fbpx

Și Judecătoria Cluj-Napoca a dispus încetarea procesului prin aplicarea deciziilor CCR privind prescripția

Judecătorul Alexandru Tiliciu de la Judecătoria Cluj-Napoca a dispus încetarea unui proces penal de abuz în serviciu și fals cu un funcționar din Primăria Florești și un om de afaceri inculpați, ca urmarea a intervenției prescripţiei răspunderii penale.

”Dacă la început instanțele erau șovăielnice pe chestiunea încetării ca urmare a intervenției prescripției, ne bucurăm că se întregește practica și instanțele, indiferent de grad, iată chiar la judecătorie, tind spre aplicarea și interpretarea corectă a celor două decizii CCR. Apreciem motivarea consistentă a părții privind prescripția răspunderii penale din această sentință de la Judecătoria Cluj-Napoca, în care se arată că întreruperea prescripţiei penale este o instituție de drept material”, a comentat avocatul Călin Budișan, care reprezintă un inculpat și firma acestuia.

În Sentința Penală nr. 1076/2022 din data de 07.10.2022 a Judecătoriei Cluj-Napoca se arată:

”Limitele legale de pedeapsă pentru infracţiunile deduse judecăţii sunt situate între:

2 ani şi 8 luni – 9 ani şi 4 luni închisoare (limitele prev. de art. 297 alin. 1 C.p., majorate cu 1/3, în temeiul art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000), pentru infracţiunea de participaţie improprie, sub forma complicităţii, la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 Cp rap. la art. 132 din Legea 78/2000 corob. cu art. 297 alin. 1 Cp

6 luni – 3 ani închisoare sau amenda penală, pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C.p.

1 an – 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 C.p.

În drept, potrivit art. 153 alin. 1 C.p. prescripţia înlătură răspunderea penală, iar termenul general de prescripţie este de 5 ani, dacă legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani (art. 154 lit. d) C.p.) de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 an (art. 154 lit. e) C.p.)

Potrivit art. 155 alin. 1 C.p., în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

Potrivit art. 5 alin. 1 C.p. În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Prin decizia nr. 5/RIL/2019, ÎCCJ a arătat că în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale este momentul apariţiei primei pagube ori al obţinerii primului folos necuvenit.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, constată că prima efectuată de către Comuna Floreşti în temeiul contractului de lucrări nr. 66676/04.03.2014 a avut loc la data de 21.03.2014 (conform facturii OP nr. 471/21.03.2014), acesta fiind momentul de debut al termenului.

Prin Decizia nr. 297/2018, publicată în Monitorul Oficial la data de 25.06.2018, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională.

Prin Decizia nr. 358/2022, publicată în Monitorul Oficial la data de 09.06.2022, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că disp. art. 155 alin.1 din Codul penal sunt neconstituţionale.

În esenţă, Curtea Constituţională a reţinut că, ulterior publicării Deciziei nr. 297/2018, în lipsa intervenției legiuitorului, art. 155 alin. 1 C.p. a avut un conţinut incomplet, respectiv „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin”.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 71/2022, publicată în Monitorul Oficial la data de 30.05.2022 (după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale, dar anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial), art. 155 din Legea nr.  286/2009 privind Codul penal a fost modificat după cum urmează:

Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.

În acest context, instanţa reţine că prescripţia răspunderii penale este, în toate componentele sale (inclusiv sub aspectul cauzelor de întrerupere sau suspendare), o instituție de drept substanţial, întrucât efectul principal al acestei instituţii este înlăturarea răspunderii penale, iar nu doar stingerea acţiunii penale. Sub acest aspect, are în vedere următoarele considerente din cuprinsul Deciziei nr. 1092/2012 a Curţii Constituţionale: „Astfel, Curtea constată că prin efectele sale prescripţia, aşa cum s-a arătat mai sus, înlătură răspunderea penală. Aceasta înseamnă că există o asemenea răspundere, dar care, prin efectul prescripţiei, este înlăturată. În unele legislaţii, efectul juridic al prescripţiei este arătat prin aceea că “înlătură acţiunea penală”. Acest punct de vedere este parţial exact, deoarece prescripţia aparţine dreptului penal material, şi nu dreptului procesual penal. Aşa fiind, prescripţia este o cauză de înlăturare a răspunderii penale. Este adevărat că, înlăturându-se răspunderea penală, se înlătură şi acţiunea penală, dar acesta este un efect derivat, de ordin procesual, ce decurge din primul efect, din înlăturarea răspunderii penale, efect de ordin material”.

În continuare, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale a României se răsfrânge inclusiv asupra considerentelor, iar Curtea Constituţională este singura care poate statua asupra efectelor deciziilor pronunţate.

În considerentele Deciziei nr. 358/2022, Curtea Constituţională a arătat următoarele: „73. În consecinţă, Curtea constată că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. ### din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.”

Problema de drept nu este cea a unei succesiuni de legi între Codul penal anterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 358/2022 şi Codul penal, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 71/2022, ci între Codul penal ulterior publicării Deciziei nr. 297/2018 şi Codul penal, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 71/2022.

În continuare, Decizia nr. 358/2022 nu reprezintă un reviriment jurisprudențial, în condiţiile în Curtea Constituţională a arătat că, ab initio, Decizia nr. 297/2018 nu a fost una interpretativă, ci extremă, iar aceste considerente sunt obligatorii.

Prin urmare, între data de 25.06.2018 (data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297/2018) şi data de 30.05.2022 (data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2022), art. 155 alin. 1 C.p. nu includea vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripţie.

Referitor la problema dacă vidul legislativ creat prin constatarea neconstituţionalităţii prev. art. 155 alin. 1 C.p. constituie un temei pentru aplicarea prev. art. 5 C.p., are în vedere, mutatis mutandis, următoarele considerente din cuprinsul Deciziei nr. 651/2018 a Curţii Constituţionale „Este adevărat că, potrivit Constituţiei, numai legea penală poate retroactiva, dar, dacă decizia Curţii Constituţionale vizează o lege penală de incriminare, este inadmisibil ca aceasta să aibă efecte mai restrânse decât cele ale legii de dezincriminare. Astfel, în vreme ce legea este rezultatul unei evaluări a legiuitorului, în acord cu politica penală a statului, decizia Curţii Constituţionale este rezultatul unui control de constituţionalitate în urma căruia norma îşi pierde validitatea constituţională. Sancţiunea aplicată legii, respectiv lipsirea de efecte juridice, produce consecinţe similare abrogării sale, astfel că efectele deciziei Curţii Constituţionale nu pot decât să fie asimilate cu cele ale unei legi de dezincriminare” (paragraful 52).

Este neîntemeiat argumentul că, în timp ce prescripţia răspunderii penale este o instituţie de drept material, întreruperea prescripţiei penale, reglementată tot în titlul „Cauze care înlătura răspunderea penală”, este o instituţie de drept procesual penal. Astfel, neintervenția prescripţiei este o condiţie a răspunderii penale, iar în baza principiului legalităţii, acestea trebuie să fie previzibile la data comiterii faptei (durată termen, cauze de întrerupere sau de suspendare, etc). În plus, trebuie observat că, în practica anterioară Deciziei nr. 358/2022, inclusiv în cadrul Ministerului Public, dispozițiile legale privind întreruperea cursului termenului de prescripție a răspunderii penale erau interpretate ca fiind de drept material, motiv pentru care disp. art. 123 alin. 1 C.p. rap. la Decizia nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale erau interpretate ca fiind lege penală mai favorabilă, respectiv erau avute în vedere, ca reprezentând acte întreruptive, doar cele supuse comunicării, indiferent dacă au fost realizate înainte de publicarea în Monitorul Oficial a acestei hotărâri sau ulterior.

De asemenea, nu sunt întemeiate comparaţiile cu alte sisteme de drept, în care prescripţia aparţine dreptului procesual penal, fiind reglementată ca o prescripţie a acţiunii penale, care poate fi invocată cu titlu de excepţie de procedură, iar nu ca un impediment de drept substanţial la exeritarea acţiunii penale.

În acest context, are în vedere și practica instanței de control judiciar, care, în considerentele mai multor decizii (de exemplu, 1082/A/24.08.2022, 1061/A/19.08.2022 sau 1081/A/24.08.2022) a arătat că întreruperea prescripţiei penale este o instituție de drept material.

În speţă, legea penală mai favorabilă inculpaţilor este Codul penal, în forma existentă între 25.06.2018 şi 30.05.2022, întrucât nu prevedea cauze de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale.

În continuare, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, termenul de prescripţie a răspunderii penale este 8 ani, pentru infracţiunea de participaţie improprie, sub forma complicităţii, la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 C.p. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 corob. cu art. 297 alin. 1 C.p., a început să curgă la data de 21.03.2014 şi s-a împlinit la data de 21.03.2022.

Pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C.p., precum şi pentru infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 C.p., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, a început să curgă la data de 18.03.2014 şi s-a împlinit la data de 18.03.2019.

În consecinţă, în temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. l art. 16 alin. 1 lit. f) C.p.p., art. 154 alin. 1 lit. d) C.p. şi art. 5 C.p., cu referire la art. 155 alin. 1 C.p., astfel cum a fost interpretat prin Deciziile Curţii constituţionale nr. 297/2018 şi 358/2022, va dispune:

Încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Manu Marius, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de participaţie improprie, sub forma complicităţii, la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 C.p. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 corob. cu art. 297 alin. 1 C.p. şi  fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 Cp, ambele în condiţiile art. 38 alin. 1 C.p., cu reţinerea art. 5 C.p., ca urmarea a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale.

Încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Mureșan Cristian, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de participaţie improprie, sub forma complicităţii, la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 C.p. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 corob. cu art. 297 alin. 1 C.p. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.p., ambele în condiţiile art. 38 alin. 1 C.p., cu reţinerea art. 5 C.p., ca urmarea a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale.

Încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului SC Cridov SRL, pentru săvîrşirea infracţiunilor de participaţie improprie, sub forma complicităţii, la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 Cp rap. la art. 132 din Legea 78/2000 corob. cu art. 297 alin. 1 C.p. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.p., ambele în condiţiile art. 38 alin. 1 C.p., cu reţinerea art. 5 C.p., ca urmarea a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale.”

Comments

comentarii

La Cluj-Napoca a avut loc un fenomen atmosferic interesant - inversiunea termică. Astfel, am putut să vedem cum aerul rece coboară mai aproape de pământ.... Citește mai mult
Piața Avram Iancu se „îmbracă” în haine de sărbătoare. Pregătirile pentru 1 Decembrie, Ziua Națională a României, sunt în toi.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!