fbpx
Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Sentințe: ”Conducătorii instituțiilor pot fi subiectul unor critici virulente și plastice din partea publicului”

Sentințe: ”Conducătorii instituțiilor pot fi subiectul unor critici virulente și plastice din partea publicului”

În cinci sentințe de la Judecătoria Sectorului 1 București se regăsește următorul paragraf: ”Criticile generale aduse organelor statului, chiar dacă au fost manifestate în mod plastic, sunt elemente acceptate în statul de drept, cetățenii având dreptul de a-și exprima nemulțumirea chiar în mod fățiș în ceea ce privește conducerea statului. De asemenea, persoanele care sunt la conducerea acestor instituții, într-o democrație modernă, pot fi subiectul unor critici virulente și plastice din partea publicului.”

Paragraful face parte din motivările a cinci sentințe în procese în care protestatari au contestat în instanță amenzile primite de la Jandarmerie.

Ultimele două sentinței, din 25 octombrie și 9 noiembrie, îi are în prim plan pe doi protestatari #Rezist celebri: Mălin Bot și Cristian Mihai Dide.

Clujust.ro vă prezintă motivările acestor două sentinței, prin care lui Mălin Bot i-a fost anulată o amendă de 700 de lei, iar lui Dide i s-a înlocuit amenda de 1.000 de lei cu un avertisment. Sentințele nu sunt definitive.

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6737/2018 din 25 Octombrie 2018

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contravenției  nr. … întocmit la data de 12.05.2018 de catre agentul constatator al intimatei, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 700 lei pentru săvârșirea contravenției prevazute de art. 2 pct 1 din Legea nr. 61/1991, reținându-se că, la data de 12.05.2018, la ora 20.30, în Piața Victoriei, a adresat injurii organelor de jandarmi prezente în Piața Victoriei (…) „sclavi”, „slugi”, „infractori” și „fraieri”.

În privința  elementelor de forma ale procesului verbal prevazute de art 16 din OG 2/2001, se constată ca acesta indeplineste toate conditiile de valabilitate reglementate de lege, inclusiv cele prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, conf art 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele, prenumele  contravenientului, data si locul savarsirii faptei, semnatura agentului.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, se reține că, potivit art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție, dacă nu a fost comisă în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unei infracțiuni, săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.

Totodată, astfel cum prevede art. 3 lit. b din același act normativ, contravențiile prevăzute la art. 2 pct. 1 se sancționează cu amendă de la 200 la 1.000 lei.

Din înregistrarea  video comunicată de intimată rezultă că petentul a afirmat că Jandarmeria română este în slujba unui infractor; petentul nu s-a adresat cu apelativele menționate în procesul verbal de contravenție, iar prin mesajul său nu se poate susține lezarea institutiilor statului, petentul uzitand de dreptul de libera exprimare, ce presupune dreptul de adresa critici împotriva acestora, formulând anumite sloganuri pentru a-și exprima nemulțumirile față de măsurile luate de unele structuri ale statului, aspect de asemenea permis într-o societate democratică.

Criticile generale aduse organelor statului, chiar dacă au fost manifestate în mod plastic, sunt elemente acceptate în statul de drept, cetățenii având dreptul de a-și exprima nemulțumirea chiar în mod fățiș în ceea ce privește conducerea statului.

De asemenea, persoanele care sunt la conducerea acestor instituții, într-o democrație modernă, pot fi subiectul unor critici virulente și plastice din partea publicului.

Pentru toate aceste considerente, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina petentului, instanța va admite plângerea și, în consecință, va anula procesul verbal de contravenție  nr. ../12.05.2018 și va dispune exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale în cuantum de 700 lei.

Sentința civilă nr. 6918 din 9 Noiembrie 2018

Analizând actele dosarului, prin prisma probelor administrate instanța reține următoarele :

Prin procesul-verbal de sancționare a contravenției nr. …/19.07.2018, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 60/1991, constând în aceea că la data de 19.07.2018, aflat în PIAȚA Victoriei, a participat la o adunare publică nedeclarată și neînregistrată în PIAȚA Victoriei și deși a fost avertizat să înceteze activitatea de protest, acesta a continuat să își exprime nemulțumirea alături de celelalte persoane prezente.

Totodată, a mai fost sancționat și pentru proferarea în public a expresii jignitoare și a amenințat că se va autoincendia având asupra sa un bidon cu benzină, conform art. 2. pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

În drept , procesul-v erbal de contravenție, care conține constatările făcute personal de către agentul constatator, face dovada deplină asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei, până la proba contrară, a cărei sarcină incumbă petentului, în temeiul art. 249 C.proc.civ. În acest scop, instanța va efectua verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției contestat, conform art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001.

Cu privire la controlul de legalitate , instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, neexistând motive de nulitate expresă care să poată fi invocate de instanță din oficiu. Astfel, procesul-verbal cuprinde mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura olografă agentului constatator.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 26 lit. d) din Legea nr. 60/1991 Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracțiuni… participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora, la avertizările și somațiile organelor de ordine făcute potrivit legii.

De asemenea, conform  a rt. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 ”Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice

Față de cele de mai sus, se pune în discuție în mod implicit și forța probantă a procesului verbal de constatare a contravenției, respectiv dacă acesta poate constitui o probă împotriva contestatorului.Instanța reamintește că potrivit jurisprudenței CEDO în materie, utilizând diferite criterii: clasificarea faptei în dreptul național, natura faptei incriminate, natura și gravitatea sancțiunii, s-a stabilit incidența în cauzele care au ca și obiect contestarea faptelor contravenționale a dispozițiilor art. 6 ale Convenției.

Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 și art. 34 din OG nr. 2/2001 reiese că procesul verbal de contravenției nu numai că nu este lipsit de forță probantă ci dimpotrivă , face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de către petent și nicidecum de către organul constatator. Astfel, din această perspectivă procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Astfel, instanța reține că petentului i-au fost asigurate toate posibilitățile privind pregătirea apărării și propunerea de probatorii, aceștia beneficiind în baza art. 6 CEDO, atât de acces efectiv la o instanță cât și de garanțiile unui proces echitabil.

Instanța constată că în speță, petentul nu neagă faptul că în data de 19.07.2018 ar fi participat la o adunare la Piața Victoriei, în fața Guvernului României, desfășurată în vederea manifestării nemulțumirii față de activitatea desfășurată de anumite instituții publice ale țării.

Mai mult, instanța reține că petentul a formulat critici pertinente asupra procesului-verbal de constatare a contravenției, prevederile art. 3 din Legea nr. 60/1991, ce atestă că ” Nu trebuie declarate in prealabil adunarile publice al caror scop il constituie manifestarile cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazi onate de vizite oficiale, precum si cele care se desfasoara in exteriorul sau in incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat” fiind incidente în cauză.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 60/1991 Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum si cele care se desfășoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. În cazul in care organizatorii adunărilor publice nesupuse declarării prealabile dețin indicii sau date că desfășurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori ca ar putea să duca la manifestări violente, au obligația să solicite din timp primarilor, unitaților de jandarmi competente teritorial si politiei locale sprijin de specialitate.

Instanța reține că petentul a formulat plângeri în mai multe cauze aflate pe rolul acestui complet de judecată, fiind cunoscut la nivelul Judecătoriei Sectorului 1 București pentru susținerea punctului său de vedere în multe plângeri contravenționale având obiecte similare.

Chiar petentul se declară personal în cererea introdusă ca fiind un ” activist civic ” luptând pentru drepturile și libertățile cetățenilor, urmărind a preveni abuzurile la care pot fi supuși acești cetățeni de către instituțiile publice.

În vreme ce scopul general al petentului este unul nobil, în linia generala a democrației liberale, protejarea drepturilor și intereselor fundamentale ale omului fiind un deziderat spre care însuși statul tinde, instanța reține că modalitatea în care acest deziderat este obținut nu îi este indiferentă legii din țara noastră.

Instanța de judecată reține că, într-adevăr, România dreptul la liberă asociere și la adunări publice este consfințit în Constituție. Astfel, potrivit art. 29 ”mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme” .

Însă Legea nr. 60/1991 reglementează tocmai modalitatea în care dreptul de a protesta poate fi exercitat în țara noastră și petentul, care urmărește protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor, trebuie să respecte această lege.

De asemenea recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat în procedura Recursului în Interesului Legii Decizia nr. 19/2018 prin care a interpretat dispozițiile art. 3 și art. 26 din Legea nr. 60/1991, reținând că :

” Există obligația de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfășoare în piețe ori pe căile publice (drum public, parte carosabilă și trotuar) sau în alte locuri prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”

Această interpretare este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești și implicit pentru prezenta.

Astfel, argumentele petentului conform cărora nu există obligația să declare demonstrația aceasta fiind organizată în fața instituției publice a Guvernului României nu este una temeinică și astfel nu poate atrage nelegalitatea procesului-verbal.

De altfel, instanța constată că toate apărările petentului vizează acest aspect, neexistând o negare cu privire la fapta însăși de a protesta sau cu privire la folosirea de injurii sau expresii jignitoare sau chiar amenințarea cu autoincendierea prin folosirea unei canistre cu benzină.

În raport de acestea, instanța va reține temeinica faptelor constatate și sancționate de agenții constatatori.

În conformitate cu  dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Însă, în individualizarea sancțiunilor, instanța reține că interpretarea majoritară a instanțelor judecătorești anterior pronunțării Deciziei în RIL de către ICCJ era că art. 3 din Legea nr. 60/1991 permite manifestațiile libere, fără a fi declarate, în fața instituțiilor publice. Astfel, petentul avea așteptarea rezonabilă să continue legal în această manieră, să protesteze în fața Guvernului României fără a fi sancționat contravențional.

Totodată, criticile generale aduse organelor statului, chiar dacă au fost manifestate în mod plastic sunt elemente acceptate în statul de drept, cetățenii, în special în cazul unor demonstrații cum era cazul de față, având dreptul de a-și exprima nemulțumirea chiar în mod fățiș în ceea ce privește conducerea statului. De asemenea, persoanele care sunt la conducerea acestor instituții, într-o democrație modernă, pot fi subiectul unor critici virulente și plastice din partea publicului.

De asemenea, instanța reține că în contextul democrației liberale europene, manifestările civice sunt încurajate, salvgardând cele mai de preț valori democratice, asigurând statul împotriva derapajelor totalitare.

Desigur, exprimarea idealurilor democratice trebuie să se facă în anumite limite de către cetățeni, pentru a nu aduce atingere tocmai acestor valori, însă în contextul tensiunii actuale din societatea românească, instanța consideră că derapajul petentului din punct de vedere al exprimării sale este unul scăzut ca intensitate și ca pericol social.

În fine, aspectele că petentul a avut asupra sa o canistră cu benzină, că s-a legat cu un lanț de un gard de protecție și că a amenințat că se autoincendiază reprezintă activități grave și regretabile, pe care instanța le condamnă, deținerea unei cantități de 5 litri de benzină în condițiile unui protest general ridică serioase probleme în contextul în care oricând se putea produce un accident și puteau fi serios vătămate persoanele aflate în jur.

Totuși, raportat la circumstanțele concrete ale faptei și la aspectele arătate și analizate mai sus, instanța consideră că la acest moment petentului îi poate fi aplicată sancțiunea avertismentului scris, o sancțiune suficientă.

De asemenea, instanța îi va pune în vedere că trebuie să se prezinte la manifestații organizate doar dacă acestea au fost în prealabil declarate în fața organelor competente și nu trebuie să folosească mijloace de natură să pună în pericol nu doar persoana sa, dar și persoanele din jur, inclusiv forțele de ordine menite să apere aceleași drepturi și libertăți pe care petentul urmărește să le salvgardeze.

Astfel, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, pentru ambele fapte contravenționale, și îi va atrage atenția petentului asupra conduitei sale și că la o abatere similară va aplica o sancțiune mai dură.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina