Înțelegerile oculte din cadrul Consiliului Județean (CJ) Cluj din anul de grație 2014 au lăsat o gaură în bugetul societății Drumuri și Poduri Județene Cluj (DPJC) SA, deținută de același CJ, de 3,66 miloane lei. Cel puțin aceasta e suma pretinsă de DPJC într-un proces intentat Consiliului Județean și pierdut recent la fond. DPJC a mai pierdut un proces cu același obiect contra RAADPP, regia CJ care a fost desființată între timp. Societatea deținută de Stat a repetat figura prin avocatul Mircea Pop, decanul Baroului Cluj.

Tribunalul Specializat Cluj a pronunțat soluția în 28 aprilie: ”Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta DRUMURI ȘI PODURI JUDEȚENE CLUJ S.A., cu sediul procesual ales la Cabinet individual avocat Mircea Pop, în mun. Cluj-Napoca, Str. Septimiu Albin nr. 148, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ  și JUDEȚUL CLUJ,, ambii cu sediul în mun. Cluj-Napoca, Calea Dorobanților nr. 106, jud. Cluj.

Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cu depunerea apelului la Tribunalul Specializat Cluj”

Între timp a fost și motivată sentința. Din aceasta rezultă că reprezentanții DPJC au decis să efectueze lucrări de întreținere pe drumuri județene suplimentar celor pentru care aveau contractul din aprilie 2014, bazându-se pe faptul că pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean Cluj din data de 28 mai 2014 era Proiectul de hotărâre și Referatul de aprobare privind delegarea gestiunii serviciului de utilități publice de administrare a domeniului public și privat – activitate de întreținere și reparare a drumurilor județene, către DPJC. Numai că pe fir au intrat procurorii DNA Cluj, președintele CJ Cluj de atunci, Horea Uioreanu, a fost reținut în acea zi, iar proiectul a fost retras de pe ordinea de zi. Astfel, societatea condusă de Călin Platon a rămas cu buzele umflate. Între timp, SA-ul l-a angajat tocmai pe decanul Baroului Cluj, Mircea Pop, pentru a se judeca, în mod paradoxal, cu instituția care îl deține, ceea ce a atras nemulțumirea actualei conduceri a CJ Cluj.

În procesul cu RAADPP, reprezentanții Drumuri și Poduri Județene SA au invocat că au efectuat lucrările la solicitarea regiei, care pe atunci era condusă de Mircea Avram. Nu au putut dovedi asta căci nu a existat o solicitare scrisă.

Sentința civilă nr. 797/2017 Tribunalul Specializat Cluj

Analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:

Între reclamanta Drumuri și Poduri Județen Cluj S.A., în calitate de executant, pe de o parte, si numita REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT A JUDEȚULUI Cluj, în calitate de achizitor, pe de altă parte, a fost încheiat contractul de lucrări nr. 60/28.04.2014, având ca obiect efectuarea de către reclamantă a unor lucrări de întreținere drumuri pe mai multe sectoare de drum din județul Cluj, respectiv:DJ 107 M: Luna de Sus-Vlaha-Săvădisla-Săcel-Iara-Buru, km 0+000-34+200; DJ 150: Viișoara-Frata-Mociu, km 0+000-40+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna, km 0+000-12+000; DJ 109 E: Viile Dejului-Cetan-Vad, km 1+710-11+965; DJ 109A: Chinteni-Vultureni-Panticeu-Recea Cristur-Dealul Jurcii, km 10+200-48+500; DJ 161 D: Dej-Nireș-Unguraș-Batin-Valea Ungurașului, km 9+000-30+950; DJ 109 D: Gherla-Nicula-Săcălaia-Sic, km 0+000-17+000.. Pretul convenit pentru executarea lucrărilor, plătibil executantunul de către achizitor, a fost de 441.000 lei plus TVA, valoarea TVA fiind de 105.840 lei.

După executarea obligatiilor asumate prin contractul de lucrări nr. 60/28.04.2014, reclamanta a mai executat si alte lucrări de întreținere pe mai multe sectoare de drum, după cum s-a statuat, cu autoritate de lucru judecat conform prevederilor art. 430 alin. 2 cor. cu art. 434 si art. 435 alin. 1 Cod proc.civ., în considerentele sentintei civile nr. 89/2016 pronuntate la 14.01.2016 de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 916/1285/2015, prin care s-a statuat că contractul de lucrări nr. 60/28.04.2014 a fost executat în totalitate, iar ”ulterior, reclamanta a executat lucrări de întreținere pe mai multe sectoare de drum, inclusiv unele din sectoarele care au format obiectul contractului nr.60/28.04.2014, după cum urmează: DJ 107 N : Baisoara-Valea Ierii: km 0+000-2+750; DJ 107 M : Luna de Sus-Savadisla-Baisoara: km 13+700-34+100; DJ 107 R : Baisoara-Muntele Baisorii-Cabana : km 28+650-47+350; DJ 150     : Campia-Turzii-Frata-Mociu : km 14+000-40+300; DJ 109 E : Viile Dejului-Vad, km 6+050-11 +965; DJ 161 D : Dej-Manastirea-Unguras VI.Ungurasuiui: km 15+900-25+650; DJ 109 C : Fizesu Gherlii-.T_-C_: km 9+000-39+200; DJ 109 D : DJ 109 C-Sacalaia-Sic-Visea-Jucu de Sus: km 1+700-17+650; DJ 161: Bontida-Dabaca-Panticeu: km 12+200-22+100; DJ 161 D : Targusor-DJ 109 C: km 50+200-53+367; DJ 161 E: Feldioara-Valea Calda: km 23+510-27+510; DJ 161 F : Valea Calda-C.: km 0+000-1+500; DJ 109 B : Tiocu de Sus-Osorhel: km 17+000-21+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna: km 6+900-12+000; DJ 109 A : Chinteni-Deusu-Vultureni: km 20+200-32+500; DJ 107 P : Gilau-Somesu Rce-Marisei: km 0+000-35+100”.

Prin sentinta civilă nr. 89/2016 pronuntată la 14.01.2016 de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr.916/1285/2015, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Drumuri și Poduri Județen Cluj S.A., în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj, cerere de chemare în judecată prin care reclamanta solicitase obligarea pârâtei la plata sumei de 3.665.950,19 lei, reprezentând contravaloare lucrări de întreținere drumuri și covor asfaltic, cu cheltuieli de judecată. Obiectul dosarului nr. 916/1285/2015 al Tribunalului Specializat Cluj l-au constituit deci tot pretentiile reclamantei Drumuri și Poduri Județen Cluj S.A.. privind plata sumei de 3.665.950,19 lei, reprezentând contravaloare lucrări de întreținere drumuri și covor asfaltic, sumă ce face obiectul si al dosarului de fată, cauza cererii de chemare în judecată fiind însă diferită pentru cele două dosare, cererea reclamantei ce a făcut obiectul dosarului nr. 916/1285/2015 al Tribunalului Specializat Cluj fiind întemeiată de către aceasta pe dispozitiile art. 1349 si art. 1357 Cod civ. privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, în timp ce actiunea dedusă judecătii în dosarul de fată este întemeiată pe dispozitiile art. 1345 si urm. Cod civ. privind îmbogătirea fără justă cauză.

În ceea ce priveste părtile celor două dosare, desi acestea nu sunt total identice, doar reclamanta Drumuri și Poduri Județen Cluj S.A. detinând calitatea de reclamantă în ambele dosare în discutie, se impune a se observa că pârâtii JUDEȚUL Cluj si CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ, din dosarul de fată, având calitatea de succesori al pârâtei REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj din dosarul nr. 916/1285/2015 al Tribunalului Specializat Cluj, în privinta pârâtului CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ, fiind incidente dispozitiile art. 435 alin. 1 Cod proc.civ., fiindu-le opozabilă hotărârea pronuntată în contradictoriu cu antecesoarea acestora, împrejurare dealtfel recunoscută si de către pârâtul JUDEȚUL CLUJ prin întâmpinare, pârâtii întelegând, dealtfel, si să se prevaleze în apărare de sentinta civilă nr. 89/2016 pronuntată la 14.01.2016 de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 916/1285/2015

Această situatie de drept, invocată si de către reclamantă în motivarea calitătii procesuale pasive a pârâtilor împotriva cărora a înteles să îsi îndrepte actiunea din dosarul de fată, rezultă cu claritate din prevederile Hotărârii Consiliului Județean CLuj nr. 255/30.10.2015 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea serviciului public comunitar de administrare a domeniului public și privat al Județului Cluj,  prin care s-a aprobat desființarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului Cluj începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Astfel, prin art. 1 alin. 1 din H.C.J. Cluj nr. 255/30.10.2015, s-a  aprobat ”încetarea dreptului de administrare al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat al județului Cluj asupra bunurilor imobile prevăzute în anexa nr. 29 la Hotărârea Consiliului Județean nr. 143/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu data de 1 ianuarie 2016”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol ”la data menționată în alin. (1), bunurile imobile menționate trec în administrarea Consiliului Județean Cluj”.

La art. 2 alin. 3 din același act normativ s-a prevăzut în mod expres că ”județul Cluj preia toate drepturile (inclusiv cele de proprietate intelectuală) și obligațiile Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului Cluj, substituindu-se acesteia, inclusiv în litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, având calitate procesuală activă sau pasivă, după caz, si va continua derularea tuturor raporturilor juridice, indiferent de calitatea sa”.

Pentru suma invocată de către reclamantă cu titlu de contravaloare a pierderii patrimoniale suferite si totodată limită a îmbogătirii pârâtilor, de 3.665.950,19 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de întretinere a unor drumuri judetene executate de către aceasta, suplimentar fată de cele convenite prin contractul de lucrări nr. 60/28.04.2014 încheiat cu RAADPP Cluj reclamanta a emis facturile fiscale nr. …/30.06.2015 în valoare de 9.849,07 lei, nr. 5215/30.06.2015 în valoare de 37.179,16 lei, nr. …/01.07.2015  în valoare de 1.880.176,64 lei, nr. …/01.07.2015 în valoare de 741.237,18 lei, nr. …./01.07.2015 în valoare de 772.211,92 lei și nr. …/01.07.2015 în valoare de 225.296,22 lei, care nu au fost acceptate la plată de către pârâti.

Între reclamanta DRUMURI ȘI PODURI JUDEȚEN CLUJ S.A. si numita REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj s-au mai derulat si mai multe litigii având ca obiect asigurare dovezi, încheierile pronuntate în acestea fiind de asemenea, pentru considerentele mai sus arătate, opozabile pârâtilor din cauza de fată. Astfel, prin încheierea nr. 1488/07.05.2014 pronunțată în dosarul nr…… al Judecătoriei Turda, încheierea pronunțată în în 17.02.2015 în dosarul nr. … al Judecătoriei Dej, încheierea civilă nr. 322/08.04.2015 pronunțată în dosarul nr…. al Judecătoriei Gherla și sentința civilă nr. 5192/22.05.2015 pronunțată în dosarul nr. …/211/2014 al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a constatat efectuată proba cu expertiza tehnică, fiind depuse rapoartele de expertiză întocmite de exp. Ș. Ciobotarenco, rapoarte care au confirmat efectuarea lucrărilor de întreținere drumuri pretinse de către reclamantă, cu excepția celei efectuate pe DJ 109 D – DN 1 C Jucu de Sus km 30 + 794 – 31 + 410, după cum s-a retinut si în considerentele sentintei civile nr. 89/2016 pronuntate la 14.01.2016 de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 916/1285/2015., prin care s-a statuat, de asemenea, că ”expertul a precizat în mod expres în fiecare raport de expertiză faptul că prin confirmarea existentei acestor lucrări nu confirmă și grosimile și cantitățile prezentate de reclamantă în rapoartele zilnice și situațiile de lucrări comunicate pârâtei, acestea nefiind solicitate prin obiectivul aprobat de instanță”.

Dată fiind această din urmă împrejurare, tribunalul retine că valoarea pierderii patrimoniale suferite reprezentând, totodată, limita îmbogătirii pârâtilor, invocate de către reclamantă nu pot fi apreciate ca fiind dovedite pe baza facturilor fiscale emise de către reclamantă si nici a încheierilor privind asigurarea de dovezi, acestea dovedind doar că reclamanta a executat lucrările suplimentare de întretinere invocate de către aceasta, fără a proba si valoarea lucrărilor respective, această valoare putând fi stabilită doar cu luarea în considerare si a grosimilor și cantităților prezentate de reclamantă în rapoartele zilnice și situațiile de lucrări comunicate pârâtei, acestea din urmă neavând însă valoare probatorie împotriva pârâtilor, fiind acte unilateral emise de către reclamantă si nerecunoscute, neacceptate si neînsusite prin semnătură de către pârâti sau antecesoarea acestora.

În considerentele sentintei civile nr. 89/2016 pronuntate la 14.01.2016 de către Tribunalul Specializat C___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a mai statuat că ”reclamanta a mai susținut că omisiunea pârâtei de a încheia un contract pentru lucrările efectuate constituie faptă ilicită în condițiile în care aceasta i-ar fi dat dispoziții pentru efectuarea acelor lucrări. Reclamanta nu a fost însă în măsură să probeze existența acelor dispoziții în temeiul cărora ar fi efectuat lucrările, dispoziții a căror existență a fost contestată de către pârâtă. La dosarul cauzei au fost depuse doar adresa nr. 3717/11.04.2014 emisă de parata RAADPP a județului C___, prin care s-a solicitat o ofertă de preț pentru lucrarea : Covor asfaltic pe DJ 109 D km 30+794-31+410, DN 1 C – J___ de Sus și adresa nr. 3020/402/16.04.2014 emisă de reclamanta prin care aceasta a transmis oferta de pret solicitată (filele 285, 286 volum I), însă în mod corect a precizat pârâta că adresa prin care solicita o ofertă de drept nu a constituit decât o invitație de lansare a unei oferte, conforme prevederilor art.1190 Cod civil, iar oferta emisă de reclamantă a avut valoarea unei oferte care însă nu a fost acceptată”.

Asa fiind, raportat la puterea de lucru judecat a considerentelor sentintei civile nr. 89/2016 pronuntate la 14.01.2016 de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 916/1285/2015, tribunalul nu va putea retine existenta unei situatii de fapt contrară celei stabilite în hotărârea respectivă, neputându-se retine nici în dosarul de fată că antecesoarea pârâtilor i-ar fi dat reclamantei dispozitii pentru efectuarea de către aceasta a lucrărilor de întretinere pe drumurile judetene indicate de către  reclamantă, neputând fi primită deci sustinerea reclamantei în sensul că RAADPP Cluj i-ar fi transmis să continue executia si pe alte drumuri judetene care nu au fost mentionate în contractul de lucrări nr. 60/28.04.2014. Pe de altă parte, această împrejurare nu constituie un impediment la analizarea temeiniciei actiunii deduse judecătii, de vreme ce reclamanta si-a întemeiat pretentiile în dosarul de fată pe îmbogătirea fără justă cauză, iar nu pe temei contractual.

Potrivit dispozitiilor art. 1345 Cod civ., ”cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri”.

În spetă, tribunalul constată că este de netăgăduit că în urma efectuării de către reclamantă a unor lucrări de întretinere a unor drumuri judetene din judetul Cluj suplimentar celor convenite prin contractul de lucrări nr. 60/28.04.2014 încheiat între aceasta si antecesoarea pârâtilor, REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj, s-a cauzat o îmbogătire a pârâtilor cu contravaloarea lucrărilor respective si totodată o pierdere patrimonială pentru reclamantă, a căror valoare nu a fost lămurită cu exactitate nici în cauza de fată, raportat la probele administrate în cauză si de care părtile au înteles să se prevaleze, după cum s-a arătat mai sus.

Pe de altă parte, tribunalul retine că în cauză nu se îndeplinită conditia lipsei justei cauze a îmbogătirii pârâtilor invocate de către reclamantă, raportat la prevederile art. 1346 Cod civ., conform cărora ”îmbogățirea este justificată atunci când rezultă: a) din executarea unei obligații valabile; b) din neexercitarea de către cel păgubit a unui drept contra celui îmbogățit; c) dintr-un act îndeplinit de cel păgubit în interesul său personal și exclusiv, pe riscul său ori, după caz, cu intenția de a gratifica”.

Astfel, tribunalul retine că din probele administrate în cauză a rezultat că lucrările suplimentare în discutie au fost efectuate de către reclamantă pe riscul său, fiind întrunite conditiile cazulului de exceptare prevăzut de art. 1346 lit. c Cod civ.

În acest sens, tribunalul retine că reclamanta a efectuat lucrările suplimentare de întretinere a unor drumuri judetene din jud. Cluj desi stia, la momentul efectuării acestora, că lucrările respective nu fac obiectul niciunui contract de achizitii publice încheiat cu REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj, stiind, totodată, că dispozitiile OUG nr. 34/2006, în vigoare la data efectuării lucrărilor respective, impuneau urmarea procedurii reglementate de actul normativ respectiv, pentru contractarea lucrărilor de achizitii publice de către autoritătile contractante, categorie în care se încadra si REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj, reclamanta neputându-se prevala de necunoasterea acestor aspecte, întrucât nu se poate prevala nici de necunoasterea legii si întrucât încheiase anterior un contract de achizitii publice având ca obiect executarea unor lucrări de întretinere a drumurilor judetene cu REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj, respectiv contractul de lucrări nr. 60/28.04.2014, si deci parcursese deja o dată procedura de achizitii publice si avea cunostintă atât de etapele pe care le presupune procedura respectivă, cât si de caracterul obligatoriu al procedurii pentru autoritatea contractantă, în sensul că aceasta nu putea atribui efectuarea de lucrări de acel gen fără a urma procedura achizitiilor publice. Reclamanta nu avea astfel niciun temei legal sau conventional să se bazeze pe faptul că după efectuarea lucrărilor suplimentare pentru care REGIA AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj i-a solicitat oferte de pret, aceasta din urmă va fi încheia cu ea un contract având ca obiect lucrările respective si deci că îi va plăti contravaloarea acestora.

Pe de altă parte, din probele administrate în cauză, si din pozitia exprimată chiar de către reclamantă prin răspunsul la întâmpinare, rezultă că la data efectuării lucrărilor suplimentare, aceasta spera că urmează să i se atribuie chiar ei calitatea de administrator al drumurilor judetene, ceea ce ar fi condus la o confuziune între calitatea sa de creditor privind contravaloarea lucrărilor suplimentare realizate si calitatea de debitor si ar fi permis acoperirea costurilor realizării lucrării respective, speranta reclamantei fiind nu lipsită de temeiuri obiective, dată fiind existenta unui proiect de hotărâre de consiliu judetean în acest sens, proiect care însă nu s-a mai materializat în adoptarea efectivă a unei hotărâri în sensul dorit de către reclamantă.

Astfel, în răspunsul la întâmpinare depus la dosar, reclamanta a învederat că ”inițiativa de a preda administrarea drumurilor județene unui operator economic reprezenta singura modalitate de a încheia un contract prin încredințare directă pentru întreținerea drumurilor județene cu respectarea prevederilor legale, care să asigure obligațiile de întreținere a drumurilor județene, atribuție care era în sarcina județului C___”, arătând, totodată următoarele: ”în aceste condiții,  subscrisa am executat lucrări de întreținere deoarece pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean Cluj din data de 28 mai 2014 era Proiectul de hotărâre și Referatul de aprobare privind delegarea gestiunii serviciului de utilități publice de administrare a domeniului public și privat – activitate de întreținere și reparare a drumurilor județene, către subscrisa. Proiectul de hotărâre a fost retras de pe ordinea de zi în aceeași zi”.

Totodată, în cauză s-a probat atât existenta pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean Cluj din data de 28 mai 2014 a Proiectului de hotărâre și Referatului de aprobare privind delegarea gestiunii serviciului de utilități publice de administrare a domeniului public și privat – activitate de întreținere și reparare a drumurilor județene, către reclamantă, cât si faptul că această împrejurare a fost precedată de demersuri administrative prealabile utile si/sau necesare adoptării hotărârii de consiliu judetean în sensul dorit de către reclamantă si de care reclamanta putea să aibă cunostintă, nefiind secrete.

Or, existenta unui proiect de hotărâre de consiliu judetean nu are aceeasi valoare juridică cu existenta unei hotărâri de consiliu judetean si nici nu obligă autoritatea administrativă la adoptarea unei hotărâri în sensul propus prin proiectul respectiv, reclamanta neavând niciun temei legal pe baza căruia să fie sigură că se va adopta o hotărâre de consiliu judetean în sensul celor proiectate, indiferent câte demersuri administrative si de obtinere de avize prealabile se urmaseră în acest sens.

Asa fiind, rezultă cu claritate că efectuând lucrări suplimentare de întretinere a drumurilor judetene, fără să fi urmat în prealabil procedura de achizitii publice prevăzută de OUG nr. 34/2006 pe baza căreia să îi fie legal atribuită efectuarea lucrărilor respective, si bazându-se, fără temei legal, că se va încheia ulterior un contract prin care să îi fie aprobată plata contravalorii lucrărilor suplimentare efectuate, sau bazându-se, tot fără temei legal, că se va adopta ulterior o hotărâre de consiliu judetean prin care să îi fie atribuită calitatea de administrator al drumurilor judetene, reclamanta a îndeplinit lucrările pe riscul său, ceea ce conferă caracter justificat îmbogătirii astfel produse pârâtilor, raportat la dispozitiile art. 1346 lit. c Cod civ. si conduce la concluzia că în cauză nu sunt întrunite conditiile îmbogătirii fără justă cauză prevăzute de art. 1345 Cod civ.

Pentru considerentele arătate, în baza art. 1345 coroborat cu art. 1346 lit. c Cod civ., tribunalul va respinge  cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta DRUMURI SI PODURI JUDETENE CLUJ S.A., în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ  și JUDEȚUL CLUJ.

Față de prevederile art. 453 alin. 1 Cod proc.civ., având în vedere faptul că reclamanta nu a avut câștig de cauză, tribunalul va respinge  cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Citește și

Marele plan cu drumurile judeţene, în vizorul DNA Cluj

Comments

comentarii