fbpx

Structura DIICOT unde avocații sunt considerați piese de mobilier și nu pot pune întrebări persoanei vătămate

La DIICOT Suceava se întâmplă un fenomen rar întâlnit în justiția din România: Avocații inculpaților nu pot adresa întrebări persoanelor vătămate în momentul audierii. De exemplu, avocații din Cluj, consultați de Clujust, spun că nu au pățit așa ceva, dar că au auzit discuții pe această temă. Avocata unui inculpat, aflată într-o astfel de situaţie, a formulat plângere la şeful structurii sucevene și a primit un răspuns în care se reinventează codul de procedură penală.

Avocata Cristina Bucșă din Baroul Suceava a precizat în plângere: ”La data de 11.10.2022, cu ocazia reaudierii persoanei vătămate C.M, mi s-a negat dreptul de a adresa întrebări acesteia, sub pretextul procurorului de caz ,,că nu cunoaște prevederi legale în acest sens și să îi indic temeiul legal care prevede acest drept; […] că întrebările se pun la instanță”.

Deși am indicat temeiurile legale în baza cărora persoanei vătămate i se pot adresa întrebări de avocatul care asistă la audierea acesteia, procurorul de caz a refuzat categoric acest lucru.

Prin urmare, după audierea persoanei vătămate am formulat obiecțiuni cuprinse în declarația acesteia, întreaga audiere fiind înregistrată audio – video.

Ca temei de drept, precizez art. 111 alin. (3) Cod de Procedură Penală, care face trimitere la art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 110 CPP care stipulează că ,,persoana vătămată este lăsată să declare tot ceea ce doreşte referitor la fapta prevăzută de legea penală care i-a fost comunicată, după care i se pot pune întrebări”, acestea fiind coroborate cu prevederile art. 92 alin. (1) Cod de Procedură Penală: (1) În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia tehnicilor speciale de supraveghere ori cercetare, a percheziţiei informatice şi a percheziţiei corporale sau a vehiculelor în cazul infracţiunilor flagrante, precum şi cu excepţia situaţiei în care prin prezenţa avocatului s-ar aduce atingere dreptului la apărare al celorlalte părţi ori subiecţi procesuali principali, caz în care întrebările acestuia pot fi formulate de către organul de urmărire penală.

Art. 110 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, care se aplică inclusiv în cazul audierii persoanei vătămate, prevede că: (1) […] În declaraţie se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menţionându-se cine le-a formulat, şi se menţionează de fiecare dată ora începerii şi ora încheierii ascultării. (implicit reiese că nu doar organul de urmărire penală pune întrebări).

Așadar, avocatul inculpatului care asistă la audierea persoanei vătămate are dreptul de a-i adresa întrebări după ce este lăsată să declare tot ce dorește și, eventual, după întrebările adresate de organul de urmărire penală, însă fără a se preciza o ordine acestora.

Având în vedere aceste aspecte, dar și faptul că proba a fost obținută cu nerespectarea dispozițiilor legale, în temeiul art. 280 alin. (3) Cod de procedură Penală, solicit anularea actului de urmărire penală și refacerea lui, cu obligarea procurorului de caz la respectarea prevederilor legale, în sensul respectării dreptului avocatului inculpatului de a-i adresa întrebări persoanei vătămate audiate.”, se arată în plângerea avocatei Cristina Bucșă.

În răspunsul procurorului-șef DIICOT Suceava, Bogdan Apetroae, se arată:  Două dintre caracteristicile specifice fazei de urmărire penală, sunt caracterul necontradictoriu şi caracterul scris al acestei etape procesuale, sens în care actele de urmărire penală se întocmesc în scris, părţile sau subiecţii procesuali formulează cereri şi exceptii, in scris sau pot depune memorii sau plângeri/contestaţii tot in scris.

Conform articolului 92 aliniatul 1 din Codul de procedură penală, in cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia:

  1. situaţiei în care se utilizează metodele speciale de supraveghere ori cercetare, prevăzute in cap. IV din titlu IV;
  2. percheziţiei corporale sau a vehiculelor in cazul infracţiunilor flagrante.

Alineatul 4 al articolului 92 prevede şi faptul că avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să formuleze plângeri, cereri şi memorii, iar conform aliniatului 6, în cazul în care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face menţiune despre aceasta şi despre eventualele obiecţiuni formulate, iar actul este semnat şi de avocat.”

Culmea este că procurorul șef DIICOT Suceava înșiră în răspuns articolele 109, 110 și 111 din Codul de procedură penală.

La articolul 111 – Modul de audiere a persoanei vătămate – scrie clar la alineatul  (3) – ”Dispozițiile art. 109 alin. (1) și (2) și ale art. 110 se aplică în mod corespunzător.”

La articolul 109 se precizează că ”suspectul sau inculpatul este lăsat să declare tot ceea ce dorește referitor la fapta prevăzută de legea penală care i-a fost comunicată, după care i se pot pune întrebări.”

Iar la 110 scrie căDeclarațiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În declarație se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menționându-se cine le-a formulat, și se menționează de fiecare dată ora începerii și ora încheierii ascultării.”

Concluziile șefului DIICOT Suceava: ”Din aspectele prezentate, dar şi din interpretarea sistematică a normelor procesual penale, se poate concluziona că:

-avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a asista la audierea persoanei vătămate, iar in cazul in care este prezent la această activitate procesuală, se vor face menţiuni in cuprinsul declaraţiei, despre acest aspect precum şi cu privire la obiecţiunile formulate;

-audierea persoanei vătămate se realizează în faza urmăririi penale de către organele de urmărire penală, ancheta neputând fi realizată de alţi participanţi în procesul penal; având in vedere caracterul necontradictoriu şi scris al urmăririi penale, întrebările se adresează direct persoanei vătămate, în mod exclusiv de către organele de anchetă;

avocatul suspectului sau inculpatului poate formula întrebări care să fie adresate persoanei vătămate prin cereri scrise trimise organului de urmărire penală; organul de urmărire penală are obligaţia de a soluţiona aceste solicitări, in conformitate cu prevederile art.100 din Codul de procedură penală, respectiv să admită sau să respingă cererile, motivat;

-normele prevăzute de art.111 al.3 Cod procedură penală, raportat la art.109 al.1 Cod procedură penală şi art.110 al.1 Cod de procedură penală, au un caracter general, privind intreaga fază a procesului penal (deci inclusiv faza de judecată), in prezenta situaţie urmând însă a fi interpretate prin luarea “in considerare a caracteristicilor specifice fazei de urmărire penală (specialia generalibus derogant), arătate anterior.

Faţă de cele prezentate, plângerea formulată de avocat Bucşă Cristina, în calitate de apărător ales al inculpatului E.A.G, care a făcut obiectul prezentei analize, va fi respinsă ca neintemeiată.”

Avocații Tudor Florea și Cristina Bucșă, care îl reprezintă pe inculpat

”Vom lupta până prevederile legale vor fi respectate chiar şi de către organele judiciare. Vom face plângeri şi demersuri de fiecare dată când drepturile clienţilor sau ale noastre, ca avocaţi, nu sunt respectate. Nu ne oprim aici, facem în continuare tot ce ne stă în putinţă pentru a remedia aceste probleme existente în sistemul judiciar. Noi suntem avocaţi, asta am învăţat şi asta trebuie să facem. La un moment dat, toată lumea va înţelege că avocaţii sunt, într-adevăr, parteneri şi participanţi direcţi la înfăptuirea justiţiei, chiar dacă asta înseamnă simpla respectare a legii.

Este de neacceptat ca organ judiciar, să inventezi norme de drept, să negi sau sa îngrădeşti drepturile unei persoane, doar pentru că aşa vrei sau pentru că nu cunoşti dispoziţiile legale, ca în cazul de faţă. Libertatea oamenilor şi protejarea valorilor sociale depinde de munca procurorilor şi a poliţiştilor depusă în instrumentarea dosarelor. Tot ce ne dorim este ca această instrumentare să fie una curată, în deplină concordanţă cu normele legale. 

În final, suntem convinşi că în caz de nevoie, până şi organele judiciare ar apela la un astfel de avocat, iar nu unul care are rol doar de decor”, au transmis avocaţii Cristina Bucșă şi Tudor Florea, din cadrul societăţii de avocatură cu acelaşi nume.

Comments

comentarii

La Cluj-Napoca a avut loc un fenomen atmosferic interesant - inversiunea termică. Astfel, am putut să vedem cum aerul rece coboară mai aproape de pământ.... Citește mai mult
Piața Avram Iancu se „îmbracă” în haine de sărbătoare. Pregătirile pentru 1 Decembrie, Ziua Națională a României, sunt în toi.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!