Scrisoarea unei avocate picate la interviul pentru magistratură, după ce a acuzat nelegalități la psihologic

O avocată respinsă cu nota 5,52 la proba interviului de la concursul pentru magistratură ne-a trimis o scrisoare descrisă în care susține că a fost nedreptățită după ce a acuzat nelegalități la testarea psihologică, pe care a trecut-o după reexaminare.

”Arăt că, comisiile de interviu din cadrul acestui concurs, au procedat la intervievarea unor candidați, ca la cacealma; membrii acestor comisii sunt nepregătiți din punct de vedere profesional pentru a putea face parte din asemenea comisii.

De exemplu, subsemnata am avut un membru procuror care nu a auzit despre procedeul criminalistic privind „experimentul judiciar”, acesta confundând reconstituirea cu experimentul judiciar; un alt membru – profesor universitar de drept administrativ – nu cunoaște faptul că în DEX regăsim cuvântul „conștiinciozitate”, și a susținut în mod tendențios că în cursurile de drept administrativ regăsim și secțiuni dedicate Dreptului Contravențional, în condițiile în care nu regăsim o atare secțiune chiar în cărțile lansate de respectiva doamnă profesor de drept administrativ; un judecător nu știa ce înseamnă document în format „EDITABIL”; un alt judecător nu avea cunoștințe minime de psihologie, neștiind faptul că oamenii se nasc având trasate/moștenind anumite trăsături ale personalității, necunoaștere care a dat naștere unei întrebări de genul „puteți afirma despre un bebeluș nou-născut că este modest?”; etc.

De asemenea, nu a fost respectată procedura de organizare a probei interviului, unii dintre candidați fiind nevoiți să analizăm un text compus din zeci de cuvinte, care conținea mai multe idei filosofice, în timp ce alții au avut de făcut analiza unei simple propoziții care conținea 5 cuvinte scurte; întrebările au fost lipsite de deontologie, referindu-se, de exemplu, la „modestia bebelușului nou-născut”; unele au fost tendențioase, membrii comisiei evocând afirmații nereale; întrebările de la speța de etică nu au privit elementele de etică aferente profesiei de magistrat ci cele aferente profesiei de avocat; interviul nu s-a desfășurat în condiții similare pentru toți candidații.

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care calitatea actului de justiție este într-o degradare continuă.

Precizez că aleg să vă transmit prezentul mail utilizând Codul 1038, conferit de către organizatorii de concurs, din două motive:

Organizatorii concursului de admitere în magistratură știu cine sunt în realitate, cunosc aspectele pe care vi le semnalez, au și dovezi care probează veridicitatea celor semnalate, doar că au ignorat să le analizeze în mod obiectiv.

Urmare a acestui demers, sper ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să realizeze gravitatea situației, și să o îndrepte.”, ne-a scris avocata sub anonimat.

Aceasta a povestit în scrisoarea pe care o redăm integram mai jos un episod hilar din cadrul interviului.

”Membrii comisiei de interviu m-au întâmpinat cu o atitudine sfidătoare, subsemnata resimțind din mimica și comportamentul acestora o stare de agitație.”, susține avocata.

Despre susținerea orală a textului interpretat la prima vedere, text de Lao Zi privind omul înțelept), reclamanta ne-a relatat:

”Am învederat comisiei de interviu că am ales să ofer lucrării scrise titlul „Despre modestie”, prin raportare la împrejurarea că un om modest este întotdeauna un om înțelept, și un om înțelept este întotdeauna un om modest. Astfel, modestia aparține omul înțelept.

În partea introductivă a analizei scrise am arătat că ne naștem cu aceste valori, dar că acestea nu rămân în starea brută de la naștere, și că vor fi șlefuite pe parcursul existenței noastre, în funcție de factorii externi în care creștem.

Față de această idee, a venit întrebarea dnei judecător din dreapta procurorului: „Prin raportare la cele scrise de dvs., vreți să spuneți că putem afirma despre un bebeluș nou-născut că este modest”?
Întrebarea dnei judecător a fost tendențioasă, lipsită de deontologie. Atât percepuse dumneaei.

I-am răspuns acesteia că nu aceasta a fost ideea mea, ci aceea că noi ne naștem cu niște trăsături, pe care ulterior le dezvoltăm.”, se relatează în scrisoare.

Cu dezamăgire, la data de 09 decembrie 2024, când au fost afișate rezultatele, am constatat că subsemnata fusesem declarată respinsă la aceste probe.

Știind că lucrările subsemnatei nu aveau cum să nu fie pentru promovare, am formulat contestație, și am mai așteptat o lună și 11 zile soluționarea contestațiilor.

După soluționarea contestațiilor, la data de 20 ianuarie 2025, am fost declarată ADMISĂ la probele scrise, cu o diferență față de notele inițiale, de + 0,90 p la Drept civil și Drept procesual civil, și + 0,23 p la Drept penal și Drept procesual penal.

La 5 zile de la afișarea rezultatelor finale privind probele scrise, m-ați programat pentru testul scris la testarea psihologică. Ulterior am participat și la interviul parte componentă a testării psihologice.

Personal nu am simțit că nu aș întruni condițiile privind profilul psihologic al unui magistrat, însă cu toate acestea, la afișarea rezultatelor inițiale am constatat că am fost „RESPINSĂ”.

Fac aici o paranteză și arăt că și la concursul de admitere, sesiunea februarie 2024 – iunie 2024, fusesem respinsă tot la această probă. Atunci am ales să nu contest nedreptatea pe care am resimțit-o și să mă înscriu la concursul care avea să se organizeze imediat după, pentru că știam că demersurile pe care doream să le întreprind presupuneau timp, și nu am vrut să-mi irosesc energia în acel sens.

Revenind la testarea psihologică din cadrul Concursului în desfășurare, (programat a fi validat în ședința Plenului CSM din data de 8 aprilie 2025), după ce am constatat că am fost „RESPINSĂ”, am continuat cu efectuarea investigațiilor privind Metodologia de organizare și desfășurare a testării psihologice.

Astfel, am aflat despre cum au fost compuse bateriile de testare, despre acel contract în valoare de 8 milioane de lei, despre afirmația neadevărată lansată în spațiul public cum că toți magistrații în funcție ar fi fost testați conform respectivelor baterii de testare, etc. .

Având în vedere informațiile obținute, inclusiv de la magistrați în funcție, prin Contestația formulată am solicitat să mi se motiveze respingerea la testarea psihologică, și să mi se pună la dispoziție următoarele documente: Raportul întocmit conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Hotărârea CSM nr. 115 din 28 iunie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind admiterea în magistratură; copie de pe contractul nr..1228/25240/2018/09.03.2023 din 21.03.2023, menționat în Hotărârea CSM nr. 131/2023 din 13 iulie 2023, și toată documentația care a stat la baza adoptării Hotărârii CSM nr. 131/2023 din 13 iulie 2023 (cu cenzurare datelor cu caracter personal).

Am solicitat comunicarea contractului încheiat cu Asocierea GREAT PEOPLE INSIDE SRL PSIHO PROIECT SRL GR8 RESEARCH a DEVELOPMENT SRL, pentru a analiza modalitatea în care a fost aprobat trunchiul comun pentru stabilirea celor două profiluri (judecător și procuror) , utilizat în procedurile de admitere în profesie, și pentru a analiza dacă producătorului instrumentelor psihologice utilizate i s-a impus obligația de a obține avizele necesare pentru etalonul recomandat.

Din hotărârea CSM nr. 131/2023, rezultă că Profilul ar fi fost stabilit pe baza unui „SONDAJ” efectuat în rândul judecătorilor și procurorilor în funcție, analize și workshop-uri.

Or, în realitate, magistrații în funcție nu au fost/nu sunt evaluați psihologic în aceleași condiții de concurs, și după aceleași criterii, și nici pe baza trunchiului comun utilizat pentru candidații la concursul de admitere în magistratură.

Acest aspect dovedește că profilul stabilit NU fusese testat corespunzător, și totodată conduce la existența unei situații discriminatorii între magistrații în funcție și candidații la concursul de admitere în magistratură.
În susținerea motivelor de contestație am indicat și textele de lege incidente, și alte nelegalități care privesc metodologia de organizare a acestei probe.

Deoarece până la data de 8 februarie 2025, când fusese programată susținerea testului scris din cadrul reexaminării privind testarea psihologică, nu îmi fuseseră comunicate documentele solicitate, înainte de susținerea acestui test scris, am înaintat comisiei de reexaminare o Declarație prin intermediul căreia le-am învederat că voi parcurge procedura pe care mi-o impun, DOAR pentru a nu fi exclusă din concurs, dar că, acel consimțământ pe care urma să îl bifez, nu era unul liber și neviciat, ci unul exprimat în stare de necesitate.

După susținerea testului scris, la data 11 februarie 2025, am susținut un nou interviu cu o comisie formată din 3 psihologi.

La finalul interviului, i-am rugat pe membrii comisiei ca, în situația în care vor aprecia și dumnealor că nu întrunesc condițiile privind profilul psihologic al magistratului, să îmi dea și o motivare, pentru a-mi putea exercita dreptul de acces la o instanță.

În aceeași zi au fost afișate rezultatele, și am constatat că am fost ADMISĂ.

Acest rezultat a fost un pas înainte, însă nu m-a bucurat, deoarece am luat în calcul că ar putea fi doar o modalitate prin care membrii comisiei acopereau nelegalitățile privind metodologia de organizare a testării psihologice, înțelegând că subsemnata ajunsesem cu investigațiile într-un punct critic.

Luasem în calcul că exista o mare probabilitate să fiu tratată necorespunzător în cadrul interviului final, și apoi respinsă în mod definitiv.

Suspiciunile subsemnatei de la acel moment s-au confirmat la interviul final, interviu pe care l-am susținut în fața comisii care avea 5 membri: un psiholog, un profesor universitar (de sex feminin), un procuror și două judecătoare.

Potrivit art. 25 alin. (3) din Regulamentul de organizare, respectiv art. 18 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, interviul constă în:

a) prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;
b) analiza și interpretarea unui TEXT la prima vedere; analiza se elaborează în scris și se susține oral de către candidat;
c) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei.

Pentru a putea înțelege ce presupune sarcina de la lit. b, trebuie să stabilim ce este textul.

Or, cu toții am învățat în școala generală că un text este un șir de simboluri sau caractere dintr-un sistem de scriere organizate în propoziții ale unei limbi naturale și care are drept scop transmiterea de informații.

La data de 9 martie 2025, am fost programată pentru susținerea interviului final. La orele 09:00 trebuia să fiu la sala 2 de la etajul 1 din cadrul INM, pentru redactarea lucrării constând în „analiza și interpretarea unui text la prima vedere”.

La acea oră de duminică, nu era nimeni la acea sală, ceva mai târziu a venit o doamnă, moment în care subsemnata și candidatul Cod A0658 am intrat în sală.

Subsemnata am extras un text despre care scria că ar fi aparținut filosofului chinez Lao Zi, și care presupunea analiza a 4 IDEI FILOSIFICE despre omul înțelept, un text care era compus din vreo 50 de cuvinte.
Colega, candidat COD A0658 a extras un bilet conținând o PROPOZIȚIE compusă din 5 cuvinte simple, care presupunea analiza UNEI SINGURE IDEI FILOSOFICE.

Așadar, la această probă, complexitatea subiectelor era net diferită, dar cu toate acestea, timpul de lucru era același.

Deja de aici sesizăm o încălcare a Regulamentului, subsemnata fiind pusă în situația de a analiza un text lung compus din 4 idei filosofice în comparație cu colega care a trebuit să întocmească o lucrare pe baza unei simple PROPOZIȚII și NU A UNUI TEXT cum prevede legislația incidentă.

Această situație a creat discriminare între candidați, condiții inegale de examinare.

Această intervenție a reprezentat o primă încălcare a Metodologiei de desfășurare a interviului, urmare a împrejurării că trebuia să mi se permită să mă prezint, fără să fiu întreruptă.

Având în vedere cele menționate în Fișa de prezentare, dl. procuror m-a întrebat ce este acela un „experiment judiciar”, ce se face mai exact. I-am dat un exemplu din practică. După ce i-am prezentat exemplul respectiv, dumnealui mi-a spus că de fapt nu e un „experiment judiciar”, și că e „reconstituirea” din procedura penală.
I-am învederat că nu, nu era reconstituirea, deoarece nu există identitate de proceduri între reconstituire și experiment judiciar, cele două procedee neconfundându-se unul cu celălalt.

Cu toate acestea, dl. procuror a rămas la ideea dumnealui că de fapt nu există experiment judiciar, și că experimentul judiciar este de fapt reconstituirea, deși i-am învederat faptul că în dosarul de urmărire penală, acea procedură a fost denumită expres de către organul de urmărire penală ca fiind experiment judiciar.
Probabil că dl. procuror nu a parcurs un curs de criminalistică, pentru că dacă l-ar fi parcurs ar fi aflat că experimentul judiciar se înscrie printre metodele științifice de cercetare specifice științei criminalistice.
Același procuror m-a întrebat ce presupune participarea unui avocat la efectuarea unor expertize pirotehnice, auto, contabilitate, etc. . Voia să știe cum adică am participat la efectuarea unor asemenea expertize. I-am explicat, ca avocat, pregătești documentele, le pui la dispoziția expertului, te deplasezi la locul convocării, urmărești ca cele analizate la fața locului să fie conforme cu cele menționate în documentele pe care le ai la dispoziție (gen, Proces-verbal întocmit de către pompieri la un incendiu), oferi lămuriri dacă sunt necesare, etc.

Întrebarea dlui. procuror mi s-a părut persiflatoare, având în vedere că totuși intervieva un profesionist care avea peste 10 ani experiență juridică, profesionist care a participat la efectuarea a zeci de expertize.

La un moment dat am utilizat cuvântul „conștiinciozitate”, pe care l-am menționat în Fișa de prezentare, iar dna. profesor universitar m-a întrebat nedumerită de unde am scos cuvântul „conștiinciozitate”, dacă există acest cuvânt, și i-am spus că da, există, și se regăsește în DEX, eu însămi căutându-l. După ce i-am adus la cunoștință acest aspect, dumneaei tot a mai avut niște comentarii de făcut, cu privire la schimbarea lingvistică, dezaprobând modificarea acesteia. A fost nemulțumită că am utilizat acest cuvânt.

În cadrul modelelor, arătând că achiesez la practica unui judecător, de a solicita comunicarea și în format editabil a documentelor procesuale/procedurale (cereri, întâmpinări, etc.), în scopul redactării cu celeritate a hotărârilor, doamna judecător din stânga procurorului nu înțelegea ce este acela document în format „editabil”, și m-a întrebat cum adică, și i-am spus exact cum, dar nu mă gândisem în acel moment că un judecător care are cel puțin gradul de Curte de Apel, nu știe ce este acela un document în format „editabil”. Doamna judecător din dreapta dlui procuror, și-a dat seama că a dumneaei colegă nu știa ce înseamnă „document în format editabil”, și atunci i-a spus că era vorba despre documente în format „DOC”. Abia în acel moment s-a elucidat dna judecător din stânga procurorului, despre ce însemna un document în format editabil.

După aceea am trecut la partea privind susținerea orală a textului interpretat la prima vedere (textul lui Lao Zi privind omul înțelept).

Înainte de parcurgerea acestei a doua etape, cele două doamne judecător au avut instrucțiuni diferite.

Astfel, inițial, dna. judecător situată în stânga procurorului, mi-a spus să dau citire textului și apoi să fac o prezentare a lucrării. După aceasta, a intervenit dna. judecător situată în dreapta procurorului, și mi-a spus să fac o prezentare succintă a analizei scrise. 

Ascultând instrucțiunile celei de-a doua doamne judecător, am început să fac o prezentare a lucrării scrise, crezând că din punctul dumneaei era prea mult să le mai citesc și textul (citatul conținând cele 4 idei filosofice). În acel moment a reintervenit doamna judecător situată în stânga procurorului, și mi-a spus că dumneaei vrea totuși să-i citesc și textul. M-am simțit ca la cacealma. Am dat citire textului și apoi am continuat cu prezentarea lucrării scrise. 

Am învederat comisiei de interviu că am ales să ofer lucrării scrise titlul „Despre modestie”, prin raportare la împrejurarea că un om modest este întotdeauna un om înțelept, și un om înțelept este întotdeauna un om modest. Astfel, modestia aparține omul înțelept.

În partea introductivă a analizei scrise am arătat că ne naștem cu aceste valori, dar că acestea nu rămân în starea brută de la naștere, și că vor fi șlefuite pe parcursul existenței noastre, în funcție de factorii externi în care creștem.

Față de această idee, a venit întrebarea dnei judecător din dreapta procurorului: „Prin raportare la cele scrise de dvs., vreți să spuneți că putem afirma despre un bebeluș nou-născut că este modest”?
Întrebarea dnei judecător a fost tendențioasă, lipsită de deontologie. Atât percepuse dumneaei.

I-am răspuns acesteia că nu aceasta a fost ideea mea, ci aceea că noi ne naștem cu niște trăsături, pe care ulterior le dezvoltăm.

Modestia și înțelepciunea fac parte din trăsăturile personalității, și sunt studii care arată că trăsăturile personalității se moștenesc într-o formă brută, urmând ca mai apoi să fie dezvoltate în funcție de mediul în care individul își dezvoltă personalitatea.

Referitor la aspectele privind transmiterea caracteristicilor personalității de la o generație la alta, de această chestiune se ocupă Genetica comportamentală. Această știință investighează în ce măsură genele contribuie la comportamentul uman și cum interacționează acestea cu experiențele și mediul nostru de viață.

Este dovedit științific faptul că genetica ne influențează comportamentul. (Am anexat la Contestația formulată materiale de specialitate care confirmă cele susținute de către subsemnata.)

I-am mai învederat dnei judecător că sunt studii criminalistice care ne arată că există informații în sensul că unele trăsături se moștenesc.

De exemplu, studiile au arătat că genele MAOA și CDH13 sunt numite „genele războinicului” fiindcă sunt legate de comportamentul violent. A se vedea detalii despre: https://www.bbc.com/news/science-environment-29760212 .

Tot în același context am vorbit și despre patologia minciunii. Și le-am spus că există studii de specialitate în acest sens. A se vedea mai multe informații accesând: https://liedetectortest.com/psychology/is-pathological-lying-a-genetic-disorder ; https://hbr.org/2014/03/the-lying-gene .

Din reacția membrilor comisiei mi-a rezultat că aceștia nu dețineau informațiile pe care subsemnata le dețineam, și atunci în mod automat evaluările acestora nu au putut fi obiective.

Aceeași doamnă judecător m-a întrebat dacă l-aș considera vinovat de săvârșirea unei infracțiuni pe un minor care ar proveni dintr-o familie cu părinți infractori, și i-am răspuns că nu, nu aș pleca de la această premisă, dar că, dacă aș ajunge în situația în care ar trebui să dispun niște măsuri pentru a-l ajuta pe respectivul minor să se reintegreze, atunci m-aș gândi că ar exista probabilitatea ca acesta să fi moștenit niște gene neconforme, și în atare aș ține cont când ar trebui să iau respectivele măsuri, ca să pot într-adevăr să îl ajut să se reintegreze în societate.

Apreciez că este necesar ca un magistrat să aibă cunoștințe despre natura ființei umane, despre psihologia oamenilor, în condițiile în care iau decizii care privesc viața acestora.

Tocmai legislația penală ne indică faptul că, pentru luarea unei măsuri privind un minor care provine dintr-o familie cu profil infracțional, trebuie să se acorde o atenție sporită, trebuie investite resurse superioare, pentru a i se putea da o șansă de a se reintegra în societate.

Cunoașterea personalității infractorului este importantă pentru identificarea măsurilor de prevenire și combatere a fenomenului criminalității.

În acest sens, indic lucrarea întocmită de SOCIETATEA ROMÂNĂ DE CRIMINOLOGIE ŞI DE CRIMINALISTICĂ și ASOCIAŢIA PROCURORILOR DIN ROMÂNIA, denumită CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE, STUDII Nr. 4/2015.

Poate fi studiată accesând următorul link: https://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/PUBLICATII/rccp_4_2015.pdf .

Tot cu referire la lucrarea scrisă, arăt că atunci când am spus că omul înțelept nu simte nevoia să se auto-premieze, m-am exprimat în sensul că acesta nu simte nevoia să-și acorde singur o distincție morală, prin preaslăvire (laudă).

Speța de etică privea următoarea situație.

Subsemnata aveam calitatea de judecător. Un prieten de-al subsemnatei fusese sancționat contravențional. Acesta dorea să conteste procesul-verbal de contravenție. În acest sens, prietenul apelează la subsemnata ca să îl ajut să formuleze plângerea contravențională, rugându-mă să îi spun ce elemente trebuie să conțină plângerea contravențională pentru ca acesta să aibă șanse reale de câștig. Totodată, prietenul respectiv îmi solicită să îi împrumut o carte de drept administrativ, pentru a o folosi în scopul redactării Plângerii contravenționale.

Față de datele speței, am arătat că i-aș fi împrumutat o carte de Drept Contravențional, și nu una de drept administrativ, răspuns care a nemulțumit-o pe dna profesor universitar (profesor de drept administrativ), aceasta afirmând că în piața juridică nu există lucrări de Drept contravențional, cu excepția unui autor a cărui lucrare i-a creat dnei profesor o grimasă în momentul pronunțării numelui acestuia. I-am învederat acesteia că sunt și alte lucrări în piață, dedicate în mod special Dreptului contravențional, printre care și lucrarea dlui judecător Adrian-Gabriel Dinescu, invocat de către subsemnata în cadrul interviului.

În încercarea de a mă prinde într-o capcană, tot această doamnă profesor a afirmat în mod tendențios că în cursurile de Drept administrativ există și o secțiune dedicată dreptului contravențional, și m-a întrebat dacă în atare condiții nu i-aș împrumuta prietenului un curs de Drept Administrativ. I-am răspuns că dacă acest lucru ar fi astfel cum l-a expus dumneaei, bineînțeles că i-aș fi împrumutat prietenului și o carte de Drept Administrativ, dacă l-ar ajuta.

După interviu, am verificat cursurile de drept administrativ ale dnei. profesor, și am constatat că în niciunul dintre cele două volume, aceasta nu a abordat chestiunea contravențiilor. Acest aspect mi-a confirmat atitudinea persiflatoare a acesteia.

Cu privire la speță, am mai arătat că nu puteam să-i spun prietenului ce elemente trebuia să conțină plângerea contravențională pentru ca acesta să aibă șanse reale de câștig, urmare a faptului că judecătorilor le este interzis să acorde consultații juridice, iar elementele unei plângeri contravenționale se referă și la „situația de fapt”, aspect care presupunea ca subsemnata să analizez procesul-verbal de contravenție, lucru care îmi era interzis, și pe care nu pot să-l fac nici din postura de avocat, fără a avea la bază un contract de asistență juridică.

Am mai precizat că puteam să-i indic prietenului să caute pe internet dispozițiile art. 194 din Codul de procedură civilă, și să-i recomand să întocmească Plângerea cu respectarea condițiilor prevăzute de dispozițiile acestui text de lege, care reglementează elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină o cerere de chemare în judecată.

De asemenea, am mai arătat că l-aș fi sfătuit pe prietenul subsemnatei să caute pe internet, pe un site juridic, un model de Plângere contravențională.

Nu aveam cum să dau un alt răspuns la speța de etică, deoarece subsemnata, în calitate de judecător, nu aș putea acorda consultații juridice absolut niciunei persoane, urmare a faptului că nu mă regăsesc în niciuna dintre situațiile de excepție prevăzute de lege.

Totodată, în cadrul speței de etică, membrii comisiei în loc să deschidă discuții asociate referitoare la interdicția de a acorda consultații juridice în calitate de judecător, m-au întrebat despre interdicția de a acorda consultații juridice în calitate de avocat, formulând diverse ipoteze asociate interdicției de a acorda consultații juridice în calitate de avocat, și nu în calitate de judecător, iar întrebările au venit în mod continuu și insistent cu privire la profesia de avocat.

Or, fiind examinată de o asemenea manieră, nu a fost respectat Regulamentul, pentru că subsemnata nici măcar nu am fost lăsată să îmi expun mai întâi opinia în integralitate, urmând ca mai apoi să mi se adreseze întrebări, cum era prevăzut în Anexa nr. 2 la Regulament, iar pe de altă parte, discuțiile asociate trebuiau să vizeze interdicția magistratului de a acorda consultații juridice, și a nu avocatului.

Voi pune această speță în discuția organismelor internaționale, pentru a vedea care va fi opinia dumnealor, prin raportare la Principiile de la Bangalore.

La speța de etică, conform Anexei nr. 2 la Regulament, după ce candidatul își exprimă opinia, TREBUIE să aibă loc „Discuții asociate opiniilor exprimate de către candidat, cu privire la o speță cu elemente de etică, corelate cu specificul profesiei.”

Or, astfel cum am arătat anterior, subsemnata, în situația speței de etică, am fost asaltată cu întrebări privind profesia de avocat și nu cea de magistrat, și, de asemenea, comisia de examinare a adăugat tot felul de alte ipoteze care deja au schimbat sensul problemelor de etică expuse în speța de analizat.

Or, în cadrul acestui concurs, au fost candidați în situația cărora nu a fost parcursă această etapă, (de exemplu candidatul cod A0656, candidatul cod A0658); ceea ce demonstrează caracterul discriminatoriu, vindicativ al metodei de examinare a subsemnatei față de alți candidați.

Mai arăt că, tactica de interogare a candidatului, aplicată subsemnatei, nu a fost aplicată în cazul multor alți candidați.

Majoritatea au fost ținuți în sala de interviu timp de 15 min cca.

Or, este lipsită de credibilitate ipoteza ca în 15 minute, în cadrul altor concurenți, membrii comisiei au avut timp să analizeze și fișa de prezentare, să o pună în discuție, să analizeze lucrarea scrisă și să discute speța de etică prin formularea de opinii asociate speței.

Examinată în atare condiții, subsemnata am fost notată la interviu cu nota 5,20.

Am formulat contestație, dar având în vedere că aceasta urma a fi soluționată pe baza înregistrării audio-video, înregistrare care privea o procedură nelegală de intervievare,  de plano, în cadrul soluționării contestației, nu am putut să fiu examinată în mod obiectiv.

Prin contestația formulată am arătat că reevaluarea probei NU putea fi făcută DOAR pe baza înregistrării audio-video și a analizei scrise, și că se impunea reorganizarea procedurii interviului, doar că nimeni nu a luat în considerare aspectele semnalate. 

Problema referitoare la nelegalitatea probei interviului este mai veche, subsemnata fiind vătămată și la concursul de admitere în magistratură, sesiunea iulie 2022 – martie 2023, când orice am avut în comisie, numai nu persoane care să se bucure măcar de o aparență de imparțialitate.

Este inadmisibil să se susțină că în comisiile de interviu avem profesioniști, când comisia de la concursul de admitere în magistratură, sesiunea iulie 2022 – martie 2023, avea ca membri:

⦁ o persoană care a declarat în mod public că iubește „politica”, a deținut funcții politice, și în cadrul speței de etică am avut o speță din sfera dreptului procesual penal, care privea viața oamenilor care făceau parte din clasa politică, (am anexat dovezi la contestația formulată);
⦁ o persoană care a declarat că protestul legitim al unor judecători nu ar fi fost oportun să aibă loc – o fostă președintă a unei Curți de Apel, (am anexat dovezi la contestația formulată);
⦁ o persoană căreia, în anul 2011, i s-a dat aviz nefavorabil pentru a candida pentru un post la ÎCCJ, pe motiv de neîndeplinire a condițiilor de integritate, (am anexat dovezi la contestația formulată).

Potrivit dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 303/2022, Comisia de interviu este cea care elaborează subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații.

Comisia de interviu a încălcat metodologia de elaborare a subiectelor, prin raportare la disproporția de complexitate dintre textele/propozițiile puse la dispoziția candidaților.
Conținutul acestora nu trebuie să fie un hazard pentru candidat.

Comisia de interviu a încălcat metodologia de examinare și prin raportare la modalitatea net diferită de intervievare a candidaților.

Potrivit art. 34 alin. (2) și alin. (3) din Regulamentul de organizare a concursului de admitere în magistratură:

„(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea și desfășurarea concursului sau că există dovada săvârșirii unei fraude.

(3) Frauda reprezintă eludarea cu rea-credință a dispozițiilor legale și regulamentare referitoare la organizarea și desfășurarea concursului, de natură să creeze situații de inegalitate între candidați, (…) .”

Prin Anexa nr. 2 la Regulament, sunt stabilite etapele interviului în fața comisiei/subcomisiei de interviu, și acestea constau în:

„1. Discuții pe baza fișei de prezentare, în vederea prezentării candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;
2. Dialog care are la bază analiza scrisă realizată de candidat pentru interpretarea unui TEXT la primă vedere (proverb, citat, maximă etc.);
3. Discuții asociate opiniilor exprimate de către candidat, cu privire la o speță cu elemente de etică, corelate cu specificul profesiei.

(…)

– Candidatul intră în sala în care se află comisia/subcomisia de interviu, după care se prezintă (face un rezumat al fișei de prezentare). Pornind de la prezentarea făcută, este inițiat un dialog între membrii comisiei/subcomisiei și candidat, aspectele investigate fiind cele enumerate la pct. I-III.
– Candidatul prezintă oral analiza elaborată. Pornind de la analiza elaborată și prezentată, comisia/subcomisia formulează întrebări, aspectele investigate fiind cele enumerate la pct. I-III.
– Candidatului i se citește o speță cu elemente de etică specifice profesiei, pe care acesta este invitat să o analizeze în conformitate cu principii și valori morale personale. Comisia/subcomisia continuă dialogul și formulează întrebări, aspectele investigate fiind, de asemenea, cele enumerate la pct. I-III.”

Sentimentul cu care am plecat de la interviu, a fost acela că membrii comisiei au fost instruiți/s-au autoinstruit/s-au coinstruit pentru a-mi da o „lecție” urmare a Contestației formulate la testarea psihologică sau erau astfel în forma lor naturală, și în atare condiții nu au ce căuta în comisiile de interviu din cadrul unui asemenea concurs, fiind lipsiți absolut de profesionalismul necesar pentru o asemenea poziție.

Abuzurile care s-au săvârșit în cadrul interviului, au fost continuate de către reprezentanții CSM și după formularea Contestației la interviu.

Am solicitat înregistrarea interviului pentru a mă apăra, și pentru a o înainta către CEDO și alte organisme/instituții pe care le voi sesiza, însă solicitarea subsemnatei a fost respinsă în mod nelegal.

Refuzul de a-mi comunica înregistrarea audio-video aferentă interviului a fost întemeiat pe dispozițiile HCSM nr. 121/06.07.2023, care se referă la comunicarea „ACTELOR ÎNTOCMITE ÎN CADRUL PROCEDURII DE CONCURS”, adică la înscrisuri, și NU la MIJLOACELE MATERIALE DE PROBĂ, care constau în ÎNREGISTRĂRILE AUDIO-VIDEO.

Persoana care a întocmit respectivul refuz, deși teoretic ar trebui să aibă studii juridice, practic nu face distincția dintre „ACTE” și „MIJLOACE MATERIALE DE PROBĂ”.

Așadar acest refuz este unul pur ABUZIV, lipsit de temei legal.

Toate acestea îmi induc ideea că, prin intermediul acestor interviuri organizate în atare condiții, se urmărește constituirea unui corp al magistraților care, în caz de necesitate, întrunesc calitățile necesare pentru a putea deveni aserviți diferitelor interese particulare și nu doar legii.

La nivel național nu îmi fac speranțe că mi se va face dreptate, având în vedere faptul că judecătorii, de facto, sunt sub controlul CSM, cariera acestora depinzând de deciziile membrilor CSM, însă îmi pun speranța în forurile europene, urmând a sesiza Curtea Europeană privind Drepturile Omului atât cu o acțiune împotriva statului român cât și cu un Amicus Curiae prin care voi relata ce se întâmplă cu adevărat în justiția din România, de ce avem atâtea procese întârziate și drepturi și libertăți fundamentale încălcate, aspecte care conduc la o supraîncărcare a Curții. Acest Amicus Curiae îl voi întocmi prin raportare la experiența profesională a subsemnatei, în calitate de avocat litigant care, în cei peste 10 ani de experiență profesională am adunat suficiente dovezi pentru a putea întocmi un raport obiectiv cu privire la realitatea sistemului judiciar român

Prin modalitatea în care este organizată proba privind interviul final, sunt încălcate dispozițiile art. 467 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, care statuează că:

”(1) Concursul pentru ocuparea unei funcţii publice are la bază principiile competiţiei, transparenţei, competenţei, precum şi pe cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.
(2) În cadrul concursului prevăzut la alin. (1), subiectele şi bibliografia aferentă trebuie să conţină şi tematici privind respectarea demnităţii umane, protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, prevenirii şi combaterii incitării la ură şi discriminare.”

Prin necomunicarea motivelor reținute pentru respingerea candidatului, apreciez că are loc îngrădirea accesului liber la justiție, pentru că, într-o atare situație, candidatul care se consideră a fi fost respins în mod nelegal, nu poate invoca motive de netemeinicie ale respectivei decizii.

Nemotivarea respingerii candidatului echivalează cu îngrădirea accesului la justiție, prin punerea candidatului în imposibilitatea de a putea exercita o cale efectivă de atac, astfel cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul fostului Procuror Șef al DNA, dna Laura Codruța Kovesi.

Apreciez că pentru a putea vorbi despre o probă care să se apropie de principiul legalității și de principiul transparenței, decizia de respingere a unui candidat, la o probă subiectivă cum este interviul, ar trebui motivată prin raportare la ce condiții  au/nu au fost îndeplinite sau nu au fost suficient îndeplinite, dintre cele privind motivația, raportarea la principii și valori morale (educația, caracterul, cinstea, integritatea, etc.), deși este evident că oricum nu se pot identifica cu certitudine toate aceste însușiri într-un interval scurt de timp, 15 minute, de exemplu, în cazul unor candidați.

***

Cu aceste gânduri, v-am prezentat argumentat situația de facto privind abuzurile la care am fost supusă în cadrul Concursurilor organizate sub tutela instituției dvs., rugându-vă să înțelegeți că procedând astfel vulnerabilizați statul de drept, și îmi exprim speranța că veți analiza în mod obiectiv cele sesizate, fiind aspecte care se impun a fi analizate neîntârziat.

Vă rog să conștientizați care este rolul dvs. într-un stat de drept, să înțelegeți repercusiunile abuzurilor săvârșite de către oamenii din cadrul instituției dvs., să înțelegeți că slăbiți statul de drept, și că pentru binele acestei țări, pentru care ați jurat să îi apărați statul de drept, este momentul ca CSM-ul să devină garantul independenței justiției.

În speranța că, undeva înăuntrul dvs., veți mai găsi o urmă din dorința de dreptate, pentru a vă reaminti ce înseamnă dreptatea, și ce urmări poate avea nedreptatea, vă recomand să vizionați filmul „Suflet interzis” realizat în cadrul proiectului Revoluția modelelor, și să citiți cartea cu același nume, scrisă de regretatul filolog, profesor, traducător și translator Dumitru Lițu. Vă las în cele de mai jos, link-ul către film: https://revolutiamodelelor.ro/suflet-interzis/ .

Astfel cum puteți constata, nu am indicat niciun nume prin prezenta Scrisoare deschisă, deși aș fi putut să o fac, astfel cum v-am indicat dvs. în Contestația formulată, și cum rezultă din dovezile pe care le-am anexat la Contestație, și am ales să adopt această atitudine pentru că, deși am fost supusă în mod repetat unor nedreptăți, nu doresc să fac rău celor care m-au nedreptățit, ci doresc doar să se facă dreptate.

Dacă nu veți lua în serios cele sesizate, nu veți invalida proba interviului cu privire la subsemnata, nu veți dispune refacerea acestei probe în condiții de egalitate cu candidații cod A0656 și A0658, și nu veți dispune ca orice respingere să se facă motivat, voi continua demersurile prin Contestarea concursului în contencios administrativ, voi ridica excepții de neconstituționalitate a Regulamentului de organizare și a Legii nr. 303/2022, voi solicita anularea Regulamentului, astfel cum s-a întâmplat în anul 2020, și voi fi nevoită să sesizez organismele internaționale, și să solicit Comisiei Europene reinstaurarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în cazul României, pentru nerespectarea statului de drept. 

Loading...

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Comments

comentarii