Acasă » COMERCIALE » Lucrări de întreținere pe drumuri județene din Cluj, executate fără contract, pe vorbe

Lucrări de întreținere pe drumuri județene din Cluj, executate fără contract, pe vorbe

Un proces comercial, finalizat recent definitiv la Curtea de Apel Cluj, arată cum o societate a Consiliului Județean a efectuat lucrări de 3,6 milioane lei, pe vorbe, pe alte drumuri decât cele prevăzute în contract, iar apoi s-a dus la instanță căci regia cu care a avut contract a refuzat să plătească lucrările suplimentare.

Societatea Drumuri și Poduri Județene Cluj SA, (fosta RADJ), deținută de Consiliul Județean, a dat în judecată Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat (RAADPP) Cluj, fiind chemat în garanție și Județul Cluj.

Prin Sentința civilă nr. 89/2016 a Tribunalului Specializat, acțiunea în pretenții a fost respinsă. Sentința a rămas definitivă, după ce Curtea de Apel Cluj a anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanta Drumuri si Poduri Județene Cluj împotriva sentintei civile nr.89 din 14.01.2016.

Motivarea sentinței arată ce încurcătură s-a creat între societatea și regia Consiliului Județean.

Motivare sentință

”Deliberând, constată că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.07.2015 sub numărul de mai sus, reclamanta Drumuri și Poduri Județene Cluj SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat Cluj, obligarea pârâtei la plata sumei de 3.618.922 lei, reprezentând contravaloare lucrări de întreținere drumuri și covor asfaltic, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa timbru, onorariu expertiză tehnică de specialitate efectuată în cadrul procesual al asigurărilor de dovezi întemeiat pe prev. art. 359-360 C.p.c care au făcut obiectul dosarelor nr…..– Judecătoria Turda, nr. ..– Judecătoria Dej, nr…. – Judecătoria Gherla și nr ../211/2014 – Judecătoria Cluj-Napoca, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cerere de chemare în judecată.

În motivarea cererii se arată că, între reclamantă, in calitate de executant, si Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public si Privat al Județului Cluj, in calitate de autoritate contractanta (achizitor), a intervenit Contractul nr. 60/28.04.2014, având ca obiect: Executarea lucrărilor de întreținere drumuri pe următoarele drumuri: DJ 107 M: Luna de Sus-Vlaha-Săvădisla-Săcel-Iara-Buru, km 0+000-34+200; DJ 150: Viișoara-Frata-Mociu, km 0+000-40+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna, km 0+000-12+000; DJ 109 E: Viile Dejului-Cetan-Vad, km 1+710-11+965; DJ 109A: Chinteni-Vultureni-Panticeu-Recea Cristur-Dealul Jurcii, km 10+200-48+500; DJ 161 D: Dej-Nireș-Unguraș-Batin-Valea Ungurașului, km 9+000-30+950; DJ 109 D: Gherla-Nicula-Săcălaia-Sic, km 0+000-17+000.

Drumurile județene unde s-au executat lucrările au fost cuprinse inițial în Contractul nr. 60/28.04.2014. Ulterior semnării acestui contract, susține reclamanta în continuare, pârâta a dispus să se continue execuția și pe alte drumuri județene care nu au fost menționate în acest contract, urmând ca între cele două societăți să se încheie contractul de execuție aferent acestor lucrări executate.

Prin adresa nr. 3717/11.04.2014, pârâta a trimis reclamantei documentația tehnică, inclusiv listele de cantități pentru lucrarea Covor asfaltic pe DJ 109 D km 30+794-31+410, DN 1 C – Jucu de Sus, solicitând ca reclamanta să prezinte oferta de preț pentru lucrare.

Prin adresa nr 3020/402/16.04.2014, reclamanta a transmis oferta de preț către pârâtă, adresă care a fost înregistrată la RAADPP Clj sub nr.7042/12.08.2014.

Lucrările suplimentare de întreținere au fost executate pe următoarele sectoare de drumuri județene: DJ 107 N : Baisoara-Valea Ierii: km 0+000-2+750; DJ 107 M : Luna de Sus-Savadisla-Baisoara: km 13+700-34+100; DJ 107 R : Baisoara-Muntele Baisorii-Cabana : km 28+650-47+350; DJ 150 : Campia-Turzii-Frata-Mociu : km 14+000-40+300; DJ 109 E : Viile Dejului-Vad, km 6+050-11 +965; DJ 161 D : Dej-Manastirea-Uunguras-VI.Ungurasuiui: km 15+900-25+650; DJ 109 C : Fizesu Gherlii-Taga-Cămărașu: km 9+000-39+200; DJ 109 D : DJ 109 C-Sacalaia-Sic-Visea-Jucu de Sus: km 1+700-17+650; DJ 161: Bontida-Dabaca-Panticeu: km 12+200-22+100; DJ 161 D : Targusor-DJ 109 C: km 50+200-53+367; DJ 161 E: Feldioara-Valea Calda: km 23+510-27+510; DJ 161 F : Valea Calda-C: km 0+000-1+500; DJ 109 D : DN 1 C-Jucu de Sus: km 30+794-31+410 (covor asfaltic); DJ 109 B : Tiocu de Sus-Osorhel: km 17+000-21+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna: km 6+900-12+000; DJ 109 A : Chinteni-Deusu-Vultureni: km 20+200-32+500; DJ 107 P : Gilau-Somesu Rece-Marisei: km 0+000-35+100.

Mai departe, în cuprinsul cererii introductive se arată că procedura de lucru in cadrul contractelor incheiate cu R.A.A.D.P.P. a jud. Cluj prevede transmiterea de rapoarte zilnice cu stadiul lucrărilor efectuate in ziua precedenta, cu cantitățile si valorile lucrărilor efectuate la zi precum si programul de lucrări ce se vor executa in ziua respectiva cu indicarea drumurilor județene pe care se lucrează, a pozițiilor kilometrice, a tipului si categoriilor de lucrări care se executa precum si a materialelor, utilajelor si manoperei puse in practica. Aceste rapoarte zilnice de lucrări sunt transmise atât in format electronic cat si in format material si au un caracter oficial, fiind semnate de conducerea D.P.J. Cluj S.A. si stau la baza întocmirii situațiilor de lucrări lunare pentru fiecare lucrare, drum județean, contract in parte.

Mai arată reclamanta că, prin adresa nr. 5177/03.07.2014 intregistrata sub nr. …/03.07.2014, a informat Conducerea executiva a Consiliului Județean Cluj ca vor fi oprite lucrările de intretînere curenta si periodica a drumurilor județene cu toate consecințele economice si sociale având in vedere dificultățile întâmpinate de reclamantă in desfășurarea activității si datorita faptului ca au fost executate lucrări de peste 3,5 mii lei din resurse proprii care nu au fost decontate. De asemenea, prin adresa nr. 5461/16.07. 2014 s-a solicitat paratei RAADPP a jud. Cluj sa verifice si sa confirme situațiile de lucrări transmise zilnic de reclamantă si sa efectueze vizita in teren in vederea confirmării stadiului cantitativ si calitativ al lucrărilor.

Având in vedere faptul ca beneficiarul lucrărilor, respectiv administratorul drumurilor RAADPP a jud. Cluj nu a răspuns solicitării transmise prin adresa nr. 5461/16.07.2014, de a se efectua vizita in teren, de a se face verificarea si confirmarea lucrărilor efectuate, reclamanta arată că a fost nevoită să se adreseze instanței de judecata pentru a asigura de urgenta proba cu expertiza tehnica de specialitate având ca obiect: constatarea/confirmarea executării lucrărilor conform cu raportările zilnice si a situațiilor de lucrări comunicate paratei.

În aceste condiții, reclamanta a înaintat cereri de chemare în judecată împotriva RAADPP Cluj având ca obiect asigurare dovezi, la Judecătoria Turda, Judecătoria Dej, Judecătoria Gherla și Judecătoria Cluj-napoca, cereri care au fost admise și s-a dispus efectuarea expertizelor tehnice de specialitate, fiind desemnat ca expert d-l Ciobotarenco Ș. Acesta a invitat părțile la data de 22.12.2014 la sediul reclamantei pentru a le solicita formarea comisiilor de reprezentanți în vederea confirmării/constatării executării lucrărilor, însă, deși pârâta a fost reprezentată la această întâlnire, a comunicat expertului că nu numește reprezentanți pentru a participa la întocmirea raportului de expertiză.

Mai mult decât atât, deși nu a răspuns solicitării expertului de a participa la expertize, deși cunoastea existenta litigiului înregistrat !a Judecătoria Gherla sub nr. … având ca obiect asigurare dovezi, parata a dat ordin de incepere a lucrărilor pe DJ 109 D către societatea Construct Perom, ceea ce a făcut imposibil de administrat proba pe DJ 109 D – DN 1 C Jucu de Sus km 30+794-31+410.

În continuare, reclamanta arată că ilicitul civil se poate manifesta atât printr-o acțiune cat si printr-o inacțiune in măsura in care subiectului de drept i se impune prin lege o anumita conduita, iar aceasta conduita nu este respectata. Fapta ilicita a paratei consta in aceea ca i-a solicitat reclamantei sa efectueze lucrări suplimentare pe sectoarele de drumuri atât din contractul inițial cat si pe alte sectoare de drumuri iar apoi, deși cunoștea faptul ca aceasta din urmă efectuează lucrări de intretinere si covor asfaltic, nu a luat nici o măsura pentru a încheia contracte pentru lucrări, nu a răspuns solicitărilor privind verificarea situațiilor de lucrări , a rapoartelor zilnice transmise si nici nu a oprit execuția acestor lucrări acceptând tacit execuția lor.

Prejudiciul, ca si condiție a răspunderii civile delictuale, este definit ca fiind consecințele negative patrimoniale si morale suferite de o persoana ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o alta persoana ori a acțiunii unui animal sau lucrul aflat sub paza juridică a altei persoane. Prejudiciul trebuie sa fie cert, personal, direct si sa rezulte din atingerea unui drept sau cel puțin a unui interes legitim. Caracterul cert al prejudiciului rezida in aceea ca existenta lui este sigura, neandoielnica si, totodată, poate fi stabilita întinderea lui si in prezent

Existenta interesului legitim si serios care a fost vătămat si caracterul sau licit sunt împrejurări de fapt care pot fi dovedite prin orice mijloc de proba. Conform Codului civil, prejudiciul material se compune din pierderea patrimoniala (o diminuare a valorilor active ale patrimoniului constând in cheltuieli cu materialele puse in lucru, forța de munca, utilaje s.a)

Paguba efectiva suferita de reclamantă este, conform situațiilor de lucrări transmise paratei, de 3.618.922 lei. La aceasta suma se adaugă suma de 17.730 iei reprezentând cheltuieli cu expertiza tehnica de specialitate ocazionate in cadrul procesual al asigurărilor de dovezi privind constatarea/confirmarea executării lucrărilor.

În opinia reclamantei, toate aceste obligații ii reveneau paratei si din calitatea sa de administrator al drumurilor județene. In ceea ce privește prejudiciul in suma de 3.618.922 lei, acesta consta in toate cheltuielile pe care reclamanta le-a făcut cu execuția lucrărilor recunoscute prin confirmarea ca executate a acestora in rapoartele de expertiza depuse in probatiune la prezenta cerere.

In ceea ce privește vinovăția, susține reclamanta, conform art. 1357 al.2 C.civ. autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoara culpa iar în speța, obligația paratei de a răspunde solicitărilor reclamantei privind situațiile de lucrări, de a urmări stadiul lucrărilor sau de a opri execuția acestora, de a participa la expertiza care s-a dispus de către instanțe in cauzele având obiect asigurare dovezi, era o obligație expres prevăzuta de statutul său de administrator al drumurilor județene.

În drept, s-au invocat prev. art. 194 și urm, art. 292, art. 330 și urm., art. 363 alin. 3 Cpc, art. 1349, art. 1357 Cod civil.

În probațiune, s-au depus înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei la data de 23.09.2015, pârâta RAADPP Cluj a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivarea întâmpinării se arată că între cele două părți nu au existat alte înțelegeri în vederea intervenției pe alte tronsoane de drum decât cele prevăzute in obiectul contractului. Așadar obligațiile RAADPP Cluj sunt clare și prevăzute în acordul de voință al părților, respectiv Contractul de lucrări nr. 60/28.04.2014, care a fost încheiat prin achiziție directă, anexate fiind nota de fundamentare referatul de acceptare cât și oferta DPJ Cluj pentru drumuri contractate. Atribuirea contractului de lucrări mai sus menționat a fost notificată pe site-ul e-licitatie.ro valoarea și obiectul fiind evidențiate.

Cu privire la adresa 3717/11.04.2014 și la adresa 3020/402/16.04.2014, invocate de reclamantă in cererea de chemare în judecata, pârâta menționează că nu reprezintă decât o solicitare de oferta si, respectiv, o oferta care nu a fost acceptată.

Mai departe, se arată că, ulterior încheierii contractului de lucrări, D.PJ. Cluj a transmis către pârâtă mai multe situații de lucrări care făceau referire la alte tronsoane de drum decât cele menționate in obiectul contractului, situații de lucrări care nu au fost confirmate de către dirigintii de șantier ai regiei, ba mai mult, s-a transmis ca în cazul în care s-a intervenit și pe alte drumuri, lucrările trebuie să înceteze imediat pentru că nu vor fi asumate de către RAADPP Cluj. Raportul obligațional, respectiv plata acestor lucrări trebuia să rezulte din dorința pârâtei de a contracta anumite servicii materializate prin afirmația „subscrisa reclamanta am efectuat lucrări suplimentare din dispoziția beneficiarului” din cererea de chemare în judecata, fără a prezenta dovada, reiese, în opinia pârâtei, reaua credință a reclamantul Din interpretarea mențiuni „lucrări suplimentare” rezulta faptul că lucrările s-ar fi făcut in urma unei propuneri și ca nu s-ar fi executat pe alte obiective decât cele prevăzute în contract.

În continuare, pârâta arată că, raportat la cererile de asigurare a probelor în rapoartele de expertiză efectuate în cele 4 dosare, expertul tehnic judiciar desemnat, dl. Ing. Ș. Ciobotarenco confirmând existența unor lucrări făcând precizarea expresă că nu poate confirma „grosimile și cantitățiile prezentate”. Așadar, nu exită documente care să certifice efectuarea acelor lucrări așa cum au fost prezentate și nici documente care să certifice calitatea, iar în consecință nici sumele invocate nu sunt relevante. Poziția pârâtei este prezentată, clar, în adresa nr.643/27.01.2015 prin care se învederează DPJ Cluj S.A. că a executat lucrările fara a avea vreo dispoziție în acest sens din partea RAADPP Cluj.

Spre un final, pârâta susține că, în speță, nu poate fi vorba de un prejudiciu cauzat de către RAADPP Cluj, atâta timp cât reclamantul și-a asumat pierderea acționând împotriva voinței RAADPP Cluj, arogându-și atribuții de administrator al domeniului public și privat. Și din cererea de chemare în judecată se constată depășirea atribuțiilor prin invocarea unei obligații a RAADPP Cluj de a încheia contracte cu societatea reclamantă. Această atitudine este cu totul înafara aplicării principiilor prevăzute în OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, în condițiile în care nu s-au comandat lucrări suplimentare pe sectoarele de drumuri contracte și nici efectuare unor alte lucrări pe alte sectoare de drum.

Prin cererea înregistrată la data de 1.09.2015, pârâta RAADPP Cluj a chemat în garanție JUDEȚUL Cluj, CONSILIUL JUDEȚEAN Cluj, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 3.618.922 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de reclamanta DPJ Cluj, obligarea Chematului în garanție la plata sumei de 17.730 lei, reprezentând taxa de timbru și onorariu expert în cadrul procesului de asigurare dovezi și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, se arată că, în cadrul cererii de chemare în judecată formulată de societatea Drumuri ȘI Poduri Județene Cluj  SA, se invocă unele dispoziții emise de către Consiliul Județean Cluj în baza cărora reclamata ar fi efectuat anumite lucrări suplimentare cât și lucrări pe unele tronsoane de drum care nu făceau obiectul Contractului de lucrări nr.60 din 28.04.2014. Societatea Drumuri ȘI Poduri Județene Cluj SA este o societate comercială pe acțiuni cu capital de stat având unic acționar UAT Județul Cluj. în cadrul ședinței Consiliului Județean Cluj din data de 28.05.2014, a fost propus un proiect de hotărâre privind aprobarea delegării gestiunii serviciului de utilități publice de administrare a domeniului public si privat – activitatea de întreținere a drumurilor către societatea DPJ Cluj, proiect retras ulterior. Din această acțiune se poate observa dorința Consiliului Județean Cluj de a delega activitatea de întreținere și reparare a drumurilor județene către societatea DPJ Cluj.

Așadar nefiind emise dispoziții de către RAADPP Cluj dar în cauză fiind invocată și o corespondență între DPJ Cluj și conducerea executivă a Consiliului Județean Cluj care ar fi emis dispoziții în vederea începerii lucrărilor, pârâta solicită, în cazul admiterii acțiunii reclamantului, admiterea cererii de chemare in garanție a Județului Cluj, Consiliului Județean Cluj.

În drept, s-au invocat prev. art. 72-74 C.p.c.

Prin întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei, chematul în garanție a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție ca inadmisibilă și neîntemeiată.

Astfel, chematul în garanție a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că, în speță, nici Județul Cluj și nici Consiliul Județean Cluj nu au acționat în nume propriu, înțelegând să delege atribuțiile privitoare la întreținerea și administrarea drumurilor județene pârâtei.

Pe fond, chematul în garanție arată că, prin Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr. 75/2003, dreptul de administrare asupra bunurilor aflate în proprietatea Județului Cluj a fost dat Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului Cluj, doar nuda proprietate rămânâd în sarcina Județului Cluj. Astfel, cu privire la bunurile administrate, regia autonomă trebuie să acționeze ca un adevărat proprietar, astfel încât, în acest domeniu nu au existat imixtiuni din partea Consiliului Județean Cluj sub forma unor indicații de suplimentare a serviciilor de întreținere. Astfel de indicații puteau parveni doar din partea achizitorului unor asemenea servicii.

Prin cererea înregistrată la data de 3.11.2015, pârâta a înțeles să renunțe la cererea de chemare în garanție formulată, raportat la faptul că, în urma adoptării Hotărârii Consiliului Județean Cluj nr.255/30,01.2015 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea serviciului public comunitar de administrare a domeniului public și privat al Județului Cluj, începând cu 01.01.2016, s-a aprobat desființarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului Cluj, toate drepturile și obligațiile acesteia fiind preluate de Județul Cluj, care i se substituie inclusiv în litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

În drept, s-au invocat prev. art. 406 Cpc

În probațiune, s-a depus HCJ nr. 255/2015.

Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, tribunalul reține următoarele.

În baza contractului de lucrări nr.60/28.04.2014 încheiat de pârâta Regia AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT A JUDEȚULUI Cluj în calitate de achizitor și reclamanta Drumuri ȘI Poduri Județene Cluj  SA în calitate de executant, reclamanta a efectuat lucrări de întreținere drumuri pe mai multe sectoare de drum din Județul Cluj, după cum urmează: DJ 107 M: Luna de Sus-Vlaha-Săvădisla-Săcel-Iara-Buru, km 0+000-34+200; DJ 150: Viișoara-Frata-Mociu, km 0+000-40+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna, km 0+000-12+000; DJ 109 E: Viile Dejului-Cetan-Vad, km 1+710-11+965; DJ 109A: Chinteni-Vultureni-Panticeu-Recea Cristur-Dealul Jurcii, km 10+200-48+500; DJ 161 D: Dej-Nireș-Unguraș-Batin-Valea Ungurașului, km 9+000-30+950; DJ 109 D: Gherla-Nicula-Săcălaia-Sic, km 0+000-17+000. .Contractul a fost executat în totalitate, după cum s-a susținut de către reclamantă atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin reprezentant în ședința publică din data de 12 ianuarie 2015.

Ulterior, reclamanta a executat lucrări de întreținere pe mai multe sectoare de drum, inclusiv unele din sectoarele care au format obiectul contractului nr.60/28.04.2014, după cum urmează: DJ 107 N : Baisoara-Valea Ierii: km 0+000-2+750; DJ 107 M : Luna de Sus-Savadisla-Baisoara: km 13+700-34+100; DJ 107 R : Baisoara-Muntele Baisorii-Cabana : km 28+650-47+350; DJ 150 : Campia-Turzii-Frata-Mociu : km 14+000-40+300; DJ 109 E : Viile Dejului-Vad, km 6+050-11 +965; DJ 161 D : Dej-Manastirea-Uunguras-VI.Ungurasuiui: km 15+900-25+650; DJ 109 C : Fizesu Gherlii-Taga-Cămărașu: km 9+000-39+200; DJ 109 D : DJ 109 C-Sacalaia-Sic-Visea-Jucu de Sus: km 1+700-17+650; DJ 161: Bontida-Dabaca-Panticeu: km 12+200-22+100; DJ 161 D : Targusor-DJ 109 C: km 50+200-53+367; DJ 161 E: Feldioara-Valea Calda: km 23+510-27+510; DJ 161 F : Valea Calda-C: km 0+000-1+500; DJ 109 D : DN 1 C-Jucu de Sus: km 30+794-31+410 (covor asfaltic); DJ 109 B : Tiocu de Sus-Osorhel: km 17+000-21+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna: km 6+900-12+000; DJ 109 A : Chinteni-Deusu-Vultureni: km 20+200-32+500; DJ 107 P : Gilau-Somesu Rece-Marisei: km 0+000-35+100.

Prin încheierea nr.1488/7 mai 2014 pronunțată în dosarul nr…. al Judecătoriei Turda, încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 17 februarie 2015 în dosarul nr. al Judecătoriei Dej, încheierea civilă nr.322/8 aprilie 2015 pronunțată în dosarul nr… al Judecătoriei Gherla și sentința civilă nr.5192/22 mai 2015 pronunțată în dosarul nr.xxxxx/211/2014 al Judecătoriei Cluj Napoca, s-a constatat efectuată proba cu expertiza tehnică, fiind depuse rapoartele de expertiză întocmite de exp.Ș Ciobotarenco. Rapoartele de expertiză întocmite de exp.Ș. Ciobotarenco au confirmat efectuarea lucrărilor de întreținere drumuri pretinse de către reclamantă, cu excepția celei efectuate pe DJ 109 D – DN 1 C Jucu de Sus km 30 + 794 – 31 + 410. Expertul a precizat în mod expres în fiecare raport de expertiză faptul că prin confirmarea existentei acestor lucrări nu confirmă și grosimile și cantitățile prezentate de reclamantă în rapoartele zilnice și situațiile de lucrări comunicate pârâtei, acestea nefiind solicitate prin obiectivul aprobat de instanță.

Potrivit prevederilor art.1349 Cod civil, pe care reclamanta și-a întemeiat pretențiile, (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

    (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

    (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului.

    (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială.

În același timp, conform prevederilor art.1357 Cod civil, de asemenea invocate de reclamantă, (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.

    (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Normele legale indicate de reclamantă drept temei juridic al acțiunii formulate reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, o formă a răspunderii civile care se angajează în sarcina persoanei care a săvârșit o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii. Condițiile răspunderii civile delictuale, astfel cum sunt reglementate de Codul civil, sunt: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția celui care a cauzat prejudiciul.

În accepțiunea dispozițiilor art.1349 Cod civil, fapta ilicită este orice acțiune sau inacțiune prin care sunt încălcate reguli de conduită impuse prin norme de drept obiectiv sau obiceiul locului și care au ca efect vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane. Pentru aprecierea caracterului ilicit al unei fapte, apte să angajeze răspunderea civilă delictuală, este esențială așadar încălcarea de către persoana vinovată a unor norme juridice sau a unor norme instituite prin „obiceiul locului”.

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, aceasta a definit fapta ilicită pretins săvârșită de către pârâtă drept o inacțiune a pârâtei care, deși a solicitat efectuarea de lucrari suplimentare pe sectoarele de drumuri atat din contractul initial cat si pe alte sectoare de drumuri iar apoi a cunoscut faptul ca reclamanta efectueaza lucrari de intretinere si covor asfaltic, nu a luat nici o masura pentru a incheia contracte pentru lucrari, nu a raspuns solicitarilor reclamantei privind verificarea situatiilor de lucrari, a rapoartelor zilnice care i-au fost transmise si nici nu a oprit executia acestor lucrari acceptand tacit executia lor. Reclamanta a subliniat faptul că fapta ilicită a pârâtei constă în omisiunea de a incheia cu reclamanta contracte pe sectoarele de drumuri unde s-a lucrat suplimentar, de a răspunde situatiilor de lucrari si rapoartelor transmise zilnic, de a verifica în teren stadiul fizic al lucrarilor executate precum si conformitatea din punct de vedere al calitatii si de a opri executia acestor lucrari, acceptand tacit executarea lor. Această descriere a faptei ilicite a fost reiterată de reclamantă prin reprezentantul său și în ședința publică din data de 12 ianuarie 2016, când s-a solicitat reclamantei să detalieze fapta ilicită imputată pârâtei. La întrebarea expresă a instanței cu privire la norma legală încălcată de pârâtă, reclamanta a precizat faptul că pârâta ar fi încălcat procedurile de lucru stabilite între părțile în litigiu, proceduri instituite prin contractele anterior încheiate și printr-o convenție tacită referitoare la executarea de către reclamantă a dispozițiilor date de pârâtă, referitoare la efectuarea unor lucrări de întreținere a drumurilor județene.

Sintetizând, fapta ilicită care în opinia reclamantei ar fundamenta angajarea răspunderii civile delictuale ar consta în omisiunea pârâtei de a încheia cu reclamanta contract pentru lucrările de întreținere drumuri executate de către reclamantă, de a verifica situațiile de lucrari si rapoartele transmise zilnic și de a verifica în teren stadiul fizic al lucrarilor executate precum si conformitatea din punct de vedere al calitatii acestora si nu în ultimul rand de a opri executarea acestor lucrari, dacă aprecia că această executare este în afara unui cadru convențional.

Analiza faptelor ilicite imputate pârâtei trebuie să pornească de la indentificarea normelor juridice care să definească obligațiile legale ce revin acesteia și care, prin ipoteză, să fi fost încălcate de către aceasta. În acest context, se impune a se menționa faptul că pârâta Regia AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj a fost inființată prin Hotărârea nr. 75/20.06.2003 a Consiliului județean Cluj, prin transformarea Direcției Generale de Administrare a Domeniului Public și Privat al județului Cluj, in scopul „ administrarii, gestionarii și exploatarii domeniului public și privat pe care il are in administrare”. RAADPP Cluj_ are personalitate juridica, fiind organizata ca regie autonomă de interes public județean, în temeiul Legii nr. 15/1990, sub autoritatea Consiliului Județean Cluj. Potrivit art.3 din Hotărârea nr. 75/20.06.2003 a Consiliului Județean Cluj, RAADPP Cluj are drept obiect de activitate: inventarierea   si   evidența   bunurilor  proprietate  publica   si  privata   a   unitaților administrativ-teritoriale; administrarea, gestionarea si exploatarea eficienta a domeniului public si privat si a bunurilor specifice infrastructurii edilitare județene; elaborarea politicilor si strategiilor cu privire la infiinfarea, organizarea si funcționarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat; elaborarea programelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii edilitare a județului; elaborarea normelor și regulamentelor locale privind administrarea, gestionarea si exploatarea serviciilor de administrare a domeniului public si privat de interes județean.Obiectul de activitate al RAADPP Cluja fost detaliat prin Regulamentul de organizare si funcționare, aprobat prin Hotărârea nr. 12/26.01.2005 a Consiliului județean Cluj.

Prin Hotărârea nr. 255/30 octombrie 2015 a Consiliului Județean Cluj s-a decis încetarea dreptului de administrare al pârâtei asupra bunurilor imobile prevăzute în anexa nr.29 la Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr.143/2008, trecerea acestor bunuri în administrarea Consiliului Județean, care urma să preia toate drepturile și obligațiile RAADPP a județului Cluj, precum și desființarea RAADPP a județului Cluj, începând cu data de 1.01.2016. Până la data pronunțării prezentei hotărâri, 14 ianuarie 2016, pârâta nu a fost radiată din registrul comerțului, astfel că nu a încetat ca subiect de drept, având așadar în prezent capacitate de folosință și de exercițiu, prin raportare la dispozițiile art.251 al.1 Cod civil rap.la art.1 din Legea nr.26/1990.

Asupra bunurilor din domeniul public județean, cum sunt și drumurile asupra cărora reclamanta a efectuat lucrări de întreținere, pârâta a avut la data efectuării acestor lucrări un drept de administrare, în sensul prevederilor art.136 al.4 din Constituția României și art.868 al.1 Cod civil, drept care a fost constituit în temeiul prevederilor art.125 din Legea nr.215/2001 și art.11 din OG nr.71/2002.

În calitatea sa de titular al dreptului real de administrare a drumurilor județene, pârâta avea obligația de a asigura administrarea, gestionarea și exploatarea eficientă a domeniului public și privat al Județului Cluj și a bunurilor specifice infrastructurii edilitare județene. În exercitarea drepturilor și obligațiilor ce îi revin, pârâta Regia AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj avea dreptul de a încheia contracte de achiziții publice, în sensul dispozițiilor art.3 al.1 lit.f și art.4 din OUG nr.34/2006. In vederea încheierii de contracte de achiziții publice, autoritatea contractantă are obligația și totodată dreptul de a urma procedurile reglementate de art.17 și urm. din OUG nr.34/2006.

Nicio normă legală nu instituie însă obligația unei regii autonome cum este pârâta de a încheia un contract de lucrări cu un anumit operator economic care dorește să efectueze respectivele lucrări și care execută, în mod benevol, acele lucrări. Este real faptul că principiul libertății contractuale, astfel cum este acesta reglementat de art.1169 Cod civil, cunoaște anumite limitări în materia contractelor de achiziții publice, unde întreaga procedură de atribuire este reglementată în mod strict de normele OUG nr.34/2006, însă normele legale speciale în această materie nu obligă încheierea contractelor de achiziții publice cu un anumit operator economic, indiferent de natura acestuia, ci dimpotrivă, orice operator care intenționează să contracteze unele lucrări ce pot forma obiectul unui contract de achiziții publice trebuie să se supună procedurilor de atribuire strict reglementate de legiuitor. Cu alte cuvinte, chiar dacă operatorul economic care dorește efectuarea unor lucrări asupra bunurilor aflate în domeniul public al statului este o societate comercială cu capital integral de stat, aceasta nu poate pretinde să-i fie atribuite de autoritatea contractantă acele lucrări, ci trebuie să urmeze procedurile instituite de OUG nr.34/2006 pentru atribuirea respectivelor contracte. În sfârșit, se impune a se sublinia încă o dată că în sarcina autorității contractante nu există o obligație legală de a încheia un contract de achiziții publice cu un anumit operator economic, pentru executarea unor lucrări de întreținere, la simpla solicitare a acestuia.

Cu privire la același aspect, se observă faptul că reclamanta a mai susținut că omisiunea pârâtei de a încheia un contract pentru lucrările efectuate constituie faptă ilicită în condițiile în care aceasta i-ar fi dat dispoziții pentru efectuarea acelor lucrări. Reclamanta nu a fost însă în măsură să probeze existența acelor dispoziții în temeiul cărora ar fi efectuat lucrările, dispoziții a căror existență a fost contestată de către pârâtă. La dosarul cauzei au fost depuse doar adresa nr. 3717/11.04.2014 emisă de parata RAADPP a județului Cluj, prin care s-a solicitat o ofertă de preț pentru lucrarea : Covor asfaltic pe DJ 109 D km 30+794-31+410, DN 1 C – Jucu de Sus și adresa nr. 3020/402/16.04.2014 emisă de reclamanta prin care aceasta a transmis oferta de pret solicitată (filele 285, 286 volum I), însă în mod correct a precizat pârâta că adresa prin care solicita o ofertă de drept nu a constituit decât o invitație de lansare a unei oferte, conforme prevederilor art.1190 Cod civil, iar oferta emisă de reclamantă a avut valoarea unei oferte care însă nu a fost acceptată. De altfel, chiar presupunând că reclamanta ar fi probat că a executat lucrările a căror contravoare este pretinsă la solicitarea pârâtei, această împrejurare ar fi condus la calificarea raportului juridic dintre părți drept unul convențional, astfel că omisiunea pârâtei de a achita contravaloarea acestor lucrări putea eventual conduce la angajarea răspunderii contractuale a acesteia, care excludea răspunderea delictuală ca temei juridic pe care reclamanta și-a întemeiat pretențiile.

S-a mai invocat de către reclamantă omisiunea pârâtei de a verifica situatiile de lucrari si rapoartele transmise zilnic și de a verifica în teren stadiul fizic al lucrarilor executate precum si conformitatea din punct de vedere al calitatii acestora, însă reclamanta nu a fost în măsură să indice normele care au fost încălcate de către pârâtă prin această inacțiune. În condițiile în care între părți nu a fost încheiat un contract de execuție lucrări și deci nu exista o obligație asumată de către pârâtă de a efectua acele verificări și în absența unei norme juridice care să oblige pârâta să recepționeze parțial sau total lucrări pe care aceasta nu le-a contractat, nu se poate reține în sarcina acesteia o faptă ilicită în sensul unei omisiuni de a verifica lucrările conform celor pretinse de către pârâtă. Deși pârâta a mai susținut în ședința publică din data de 12 ianuarie 2016 că existau între părți proceduri referitoare la efectuarea verificărilor lucrărilor executate, nu a fost în măsură să indice normele prin care au fost instituite acele proceduri iar uzanțele, care sunt recunoscute ca izvor de drept, trebuie să fie probate de către partea interesată, atât în ce privește existența cât și în ce privește conținutul lor, conform art.1 al.5 și 6 Cod civil, fără însă ca în prezentul litigiu să fie făcută o asemenea probă.

Cât privește inacțiunea pârâtei constând în omisiunea de a opri execuția lucrărilor pe sectoarele de drum indicate de reclamantă, se impune și de această dată precizarea că reclamanta nu a indicat vreo normă legală sau uzanță potrivit căreia pârâta ar fi avut obligația legală de a opri executarea unor lucrări pe care aceasta nu le-a contractat. De fapt, susținerile reclamantei apar cel puțin paradoxale, întrucât aceasta a efectuat unele lucrări fără să existe o dispoziție din partea beneficiarului și invocă față de acesta omisiunea beneficiarului de a-i fi solicitat oprirea acelor lucrări. Cu alte cuvinte, reclamanta a efectuat unele prestații în absența unui contract încheiat de părți și invocă omisiunea părții căreia prestațiile i-au profitat de a pune capăt unui raport contractual care nu a existat niciodată.

Prin raportare la considerentele expuse mai sus, instanța reține că deși s-a probat inacțiunea pârâtei de a încheia cu reclamanta contractele având ca obiect lucrările efectuate de către aceasta din urmă, omisiunea pârâtei de a verifica acele lucrări și de a solicita oprirea lucrărilor, inacțiuni care nici nu au fost contestate de către pârâtă, aceste fapte nu au caracter ilicit, nefiind dovedită de către reclamantă încălcarea de către pârâtă a unor norme ale dreptului pozitiv sau a unor uzanțe.

Nefiind îndeplinită una dintre condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unei fapte ilicite săvărșite de către pârâtă, tribunalul constată nu este întemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Drumuri și Poduri Județene Cluj SA, cerere fundamentată în exclusivitate pe dispozițiile art.1349 și art.1357 Cod civil. Examinarea celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale a devenit un demers inutil în contextul analizat mai sus, fiind stabilită inexistența unei fapte ilicite imputabile pârâtei.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art.1349 și art.1357 Cod civil, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată  formulată de reclamanta Drumuri ȘI Poduri Județene Cluj  SA în contradictoriu cu pârâta Regia AUTONOMĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL JUDEȚULUI Cluj.”

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina