În urma afirmațiilor făcute de reprezentantul DNA Cluj la termenul de judecată din 18 ianuarie, în procesul primarului Cătălin Cherecheș, referitor la raportul de expertiză exploziv depus la dosar, expertul tehnic-judiciar Cătălin Grigoraș, profesor în SUA, a trimis la Tribunalul Cluj obiecțiuni.
Avocatul lui Cherecheș, Alexandru Rîșniță, spus, la termenul de astăzi, că Grigoraș a formulat obiecțiuni deoarece ”au fost cuvinte grele” spuse de procurorul DNA, Adriana Titu. În ciuda împotrivitii acesteia, instanța a spus că avocatul poate să depună la dosar înscrisul. Redăm mai jos obiecțiunile lui Grigoraș la 13 afirmații ale reprezentantului DNA Cluj.
”Subsemnatul dr. ing. Cătălin GRIGORAŞ, expert tehnic judiciar și extrajudiciar, şi expert criminalist autorizat în domeniile voce și vorbire, imagini (fotografii şi înregistrări video),
Având în vedere susținerile reprezentantului DNA menționate în încheierea de ședință publică din 18 ianuarie 2018, cu tot respectul cuvenit dumneavoastră și actului de justiție, și cu toată răspunderea ce revine unui expert, prezint următoarele obiecțiuni:
Reprezentantul DNA: ”… acest raport de expertiză, impropriu intitulat în opinia ei, deoarece, expertul parte nu are nici o cădere să facă un raport de expertiză în cauză …
… cel mult, expertul parte poate să emită un punct de vedere ulterior întocmirii unui raport de expertiză încuviinţat de instanţă”
Grigoraș: ”În prezenta cauză s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice la INEC, iar expertul parte este criminalist autorizat conform O.G. 75/2000 actualizată. Ulterior depunerii expertizei INEC la instanță, cu acordul părții, expertul criminalist parte poate întocmi obiecțiuni conform art.7 O.G. 75/2000 actualizată.
Raportul la care face referire reprezentantul DNA este de expertiză tehnică extrajudiciară și a fost întocmit în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr.2/2000 actualizată.”
Reprez. DNA: ”… acest raport a fost efectuat din anumite considerente, iar acesta are un conţinut, care în mod clar, nu este real …
… expertul parte a emis acest înscris pentru a forţa mâna instanţei pe de o parte şi pe de altă parte, pentru a arunca umbre, respectiv să creeze o îndoială în ceea ce priveşte pe denunţător…
… sunt prezentate nişte aspecte ori concluzii pe care domnul expert le-a formulat, pe baza unor supoziţii ori a celor invocate de către inculpat, fiind expertul său parte, astfel că, este evident că acesta susţine punctul de vedere al inculpatului.”
Grigoraș: ”Acestea reprezintă pure speculații ale reprezentantului DNA. Dacă ar fi să dăm crezare acestor alegații că expertul parte susține supozițiile părții, atunci expertul INEC, în baza protocolului secret dintre DNA și INEC, ce punct de vedere susține?”
Reprez. DNA: ”… a învederat aceste lucruri pentru a scoate în evidenţă faptul că susţinerile expertului sunt vădit lipsite de orice fel de fundament, fiind un punct de vedere subiectiv, fiind făcut cu scopul de a atrage renunţarea la o probă deja încuviinţată de instanţa de judecată şi a se dispune alta.”
Grigoraș: ”Concluziile unui de raport de expertiză se combat științific și nu, ca și în alte dosare penale, prin atacuri ale DNA la persoana expertului.”
Reprez. DNA: … nu există nici un fel de indicii, deoarece, susţinerile expertului nu pot nici măcar să constituie indicii că cele înregistrate ar fi fost efectuate, fie cu alte mijloace de probă, fie cu acele reportofoane marca Sony şi marca Olympus, după cum susţine expertul parte, fără a exista dovezi concrete în acest sens, respectiv de unde a ajuns la această concluzie că ar fi fost folosite două reportofoane.
Grigoraș: ”Concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară se fundamentează pe analize științifice bazate pe literatura de specialitate menționată cu transparență deplină în Bibliografia de la paginile 6-7 ale raportului.
Se va putea face o comparație între metodele și bibliografiile expertizei tehnice extrajudiciare și expertizei criminalistice de la INEC (în cazul în care acesta va conține bibliografie).”
Reprez. DNA:” … într-una din înregistrări, expertul parte susţine că s-au făcut alipiri, respectiv că s-a inserat un anumit zgomot. Arată că acel zgomot este cel al unui tras de fermoar, auzindu-se clar acest aspect. Arată că una din ele conţine momentul în care denunţătorul merge la toaletă, pentru a vedea şi instanţa care este relevanţa lor.”
Grigoraș: ”Această susținere a reprezentantului DNA reprezintă o dezinformare. Pasajul “Da… de ce faci din astea?” inserat în înregistrarea “04-12-2015-lumiere.m4a” nu are nicio legătură cu zgomotul vreunui fermoar.”
Reprez. DNA: …pe ele nu se regăsesc nici un fel de zgomote ciudate, de adăugiri sau şamd., deoarece, în una din ele se poată discuţii, fiind de faţă mai multe persoane, existând şi anumite discuţii telefonice care au o cursivitate, o anumită logică.
Grigoraș: ”Și piesele de teatru radiofonic, spectacolele radio/TV, filmele artistice ș.a. au cursivitate și o anumită logică deși sunt rezultatele unor montaje audio/video.
Reprez. DNA: ”… acesta a avut la dispoziţie aceleaşi mijloace, copii de pe suporţii optici pe care îi are şi expertul încuviinţat de instanţă, astfel că, se întreabă cum anume a putut formula că trebuie efectuate percheziţii informatice pentru a avea aşa zisele suporturi originale, respectiv telefonul, reportofoanele la care nu ştie de ce se face referire, fără niciun fel de temei, atunci nu înţelege cum a putut să formuleze concluziile în acest raport de expertiză, respectiv că acele înregistrări nu ar fi autentice în opinia sa. Se gândeşte că dacă acesta nu are la dispoziţie toate aceste suporturi sau dispozitive primare de înregistrare, adică telefonul, nu ar putea trage nişte concluzii de genul celor pe care le-a învederat în acel raport de expertiză, impropriu spus aşa.”
Grigoraș: ”Și această susținere a reprezentantului DNA reprezintă o dezinformare. Se poate lesne verifica corespondența dintre instanță și expertul criminalist parte și constata că acesta niciodată nu a cerut efectuarea unei percheziții informatice.
Devine evident faptul că prin astfel de dezinformări, inventând și atribuind expertului criminalist parte replici pe care acesta nu le-a rostit sau scris vreodată, reprezentantul DNA încearcă să inducă în eroare instanța.
În prezenta speță identificarea științifică a unor nereguli din înregistrările audio în litigiu se poate efectua și în lipsa dispozitivelor primare, utilizând metode validate științific, standarde și manuale internaționale de bune practici (n.n. se va putea verifica conținutul raportului de expertiză al INEC și constata dacă acesta conține astfel de referiri). Similar expertizei tehnice a documentelor sau bancnotelor, nu sunt necesare mașina de scris sau imprimanta pentru a stabili că probele sunt falsificate sau contrafăcute.”
Reprez. DNA: ” … această premisă de la care porneşte expertul parte este profund falsă, că s-a intervenit pe aceste înregistrări, urmând ca acest lucru să se vadă în urma raportului de expertiză pe care îl întocmeşte expertul criminalist.
… toate acele discuţii sunt autentice, sunt reale şi au fost confirmate de depoziţiile martorilor audiaţi, în această cauză, au cursivitate, au logică şi nici măcar inculpatul nu le-a contestat.”
Grigoraș: ”Aceste afirmații sunt extrem de grave deoarece:
a) reprezentantul DNA se antepronunță susținând că “toate acele discuții sunt autentice”;
b) atestă că reprezentantul DNA deja cunoaște concluzia raportului de expertiză criminalistică al INEC, că aceasta va fi diferită de cea a raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, și că va fi defavorabilă părții.
Solicit a se reține acest aspect: este pentru prima dată în activitatea mea de expert când un procuror face public dovada că știe deja concluzia raportului de expertiză criminalistică de la INEC, anterior instanței și părților.”
Reprez. DNA: ”… există un motiv, însă, nu cunoaşte care anume este acela, respectiv de ce se insistă pentru a efectua o expertiză tehnică şi nu una criminalistică, în condiţiile în care aceasta din urmă se face de un organism independent, respectiv de un expert independent, de un laborator de expertize criminalistice şi nu vede de ce ar fi mai bună o expertiză tehnică.”
Grigoraș: ”Organismul sau expertul independent la care face referire reprezentantul DNA nu poate garanta efectuarea unei expertize imparțiale deoarece are un protocol secret de colaborare cu DNA, conform:
1) declarației de martor anexate prezentei,
2) adresei INEC nr.969 din 11.11.2011 anexate prezentei, și
3) susținerilor reprezentantului DNA din data de 30 iunie 2017 din dosarul nr.278/1/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție în care a recunoscut public “că acel protocol se referă la anumite proceduri de efectuare” a expertizelor în cauzele instrumentate de DNA.
Expertul tehnic judiciar parte participă nemijlocit la efectuarea expertizei tehnice judiciare în timp ce expertul criminalist parte nu participă nemijlocit la efectuarea expertizei criminalistice, nu i se permite să întocmească un raport de expertiză criminalistică, și este limitat la a întocmi obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de către angajații statului. În timp ce expertizele criminalistice au un număr limitat de obiective (a se vedea site-ul www.inec.ro) care nu întotdeauna servesc îndeajuns la aflarea adevărului și/sau nu permit părților să se apere într-un mod corespunzător, expertiza tehnică judiciară poate avea un număr mai extins de obiective. De asemenea expertul tehnic judiciar are libertatea de a utiliza proceduri avansate, moderne de expertizare a probelor și de a le prezenta cu transparență în raportul său, în timp ce experții INEC utilizează proceduri impuse de DNA în baza unui protocol secret între aceste instituții.”
Reprez. DNA: ”Arată că expertul parte, aşa cum s-a arătat şi în răspunsul formulat de DNA în scris, nu este o persoană îndreptăţită să formuleze cereri în acest dosar, conform dispoziţiilor art. 100 al. 4 lit. e C.p.p.,”
Grigoraș: ”Constat că din nou reprezentantul DNA încearcă să inducă în eroare instanța.
Conform prevederilor art.7 din Ordonanța Guvernului nr.75/2000 actualizată expertul criminalist parte are dreptul de a înainta instanței observații cu privire la obiectul expertizei, modificarea sau completarea obiectului expertizei, verificarea și completarea materialului necesar efectuării expertizei ș.a.”
Anexele la obiecțiuni