Se poate dispune pe cale administrativă recalcularea şi restituirea dobânzilor penalizatoare?

Tribunalul București, Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a sesizat ICCJ-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la următoarele chestiuni:

Art. 7 lit.c), liniuţa a doua din OG nr. 21/1992 trebuie interpretate în sensul că în sfera de cuprindere a noţiunii de prestare servicii care să nu afecteze viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori intereselor economice ale acestora intră şi perceperea de dobânzi penalizatoare pentru neexecutare obligaţiilor contractuale, în condiţiile în care contractul dintre operatorul economic şi consumator vizează prestarea de servicii financiare (creditare)?

În interpretarea art. 3 alin.(1) din Legea nr. 313/1879 trebuie să se înţeleagă că acesta se aplică unui contract de credit încheiat între o instituţie financiară şi o persoană fizică? 

În interpretarea şi aplicarea art. 15 alin. (4) corelat cu art. 14 şi art. 10-13 din OUG nr. 21/1992 se poate dispune pe cale administrativă recalcularea şi restituirea dobânzilor penalizatoare stabilite contractul pentru situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor contractuale în situaţia în care serviciul prestat de operatorul economic este distinct de perceperea dobânzilor penalizatoare?

Litigiul în cadrul căruia a fost formulată sesizarea are ca obiect plângerea contravențională formulată de către o instituție bancară împotriva unui proces verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de art. 7 lit.c) a doua liniuță din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorului, constând în aceea că a prestat servicii care au afectat interesele economice ale consumatorilor în care nu s-a putut verifica algoritmul conform căruia pe perioada executării silite, sumele poprite au fost folosite, fie pentru plata dobânzilor penalizatoare, fie pentru plata principalului.

Instanța de fond a respins plângerea contravențională menținând procesul verbal contestat. În esență, instanța a reținut că dreptul de a percepe dobânzi penalizatoare este limitat la un ,,procent fix ce nu poate fi mai mare de trei puncte procentuale, care se adaugă la rata dobânzii curente și se aplică la principalul restant.”

Instanța a mai reținut și că agentul constatator nu a constatat nulitatea vreunei clauze contractuale din cuprinsul respectivelor contracte, cum în mod greșit susține petentul, ci prin raportare la dispozițiile în vigoare și pe deplin aplicabile speței a stabilit existența unei fapte contravenționale ca urmare a prestării unor servicii care afectează interesele consumatorului.

În fața instanței de apel, Banca susține că de art. 7 lit.c) a doua liniuță din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorului trebuie interpretat în sensul că în sfera de cuprindere a noțiunii de prestare de servicii care să nu afecteze viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora intră și perceperea de dobânzi penalizatoare pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, în condițiile în care contractul dintre operatorul economic și consumator vizează prestarea de servicii financiare.

Totodată, banca mai susține și că prevederile contractuale privind perceperea de către bancă a unei dobânzi penalizatoare reprezintă de fapt, o clauză penală agreată de părți la momentul încheierii contractului și permisă de legea civilă, având ca scop evaluarea prejudiciului suferit de bancă pentru neexecutarea la termen de către împrumutat a obligațiilor contractuale.

Termenul de soluționare a sesizării este data de 09.11.2020.

Atașăm sesizarea dobânzi penalizatoare

Comments

comentarii