fi, credem noi, stringente.
Totodată, Ministrul Justiției a declarant recent că în măsura în care legile propuse nu vor fi adoptate de către Parlamentul României, Guvernul României își asumă adoptarea lor prin intermediul unei OUG. Opinăm că afirmația, făcută în acești parametrii și având în vedere termenul de implementare a Directivei 2016/343, sugerează o nerespectare a principiului separării puterilor in stat de către executiv.
În final, suntem de părere că este nevoie de o diligență sporită în adoptarea acestor norme şi de o reanalizare a proiectelor de modificare. Sperăm că activitatea de legiferare va avea loc cu bună-credință şi facem apel la toate instituțiile abilitate să acționeze în acest sens, prin toate mijloacele legale de care dispun. De asemenea, susținem reacțiile dezaprobatoare ale societății civile și ale mediului juridic în ce privește adoptarea proiectelor propuse.”, a transmis Consiliul Studenților Facultății de Drept din cadrul UBB Cluj.