Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Retrocedările Romano-Catolice au la bază o sentință-blat dată la Miercurea Ciuc
Clădirea din stânga de pe strada Iuliu Maniu nr.1-3 a fost retrocedată Arhiepiscopiei Romano-Catolice

Retrocedările Romano-Catolice au la bază o sentință-blat dată la Miercurea Ciuc

Toate retrocedările din Ardeal în favoarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice au la bază o sentinţă judecătorească dată pe şest la Judecătoria Miercurea-Ciuc în vremea Guvernării Năstase.

TANASESCU - PARCHETArhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia revendică imobile şi terenuri în oraşele ardelene, cu precădere în Cluj-Napoca, în calitate de continuatoare a Statusului Romano Catolic. Această calitate a fost atestată, în 2001, prin sentinţa nr.1515 dată de Judecătoria Miercurea Ciuc într-un proces în care Statul nu s-a apărat. Partea opozantă Arhiepiscopiei în proces, Ministerul Finanţelor Publice (MFP), condus atunci de PSD-istul Mihai Tănăsescu (foto), a făcut – cu voie sau fără voie –  doar figuraţie, permiţându-şi să piardă cu lejeritate.

În 2001, Arhidieceza Romano-Catolică Alba Iulia (Arhiepiscopia sub altă denumire – n.red.), cu sediul în Alba, şi Consiliul Arhidiecezei Romano-Catolice (CARC) Alba Iulia, cu sediul în Miercurea Ciuc , au chemat în judecată Statul Român, mai exact MFP, solicitând instanţei să constate că persoana juridică CARC este identică cu persoana juridică Consiliul Diecezei Catolice de rit latin de Alba Iulia. Aceasta din urmă s-a înfiinţat printr-un Acord din anul 1932 încheiat între Sfântul Scaun şi Guvern, ce prevedea reconfigurarea Statusului Romano Catolic.

Modul în care s-a desfăşurat procesul dintre Arhiepiscopie şi MFP ridică mari semne de întrebare, mai exact prestația  juristului de atunci al Ministerului, Letiţia Mitrofan, şi a judecătorului Iuliu Timar. Instanţa s-a pronunţat cu toate că la dosar nu fusese ataşat un document esenţial. La ultima şedinţă de judecată, reprezantantul MFP a solicitat acordarea unui nou termen ”având în vedere că actul solicitat Ministerului Finanţelor nu s-a depus la dosar”. Însă, judecătorul a închis faza dezbaterilor cu privire la mijloacele de probă propuse de părţi şi a deschis faza dezbaterilor pe fond. Juristul de atunci al Arhiepiscopiei, Hajdu Gabor, a solicitat – în mod logic – admiterea cererii depuse de el, iar, conform celor scrise în sentinţă, Mitrofan a susţinut că lasă la aprecierea instanţei hotărârea ce va fi luată. Adică, MFP nu a avut o poziţie într-un proces important, care s-a terminat rapid: cererea Arhidiecezei a fost înregistrată la instanţă în 6 iunie 2001, după care s-a stabilit primul termen de judecată, iar în 1 august s-a şi dat verdictul. Procesul s-a ţinut tocmai la Miercurea Ciuc, fieful romano-catolicilor, deoarece CARC Alba Iulia avea declarat sediul în respectivul oraş. Ulterior, toate birourile instituţiei au fost mutate la Alba Iulia, iar la Miercurea-Ciuc a rămas doar Episcopul auxiliar Iozef Tamaş.

Potrivit MFP, reprezentarea intereselor Statului în dosarul cu romano-catolicii a fost asigurată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Harghita în baza mandatului ministerial cu numărul 581.125. În anul 2006, reprezentanții MFP precizau că: ”Actul solicitat de către DGFP Harghita Ministerului Finanţelor Publice nu a fost depus la dosar întrucât, la momentul judecării cauzei, acesta nu fusese încă înregistrat la DGFP jud. Harghita. Actul ce se dorea a fi depus la dosar de către DGFP Harghita şi pe baza căruia să se şi pregătească apărările pârâtei (MFP – n.red.) reprezenta punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice la acţiunea formulată de reclamantele Arhidieceza Romano Catolică Alba Iulia şi Consiliul Arhidiecezei Catolice Alba Iulia.”

Pe lângă faptul că reprezentanţii MFP au avut o prestaţie ciudată la judecarea pe fond a procesului cu Arhiepiscopia, aceştia nici nu au atacat sentinţa la instanţa superioară, ea rămânând astfel definitivă şi irevocabilă.

”Împotriva sentinţei civile nr. 1515/01.08.2001, pronunţată de judecătoria Miercurea Ciuc, nu s-a promovat cale de atac, apreciindu-se de către cei ce au asigurat reprezentarea Statului român, în urma unui punct de vedere emis de către MFP  prin adresa nr. 582.389/01.08.2001, că în situaţia în care instanţa va admite acţiunea în constatare, implicaţiile pe care această admitere le presupune, interesează Ministerul Culturii şi Cultelor şi nu Ministerul Finanţelor Publice”, se arată în justificarea MFP.

Toate cererile de retrocedare depuse de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia,  in baza legii 501/2002, la Comisia Specială de Retrocedare (CSR) de pe lângă Guvern sunt însoţite de o copie a sentinţei civile cu numărul 1.515 emisă de Judecătoria Miercurea Ciuc, în 1 august 2001.

Vezi aici toate revendicările romano-catolice din Cluj

Comments

comentarii

2 comentarii

  1. Bun, si acum ce urmeaza? se lasa lucrurile asa cum sunt? cine trebuie sa se autosesizeze? cladirile respective sunt ale statului, puteau fi scoli sau alte institutii? Cine va rezolva problema asta? ce au avut de castigat reprezentantii statului care au lasat sa se intample asta? (judecatorii, ministru, prim-ministru) ce se urmareste defapt prin acapararea cladirilor istorice?

  2. Asta spune totul despre pruductia de judecatori facuti de Institutul National de Magistratura. Se vede clar din aceste sentinte cat de nationala e magistratura formata dupa calapod american.

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina