fbpx

Sentință a Judecătoriei Cluj-Napoca privind schimbarea prenumelui și sexului din actele unui transgender

Judecătoria Cluj-Napoca a obligat direcția de evidență a persoanelor să schimbe prenumele, mențiunea privind sexul, CNP-ul și să emită un nou certificat de naștere pentru o persoană transgender.

Judecătoarea Iulia Fadei de la Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat, în 5 iunie 2020, sentința prin care s-a admis cererea unei femei de 35 de ani din Florești, reprezentată de avocat Ioana Trană din cadrul SCA Budușan și Asociații, de a devini bărbat și în acte, pe motiv că ”identitate sa de gen este una masculină, încă din copilăria sa”

Minuta sentinței:

”Încuviințează schimbarea mențiunii privind sexul înscris în actele de stare civilă ale reclamantului, și anume din sex feminin în sex masculin.

Încuviințează schimbarea prenumelui purtat, în prezent, de către reclamant, și anume din „R.R.M” în „Ș.G.”.

Încuviințează schimbarea codului numeric personal astfel încât să releve identitate de sex masculin.

Obligă pârâții la efectuarea mențiunilor necesare în registrul de stare civilă astfel încât prenumele reclamantului să fie Ș.G.” codul personal să fie unul aparținând sexului masculin, iar sexul să fie masculin.

Obligă pârâții să elibereze reclamantului un certificat de naștere nou care să certifice sexul masculin, prenumele Ș.G.” și codul numeric personal aferent sexului masculin, fără a lăsa vreun indiciu care să trădeze schimbarea mențiunilor de mai sus, în urma reatribuirii de gen.

Cu drept de apel, la Tribunal, în termen de 30 zile de la comunicare.”

Sentința nu a fost atacată cu apel.

Motivarea sentinței

Sentința civilă nr. 2254 /2020 – Judecătoria Cluj-Napoca

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 02.05.2019 , sub nr. …, astfel cum a fost modificată la data de 17.09.2019, reclamantul V.R.R.M, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local Baia Mare- Direcția de Evidență a Persoanelor, Serviciul de Stare Civilă, Consiliul Județean Baia Mare – Direcția de Evidență a Populației, Serviciul de Stare Civilă și Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Baia-Mare să dispună:

– Încuviințarea schimbării mențiunii privind sexul înscris în actele de stare civilă ale reclamantei, și anume din sex feminin în sex masculin ;

– Încuviințarea schimbării prenumelui purtat în prezent de către reclamantă și anume a prenumelui R-R.M  cu prenumele Ș.G. ;

– Încuviințarea schimbării codului numeric personal astfel încât să releve identitate de sex masculin ;

– Obligarea pârâtelor la efectuarea mențiunilor necesare în registrul de stare civilă, astfel încât prenumele reclamantei să fie Ș.G, codul numeric personal să fie unul aparținând sexului masculin iar sexul să fie masculin ;

– Obligarea pârâtelor să-i elibereze reclamantei un certificat de naștere nou care să certifice sexul masculin, prenumele Ș.G. și codul numeric personal aferent sexului masculin, fără a lăsa vreun indiciu care să trădeze schimbarea mențiunilor de mai sus în urma reatribuirii de gen.

În prealabil, reclamantul a solicitat ca ședința de judecată să se desfășoare fără prezența publicului, până la terminarea procesului, potrivit prevederilor art. 213 alin. 2 C.pr.civ. , precum și respectarea confidențialității prin publicarea în sistemul ECRIS și pe lista de ședințe, doar a inițialelor reclamantului, fără a se menționa obiectul cauzei.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este o persoană transgender sau transexuală, identitatea sa de gen necorespunzând cu sexul atribuit la naștere. Astfel, reclamantul s-a născut având sexul feminin dar se identifică permanent și cu toată ființa sa ca având sexul masculin, iar identitate sa de gen este una masculină, încă din copilăria sa. Astfel, reclamantul susține că hainele purtate încă din copilărie erau haine neutre, băiețești, limbajul său non-verbal și postura erau cele ale unui băiat și, în consecință, prietenii său, încă din primele clase la școală, îl percepeau pe reclamant ca o prezență masculină.

În continuare, reclamantul susține că pentru ca înfățișarea sa exterioară să se apropie de cea a unui bărbat este necesară obținerea autorizației medicului psihiatru ca urmare a diagnosticării cu tulburare de identitate de gen, iar acest diagnostic a fost obținut de reclamant în anul 2010, după cum reiese din Evaluarea psihiatrică întocmită de profesor dr. I. M, medic primar psihiatru, sexolog , în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. Ulterior, la data de 27.09.2016, reclamantul a obținut autorizația medicală pentru începerea tratamentului hormonal, după cum rezultă din Raportul Medical întocmit de dr. S. B., medic specialist Psihiatrie – Clinica Sanador iar , la data de 08.06.2017 , a fost demarat tratamentul medical, cu rezultatele specifice acestuia.

Reclamantul susține că legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă prevede, în cuprinsul art. 43 lit. i, posibilitatea schimbării sexului înscris în actele de stare civilă, fără a impune vreo condiție ori vreun criteriu restrictiv în acest sens.

Totodată, reclamantul arată faptul că înțelegerea naturii transsexualității în Europa a determinat și o evoluție juridică a conceptului de identitate de gen sau identitate sexuală, care se bucură, în prezent, de protecția oferită de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului iar în jurisprude nța Curții, mai precis în cauza Garcon și Nicot v. Franța, s-a decis că singura condiție acceptabilă care poate fi impusă pentru obținerea schimbărilor mențiunilor privind sexul din actele de stare civilă, este cea referitoare la obținerea unui diagnostic psihiatric de disforie de gen/tulburare de gen identitate de gen/transexualism. În continuare, în ceea ce privește interesul public, în această speță, Curtea a făcut aplicarea principiului proporționalității și a decis că , în situația persoanelor transgender care doresc să își schimbe sexul în actele de stare civilă, trebuie să prevaleze dreptul persoanelor transgender la recunoașterea propriei identități de gen, față de interesul public reprezentant de principiul indisponibilității statutului persoanelor, garanția fiabilității și a coerenței stării civile.

În dovedirea susținerilor sale, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri precum și a probei testimoniale.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 16 (1), 22, 26 și 34 din Constituția României, art. 98-101 din Codul civil, art. 3, 8 și art. 14 CEDO precum și dispozițiile art. 8 și art. 43 lit. i) și art. 57 din legea 119/1996 privind actele de stare civilă.

În probațiune, s-a anexat plângerii, în copie, înscrisuri (f. 10-41).

Pârâtul Consiliul Județean Baia Mare – Direcția Județeană de Evidența Persoanelor Maramureș a depus întâmpinare , la data de 06.06.2019, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive arătând că nu are atribuții legate de petitele reclamantului, nu eliberează un nou certificat de naștere, dovada stând și sentințele depuse de reclamant care au ca pârât doar instituții de nivel local și nu județean.

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că lasă soluția la aprecierea instanței , dar arată că înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă privind modificarea sexului, urmată de schimbarea prenum e lui unei persoane, atribuirea unui nou cod numeric personal, eliberarea unui nou certificat de naștere, sunt posibile, la cererea persoanei în cauză, numai ulterior efectuării operației de schimbare de sex. Totodată, referitor la solicit area de a nu se lăsa niciun indiciu care să trădeze modificările intervenite în statutul civil al persoanei , ca urmare a schimbării sexului, se arată că aceasta nu este admisibilă întrucât există o procedura legală de înscriere a mențiunilor pe actul de naștere/căsătorie.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 14.06.2019, pârâtul Consiliul Local al municipiului Baia-Mare  a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu a depus niciun act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia, arătând că un astfel de act este obligatoriu conform prevederilor art. 4 alin. 2 li t. l din O.G. 41/2003.

La data de 17.09.2019, reclamantul a depus modificare de acțiune precum și răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei de rândul 2, arătând că nu există, în practica judecătorească, un punct de vedere unitar cu privire la instituția cu calitate procesuală pasivă în astfel de acțiuni.

În continuare, referitor la apărările formulare de Consiliul Local Baia Mare, s-a arătat că dispozițiile invocat e de acest pârât privesc o procedură pur administrativă de schimbare a numelui și prenumelui, iar nu de schimbare a sexului persoanei sau a codului numeric personal. Astfel, s-a susținut că cadrul procesual este cel stabilit de legea specială și anume art. 57 alin. 2 din legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

La data de 03.10.2019, pârâtul MUNICIPIUL Baia Mare – SERVICIUL PUBLIC Comunitar EVIDENȚA PERSONALOR a depus o întâmpinare identică în conținut cu cea depusă de pârâtul Consiliul Local MUNICIPIULUI Baia Mare.

La termenul din data de 03.10.2019, instanța a respins excepția invocată de pârâtul de rând 2.

În perioada 18.03.2020-28.05.2020 cauza a fost suspendată în temeiul prevederilor art. 412 alin.1 pct. 8 C.pr.civ. coroborat cu art.42 alin.6 din Decretul Președintelui României nr.195/16.03.2020 și Hotărârea Curții de Apel Cluj nr.23/18.03.2020.

În baza art. 255 alin. (1) raportat la art. 258 alin. (1) din C. proc. civ., instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii M.M. – I oana și D.A, aceștia din urmă fiind ascultați la termenul din data de 28.11.2019, declarația acestora fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei. Totodată, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico legale, raportul de expertiză realiza t fiind depus la filele 98-103.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt , reclamantul V.R.R.M s-a născut la data de 27.12.1985 , în localitatea Baia Mare iar în certificatul de naștere  nr. 71 0913 a fost menționat sexul acestuia ca fiind feminin iar codul numeric personal a fost atribuit în consecință.

În cauză, instanța reține ca fiind dovedit, fără putință de îndoială, atât de actele medicale depuse la dosar, inclusiv a raportului de expertiză realizat în prezenta cauză, precum și în raport de susținerile martorilor audiați în prezenta cauză și, extrem de important, raportat la susținerile reclamantului, faptul că acesta din urmă se identifică și s-a identificat întotdeauna ca o persoană de sex masculin. Mai mult, instanța reține că reclamantul a efectuat un tratament medical hormonal cu testosteron pentru dobândirea caracteristicilor specifice genului masculin.

În drept , potrivit prevederilor art. 57 alin. 2  ale legii 119/1996:

(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

(2) În cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana interesată, de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor ori de către parchet. Cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și a concluziilor procurorului. ”.

Potrivit prevederilor art. 43 lit. i din legea 119/1996 este posibilă modificarea, pe cale administrativă, a prenumelui unei persoane în situația „ când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia”.

Reținând existența unui cadrul legislativ lacunar , în privința posibilităților oferite persoanelor transgender sau transexuale de a obține recunoașterea identității de gen, reale, în actele de stare civilă, instanța se va îndrepta spre analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniu, precum și a actelor emise de instituțiile Uniunii Europene.

În raport de jurisprudența Curții Europene a drepturilor Omului, incidentă în prezenta cauză, instanța reține că în cauza Garcon și Nicot împotriva Fanței .. – hotărâre a din 6 aprilie 2017, Curtea a decis încălcarea prevederilor art. 8 din Convenție din cauza condiției de a demonstra caracterul ireversibil al transformării aspectului fizic pentru admiterea cererilor de rectificare a mențiunii privind sexul din certificatul de naștere.

Totodată, în cauza S. V. c. Itali ei, referitoare la refuzul autorităților italiene de a autoriza schimbarea prenumelui masculin al unei persoane transsexuale cu unul feminin, pentru motivul că aceasta nu ar fi suferit o operație de schimbare de sex și că nu s-a obținut o hotărâre judecătorească definitivă care să constate conversia sexuală, prin hotărârea din 11 octombrie 2018 Curtea a constatat o încălcare a articolului 8 din Convenție reținând că incapacitatea reclamantului de a obține schimbarea numelui său pentru o perioadă de doi ani și jumătate pe motiv că tranziția sa de la un gen la altul nu s-a finalizat cu o operație de schimbare de sex reprezintă o încălcare de către statul pârât a obligației pozitive de a garanta dreptul de a se bucura în liniște de viața sa privată. Potrivit Curții, rigiditatea procesului judiciar de recunoaștere a identității de gen a persoanelor transgender, în vigoare la momentul respectiv, a plasat reclamantul – al cărui aspect fizic, precum și identitatea socială, au fost deja mult timp de sex feminin – pentru un termen nerezonabil într-o situație anormală, inspirându-i sentimente de vulnerabilitate, umilință și anxietate.

În același timp, se reține prin hotărârea din data de 17.01.2019 pronunțată în cauza X c. „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” , Curtea a reținut că nu există nicio prevedere în legea internă care să permită în mod explicit modificarea mențiunii privind sexul/ genul unei persoane în registrul de stare civilă, cu toate că era reglementat dreptul de schimbare a prenumelui. Totodată, Curtea a constatat că legislația națională nu impune termene, condiții și proceduri care să fie îndeplinite și respectate în vederea modificării mențiunii privind sexul și nu există nicio dispoziție care să precizeze în mod clar organismul competent să decidă asupra unei astfel de cereri. Astfel, instanța europeană a reținut că circumstanțele cauzei dezvăluie lacune legislative și deficiențe grave privind recunoașterea identității sale care, pe de o parte, lăsă reclamantul într-o situație de incertitudine în legătură cu viața sa privată și, pe de altă parte, au consecințe negative pe termen lung asupra sănătății sale mintale. Considerațiile de mai sus au fost suficiente pentru a permite Curții să concluzioneze că actualul cadru juridic din statul pârât nu prevede „proceduri rapide, transparente și accesibile” pentru modificarea sexului înregistrat în certificatele de naștere ale persoanelor transsexuale, fiind încălcat art. 8.

În raport de actele adoptate la nivelul Uniunii Europene, instanța reține că prin Rezoluția Adunării Parlamentare nr. 2048 (2015) privind discriminarea împotriva persoanelor transgender în Europa s-a precizat că „ faptul că situația persoanele transgender este considerată o boală de către manualele internaționale de diagnostic este lipsită de respect față de demnitatea lor umană și de un obstacol suplimentar în calea incluziunii sociale ”. Adunarea Parlamentară a invitat statele membre „ să dezvolte proceduri rapide, transparente și accesibile, bazate pe autodeterminare, pentru schimbarea numelui și a sexului înregistrat al persoanelor transgender pe certificatele de naștere, cărți de identitate, pașapoarte, certificate educaționale și alte documente similare; să pună aceste proceduri la dispoziția tuturor persoanelor care încearcă să le utilizeze, indiferent de vârstă, starea medicală, situația financiară sau dosarul poliției; să elimine sterilizarea și alte tratamente medicale obligatorii, precum și diagnoza de sănătate mintală, ca cerință legală necesară pentru a recunoaște identității de gen a unei persoane în legilslațiile care reglementează procedura de schimbare a unui prenume și a sexului înregistrat; să elimine orice restricții privind dreptul persoanelor transgender de a rămâne într-o căsătorie existentă după recunoașterea juridică a identității lor de gen; să se asigure că soții sau copiii nu pierd anumite drepturi; să ia în considerare includerea unei a treia opțiuni de gen în documentele de identitate pentru cei care o caută; să se asigure că interesul superior al copilului este un element primordial în toate deciziile privind copiii .”

Mai mult, instanța reține că tema protejării drepturilor persoanelor transexuale este o prioritate a Uniunii Europene, astfel cum a fost menționat de noul comisar european pentru egalitate H. Dalli care, în declarația privind  agenda viitoare a cabinetului, din martie 2020, a precizat faptul că „situația persoanelor transgender și transexuale este ingrijorătoare . Peste tot vedem că aceștia se confruntă cu niveluri de discriminare tot mai mari. Cu respectarea prerogativelor naționale, vom adresa problemele specifice pe care aceste persoane transgender și transexuale le au de înfruntat” ( https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2019-2024/dalli/announcements/statement-commissioner-dalli-union-equality_en ).

În cauza de față, având în vedere starea de fapt și reținând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului precum și preocuparea existentă la nivelul Uniunii Europene pentru respectarea drepturilor persoanelor transgender și transexuale și pentru evitarea discriminării acestora, instanța va admite în totalitate cererea formulată și va dispune , pe cale de consecință: încuviințarea schimbării mențiunii privind sexul înscris în actele de stare civilă ale reclamantului, și anume din sex feminin în sex masculin; încuviințarea schimbării prenumelui purtat, în prezent, de către reclamant, și anume din „R-R-M” în „Ș.G”; încuviințarea schimbării codului numeric personal al reclamantului astfel încât să releve identitate de sex masculin; obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor necesare în registrul de stare civilă astfel încât prenumele reclamantului să fie Ș.G., codul personal să fie unul aparținând sexului masculin, iar sexul să fie masculin; obligarea pârâților să elibereze reclamantului un certificat de naștere nou care să certifice sexul masculin, prenumele Ș.G. și codul numeric personal aferent sexului masculin, fără a lăsa vreun indiciu care să trădeze schimbarea mențiunilor de mai sus, în urma reatribuirii de gen.

Astfel , instanța reține că pentru admiterea prezentei solicitări nu este nevoie de depunerea unui act medico-legal din care să rezulte sexul reclamantului iar, referitor la apărarea  formulată de către pârâtul DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE EVIDENȚĂ A Persoanelor MARAMUREȘ care susține că nu este posibilă admiterea solicitării de a nu se lăsa niciun indiciu care să trădeze modificările intervenite în statutul civil al persoanei ca urmare a schimbării sexului, întrucât există procedura legală de înscriere a mențiunilor pe actul de naștere/căsătorie, instanța apreciază că, chiar în lipsa unui context legislativ corespunzător, pârâtul are abilitatea de a emite un nou act corespunzător cu identitatea reală de gen a reclamantului, fără nicio mențiune în cuprinsul acestuia, o astfel de solicitare nefiind în niciun caz excesivă sau imposibil de realizat, fiind, în realitate, chiar extrem de ușor de îndeplinit .

Față de considerentele arătate mai sus, instanța, urmează să admită cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina