fbpx
Accidentul a avut loc în mai 2016 pe DN 17 în localitatea Viișoara din Bistrița-Năsăud

Șofer de TIR, condamnat definitiv de CA Cluj la 2 ani închisoare cu executare pentru ucidere din culpă

Un șofer de TIR a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj la 2 ani închisoare cu executare pentru ucidere din culpă. Acesta a provocat un accident rutier în urma căruia două persoane și-au pierdut viața, iar alte cinci au fost rănite. Curtea a menținut sentința de la fond, în care se arată că fenomenul accidentelor de circulație ca urmare a nerespectării regulilor de circulație, în special de către conducători de TIR-uri, este într-o creștere vizibilă. Daunele morale trec de 400.000 de euro în total.

În rechizitoriu se arată că ”la data de 13.05.2016, în jurul orei 06,45, inculpatul B.S:C a condus autoutilitara cu nr…., care tracta remorca cu nr…X, pe DN 17, pe ra za loc. Viișoara, având direcția de mers spre Beclean, cu o viteză superioară limitei legale si nu a păstrat o distanță corespunzătoare în mers, intrând în coliziune cu autoutilitara cu nr…. care circula în fața sa, care a fost proiectat în autoturismul cu nr. …, iar acesta, la rândul său a fost proiectat în autoturismul cu nr. …. Cele trei autoturisme susmenționate erau oprite la culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune, semafor amplasat în zona blocurilor ANL din cartierul Viișoara. În urma accidentului a survenit decesul pasagerilor B.A si S.P, aflați în autoutilitara tamponată de autovehiculul condus de inculpat, rezultat imputabil acestuia cu titlu de culpă”

Solutia Curții pe scurt: ”În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpatul B.S.C. şi partea responsabilă civilmente SC C.A. SA (în faliment) prin lichidator judiciar provizoriu Casa de Insolvenţă Transilvania, filiala Cluj – împotriva sentinţei penale nr.1692 din 30 septembrie 2019 pronunţată în dosar nr. 6413/190/2018 al Judecătoriei Bistriţa. În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă apelanţii inculpat B.S.C. şi partea responsabilă civilmente SC C.A. SA să plătească câte 500 lei, cheltuieli judiciare către stat. Obligă inculpatul apelant B.S.C. să plătească 1500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă D.K. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 13 ianuarie 2020.
Document: Hotarâre  10/2020  13.01.2020”

Sentința Judecătoriei Bistrița a fost: ”In baza art. 396 alin.1 CPP, condamna pe inculpatul Bărdiță Sergiu Cosmin, …, nascut la data de… .. 1984 in Baia Mare, jud. Maramures, cetatenie romana, studii medii, conducator auto, casatorit, domiciliat in , fara antecedente penale, pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa, prev. de art. 192 alin. 2 si 3 CP, cu aplic. art. 396 alin. 10 CPP, la pedeapsa de: – 2 ani inchisoare.

In baza art. 65 alin. 1 CP rap la art. 66 alin. 1 lit. a si b CP interzice inculpatului dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, cu titlul de pedeapsa accesorie.

In baza art. 7 alin. 1 rap. la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Bardita Sergiu Cosmin.

In baza art. 397 alin.1 CPP, art. 25 alin.1 CPP si art. 86 CPP, admite in parte actiunile civile formulate in cauza si obliga partea responsabila civilmente SC Carpatica Asigurari SA prin lichidator judiciar provizoriu Casa de Insolventa Transilvania, filiala Cluj, cu sediul in Cluj-Napoca, Calea Dorobantilor, nr. 48, jud. Cluj, la plata despagubirilor civile astfel:

– 4.791 lei daune materiale si 445.209 lei daune morale in favoarea partii civile Brici George (sotul victimei Brici Ana), domiciliat in Bistrita, …

– 500.000 lei daune morale in favoarea partii civile Brici Robert (fiul victimei Brici Ana), domiciliat in Bistrita,

– 3.243 lei daune materiale si 100.000 euro daune morale in favoarea partii civile Bogdan Ildiko (fiica victimei Salak Petru), domiciliata in Bistrita, ..

– cate 5.000 euro daune morale in favoarea partilor civile Bogdan Andreea Cristina si Bogdan Bianca Alexandra (nepoatele victimei Salak Petru), domiciliate in Bistrita, ..

– 100.000 euro daune morale in favoarea partii civile Deak Kinga (fiica victimei Salak Petru), domiciliata in Bistrita, …

– 5.000 euro daune morale in favoarea partii civile Deak Eduard Alexandru (nepotul victimei Salak Petru), domiciliat in Bistrita, …

– 5.000 euro daune morale in favoarea partii civile Peter Tiberiu (fratele victimei Salak Petru), domiciliat in Bistrita, ..

– 5.000 euro daune morale in favoarea partii civile Peter Arpad (fratele victimei Salak Petru), domiciliat in Beclean,

– 5.000 euro daune morale in favoarea partii civile Matei Ileana Ana (sora victimei Salak Petru), domiciliata in Beclean, …

Respinge restul pretentiilor civile ca neintemeiate.

In baza art. 274 alin. 1 CPP, obliga inculpatul la plata sumei de 4.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului.

În motivarea instanței de fond se arată cum s-a stabilit pedeapsa și modaloitatea de executare:

”La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului B.S.Cinstanța are în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea inculpatului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a acestora, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs.

De asemenea, instanța a avut în vedere și scopul urmărit de inculpat, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale acestuia ( instanța are în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale ) , conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal , faptul că inculpatul s-a prezentat la termenele de judecată în fața instanței și, deși nu a dat declarații în cauză, acesta părea vizibil afectat de cele întâmplate.

Totodată, la adoptarea acestei soluții, instanța a avut în vedere și nivelul de educație, vârsta , inculpatul fiind o persoană tânără , starea de sănătate, situația familială și socială , dar și faptul că acesta este șofer profesionist și figurează în fișa cu istoricul sancțiunilor cu diferite abateri la regimul circulației pe drumurile publice, unele comise ulterior prezentului eveniment rutier. Î n ceea ce pri vește urmările săvârșirii faptei inculpatului, instanța reține faptul că acestea au fost ireversibile, persoanele vătămate pierzându-și viața.

I nstanța apreciază că pericolul social concret al fapte i să vârșite de inculpat este sporit , raportat la modal itatea  de săvârșire a acesteia , vizând încălcarea normelor rutiere, fiind crescut pericolul social al faptei de conducere  a unui autoturism pe drumurile publice în mod alitatea infracțională descrisă , tocmai prin prisma pericol ului creat .

Fenomenul accidentelor de circulație ca urmare a nerespectării regulilor de circulație, în special al conducătorilor de TIR-uri, este într-o creștere vizibilă, fapt ce creează un sentiment accentuat de insecuritate pentru toți participanții la trafic cărora le este pusă în pericol viața, integritatea corporală și proprietatea asupra bunurilor, valori esențiale garantate constituțional.

Din această perspectivă fapta inculpatului reclamă din partea justiției aplicarea unei represiuni penale ferme, de natură să atenționeze pe toți destinatarii legii penale asupra pericolului social extrem de ridicat al unor astfel de infracțiuni, cu un serios impact in comunitatea locală, în legătură cu care nu trebuie să se lase impresia ca nu sunt pedepsite pe măsură.

Problema diminuării accidentelor rutiere și în special escaladarea acestui fenomen reprezintă o preocupare constantă și a forurilor europene, sens în care menționă m Rezoluția Parlamentului European privind Programul european de acțiune pentru siguranța rutieră (2006/2112),  care are în vedere si Recomandarea 2004/345/CE a Comisiei Europene privind punerea in aplicare a normelor  di n domeniul siguranței rutiere, unde se  arată că „modul cel mai eficient , pe termen scurt, de îmbunătățire a normelor rutiere pe Teritoriul Uniunii Europene constă în aplicarea strictă a codurilor rutiere din statele membre, impunân du-se sancțiuni semnificative”.

Prin urmare , având în vedere aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 CPP, întrucât se constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat, instanța a dispus condamnarea inculpatului B.S.C

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat  că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat , întrucât lipsa diligențelor necesare pentru asigurarea unui cadru sigur pentru cei din jur în momentul în care a pus în mișcare autoutilitara, încălcând astfel normele generale de conviețuire socială care interzic activitățile care pun în pericol alte persoane, a avut drept consecință producerea acestui eveniment soldat cu decesul pasagerilor B.A si S:P .

Totodată. pentru atingerea scopului legii penale, în baza art. 65 alin. 1, raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În ceea ce privește modalitatea de executare, având în vedere cuantumul pedepsei aplicate, gravitatea infracțiunii săvârșite și decesul celor două persoane vătămate, instanța apreciază că pedeapsa trebuie executată în regim de detenție pentru îndeplinirea scopului legii penale.”

În ce privește daunele acordate, instanța a menționat:

”Instanța a reținut că unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei (principiul restitutio in integrum).

Referitor la prejudiciul nepatr imonial, instanța a avut în vedere criteriul echității, care presupune ca indemnizația acordată să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate. În temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Altfel spus, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și , in același timp , să nu constituie venituri nejustificate pentru victimele daunelor morale.

Acordarea de daune morale nu are ca scop repunerea celui prejudiciat în situația anterioară comiterii faptei prejudiciabile, în situația specifică dedusă judecății acest lucru nefiind, de altfel, posibil. Despăgubirile acordate cu titlu de daune morale urmăresc să-l compenseze pe cel prejudiciat, să-i ofere o alinare, o reparație a suferinței de ordin nepatrimonial.

Legiuitorul nu a stabilit criterii în funcție de care să poată fi evaluat și stabilit prejudiciul moral suferit, astfel încât cuantumul acestor despăgubiri este lăsat la aprecierea judecătorului. În atare situație, jurisprudența nu poate să suplinească rolul legiuitorului, stabilirea în concret a despăgubirii patrimoniale revenind instanței sesizate, prin raportare la situația specifică dedusă judecății și la probele administrate în cauză, practica judecătorească având doar rol orientativ.

Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fort lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.

Așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați, cât și din felul relațiilor de rudenie dintre părinți și copii, dintre soți, dintre frați, dintre bunici și nepoți, reclamanții au suferit și suferă în continuare ca urmare a morții intempestive a părintelui, soțului, bunicului, fratelui lor. Accidentul a afectat ireversibil viața familiilor, în sens negativ, păstrându-se în continuare amintirile dureroase ale evenimentului nefericit, starea de șoc și de neacceptare a realității.

Prin raportare la prevederile art. 50 din Legea nr.136/1995, care prevăd expres că despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri, instanța consideră că despăgubirile acordate prezintă un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă urmare infracțiunii comise, reflectând gradul de lezare a valorii sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea suferinței părții civile.

Daunele morale stabilite de instanță trebuie să aibă efecte compensatorii și nu să constituie amenzi excesive pentru autorii prejudiciilor și nici venituri nejustificate pentru victimele accidentelor. Așa cum se arată în literatura de specialitate „sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie să poată fi calificate numai ca despăgubiri”.

La stabilirea cuantumului daunelor morale s-au avut în vedere dispozițiile dreptului intern și european, art. 1391 Cod civil, și art. 41 din CEDO și se apreciază că sumele acordate vor constitui o compensare rezonabilă a traumelor psihice încercate de soția victimei, ca efect al faptei inculpatului.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina