Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Și poliția rutieră a fost milostivă cu preotul Pomohaci și tot el a fost nemulțumit, atacând-o în instanță
Pomohaci și-a modificat numărul la mașină din ”11 SUS” în ”IISUS”

Și poliția rutieră a fost milostivă cu preotul Pomohaci și tot el a fost nemulțumit, atacând-o în instanță

Preotul Cristian Pomohaci, implicat într-un scandal sexual de proporții, dă impresia unui om protejat. Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia l-a suspendat 30 de zile, după ce i-a permis să slujească deși e divorțat din 2004, poliția și parchetul anchetează timid infracțiunea de ”racolare a unui minor” într-un caz flagrant. Clujust.ro a descoperit că și poliția rutieră a fost milostivă cu preotul, când l-a prins cu viteză mare. Deși se apropia de limita la care se suspendă permisul, polițiștii rutieri i-au aplicat părintelui un avertisment frumos, în timp ce oamenii de rând, dacă depășesc viteza legală și cu 10 km/h se aleg cu o amendă de 290 de lei. Părintele nu a fost mulțumit și a contestat, fără succes, procesul-verbal cu avertisment în instanță. Acum, are alt proces, tot pentru încălcarea Codului Rutier.

Cristian Dorin Pomohaci, preot și cântăreț de muzică populară, a fost sancționat, în 5 iulie 2015, cu avertisment și aplicarea a 6 puncte-penalizare pentru faptul că, în jurul orei 17:50, pe DN19B, în localitatea Zăuan, a condus autoturismul cu viteza de 92 km/h. Viteza maximă legală era de 50 km/h. Amintim că dacă un șofer depășește viteza maximă legală în localitate cu mai mult de 50 km/h, i se suspendă permisul pe trei luni.

Potrivit regulamentului de aplicare a Codului Rutier, șoferii care depasesc viteza maxima admisa risca, in principal, sa fie sanctionati cu amenzi cuprinse intre 195 si 1950 de lei, dupa cum urmeaza:

  • depasirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise: 2 sau 3 puncte-amenda, la care se adauga doua puncte de penalizare;
  • depasirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise: 4 sau 5 puncte-amenda, la care se adauga trei puncte de penalizare;
  • depasirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise: 6-8 puncte-amenda, la care se adauga patru puncte de penalizare;
  • depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise: 9-20 puncte-amenda, la care se adauga sase puncte de penalizare;
  • depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise: 9-20 puncte-amenda, plus suspendarea permisului pentru o perioada de 90 de zile.

Un punct amendă valorează azi 145 de lei. Prin urmare, preotul care circula cu 42 de km/h peste limita legală a fost iertat de o amendă între 1.350 și 2.900 de lei. Și tot nu a fost mulțumit și a refuzat semnarea procesului-verbal.

De asemena, în cuprinsul procesului-verbal, la secțiunea „Alte mențiuni” au fost înscrise obiecțiunile petentului, respectiv: „Nu am. Nu recunosc că am avut această viteză.”

Ulterior, Pomohaci a contestat procesul verbal de sancționare în instanță, prin plângere contravențională.

Prin sentința civilă 623 /9.10.2015 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei s-a respins ca neîntemeiată, plângerea contravențională, formulată de petentul Cristian Dorin Pomohaci. Părintele a atacat sentința cu apel, dar acesta a fost respins de Tribunalul Sălaj.

Din motivările sentinței și deciziei, se vede că Pomohaci s-a ținut de tertipuri, invocând lipsa verificării metrologice a aparatului radar sau faptul că sunt stâlpi de înaltă tensiune în zonă și bruiază radarul.

”Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, în temeiul art. 34 alin. ) din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii prevăzute expres sub sancțiunea nulității.

Susținerea petentului potrivit căreia procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate, întrucât trebuia întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa 1D a Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, a fost apreciată ca  neîntemeiată,având în vedere că potrivit art. 181 alin. 1 și 2 din actul normativ menționat, „(1) În situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul. (2) Datele de identificare a contravenientului care se consemnează în procesul-verbal de constatare a contravenției sunt cele comunicate, în scris, sub semnătura proprietarului sau deținătorului legal al vehiculului.” Astfel, aceste dispoziții legale sunt aplicabile în situația în care contravenția este constatată prin mijloace tehnice și procesul-verbal este încheiat în lipsa contravenientului, în timp ce în cauză, procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în prezența petentului.

Referitor la apărarea petentului cu privire la indicarea martorului în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, instanța reține că potrivit art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie să fie semnat de un martor doar în cazul în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, rolul semnăturii martorului fiind acela de a atesta existența unei asemenea împrejurări, iar nu veridicitatea celor consemnate cu privire la situația de fapt în cuprinsul procesului-verbal. Având în vedere că petentul a refuzat semnarea procesului-verbal, în cauză, este incident unul dintre cazurile menționate, fiind astfel întemeiată menționarea unui martor în cuprinsul procesului-verbal.

Sub aspectul temeiniciei s-a apreciat că aspectele consemnate de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal de contravenție referitoare la faptul că petentul a circulat în data de 05.07.2015, prin localitate, cu o viteză de 92km/h sunt confirmate de planșele foto și de înregistrarea video depuse la dosar.. Instanța reține că aparatul radar care a măsurat viteza de deplasare a autoturismului petentului a fost declarat admis în urma verificării metrologice (buletin de verificare metrologică – f. 22), iar agentul constatator S. G era calificat pentru efectuarea acestei măsurători (atestat operator „autovision” – f. 23).

Pe cale de consecință, instanța constată că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatorului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.

Referitor la cuprinsul înregistrărilor, instanța reține că acestea conțin toate elementele indicate de petent în plângere și menționate în art. 3.5.1. din Norma de Metrologie Legală NML 021 – 05 –  , respectiv : data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; sensul de deplasare a autovehiculului; faptul că a fost efectuată autotestarea (conform. 3.2.6); imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

De asemenea, din cuprinsul înregistrării video și a buletinului de verificare metrologică, rezultă că, în speță, nu este incident niciunul dintre cazurile menționate la art. 4.4. din Norma de Metrologie Legală NML 021–05 în care măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere, respectiv:  măsurările au fost efectuate în condiții de ceață, ploaie, ninsoare sau furtună; cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staționar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometru în mișcare; în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidență.

În susținerea celor arătate anterior, instanța arată că potrivit buletinului de verificare metrologică, aparatul radar utilizat în cauză era destinat să măsoare atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare.

Analizând sancțiunea stabilită prin actul atacat, instanța reține că s-a realizat o corectă individualizare, față de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, potrivit căruia „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele persoanle ale contravenientului și de celelate date înscrise în procesul-verbal.”

Astfel, petentului i s-a aplicat sancțiunea avertismentului și 6 puncte de penalizare.

În privința punctelor de penalizare, potrivit art. 108 alin. 1 lit. d pct. 3 din O.U.G. 195/2002 depășirea cu 41 – 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic atrage automat aplicarea a 6 puncte de penalizare, fără a fi posibilă vreo individualizare în acest sens din partea agentului constatator.”, se arată în sentință.

Apelul

Împotriva acestei sentințe, petentul a declarat apel, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate in sensul admiterii plângerii contravenționale. În motivarea apelului formulat, se arată că nu a circulat cu viteza reținută de către agentul de poliție, fapt consemnat în cuprinsul actului la rubrica obiecțiuni.

”Solicită a fi avut în vedere faptul că în zonă erau stâlpi de înaltă tensiune și echipamente care produc zgomot electric, iar potrivit cărții tehnice de exploatare a aparatului radar se recomandă ca utilizarea radarului să nu se facă în zona de acțiune a unor astfel de echipamente deoarece influențele artificiale ale acestor echipamente sunt cele mai frecvente și mai greu de stopat, deoarece de obicei reprezintă semnale electronice care duc la afișări eronate a vitezei țintelor sau micșorează distanța până la care radarul poate calcula vitezele.

Ori, existența dubiului în ceea ce privește proba care nu respectă dispozițiile legale, apreciez că nu poate fi luată în considerare, iar încălcarea recomandărilor de utilizare a aparatului radar constituie o îndoială puternică asupra bunei funcționări a aparatului radar ia momentul înregistrării vitezei.

În drept, invocă dispozițiile art. 470 cod procedură civilă, Manualul de utilizare al echipamentelor radar mobile, art. 6 din Convenția Europeană a drepturilor Omului, precum și dispozițiile OG. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor ”, se arată în plângere.

Prin intâmpinare, IPJ Sălaj a solicitta respingerea apelului ca nefondat și pe cale de consecință menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.

Decizia Civilă nr.156/ 2016 Tribunalul Sălaj:

”Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță,in conformitate cu dispozițiile art. 479 NCPCiv  Tribunalul reține că apelul formulat este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

În fapt, la data de 5.07.2015 petentul  a  fost sancționat cu avertisment și aplicarea a 6 puncte-penalizare

În sarcina sa  a fost reținută fapta de a conduce autoturismul ….. pe DN19B, în localitatea Zăuan -imobilul nr. 23, cu 92 km/h.

Acest fapte contravenționale sunt  sancționate conform prevederilor art. art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 195/2002, cu modificările și completările ulterioare

În cuprinsul procesului-verbal, la secțiunea „Alte mențiuni” au fost înscrise obiecțiunile petentului, respectiv: „Nu am. Nu recunosc că am avut această viteză.”

Petentul a refuzat semnarea procesului-verbal.

La dosarul cauzei a fost depuse raportul întocmit la data de 24.08.2015 de agentul constatator, copia procesului verbal de contravenție, atestat operator radar, buletin de verificare metrologică , suport CD, planșe foto.

Nu au fost dovedite susținerile apelantului potrivit căruia în zona de acțiune a aparatului radar erau amplasate echipamente care produc zgomote electrice de natură să conducă la afișări eronate ale aparatului radar .

Instanta mai retine faptul ca, la pct. 3 din NML 021-05 sunt stabilite conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca testele la care trebuie supuse aparatele radar, stabilind pentru BML obligatia de a nu elibera buletinele decât daca, cu ocazia verificarilor si testelor, in prezenta unei energii de mare tensiune sau a unor socuri mecanice special si voit administrate, aparatele se incadreaza in aceste marje.

Astfel, BML trebuie sa supuna aparatele unor teste, unor probe de masurare, unor incercari de rezistenta climatica, unor probe de caldura, unor socuri mecanice asa cum prevede expres Norma („cinemometrul trebuie supus unor incercari de rezistenta climatica, cinemometrul trebuie supus la socuri mecanice – pct. 3.1.4., trebuie lasat sa cada, trebuie supus la probe de caldura – pct.3.1.5, cinemometrele trebuie prezentate la incercari – pct. 3.3.1). Odata emis buletinul de verificare metrologica, rezulta ca aparatul indeplineste toate conditiile legale pentru a putea fi utilizat in masuratorile de interes public, ca masuratorile pe care le da se incadreaza in marjele de eroare, ca nu este afectat peste aceste limite si marje de actiunea factorilor de influenta exterioara invocati de petent.

Raportat la datele speței, Tribunalul reține că nu este judicios a presupune că petentul a circulat cu o viteză sub 92 km/h, această posibilitate fiind pur ipotetică, iar în lipsa unor probe sau măcar a unor indicii concrete că aparatul de măsură a fost influențat în măsurările efectuate ,afirmațiile acestuia nu pot constitui rezonabilă în sensul invocat.

Față de starea de fapt corect reținută de prima instanță, instanța de apel reține la rândul său temeinicia procesului verbal, care a fost probat în condițiile legii precum și împrejurarea că petentul nu a făcut dovada unei  stări de fapt contrare celei reținute prin actul atacat.”, se arată în motivarea deciziei.

Cristian Pomohaci are o altă plângere contraventională împotriva unui proces verbal întocmit în baza OUG 195/2002 (Codul Rutier) la Judecătoria Târgoviște. 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!