fbpx
Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Raportul IJ cu privire la Tribunalul Cluj: ”o bună organizare a activităţii”. Aspecte cu potențial de vulnerabilitate, rezolvate

Raportul IJ cu privire la Tribunalul Cluj: ”o bună organizare a activităţii”. Aspecte cu potențial de vulnerabilitate, rezolvate

Inspecția Judiciară a publicat, recent, Raportul cu privire la Tribunalul Cluj, aprobat în ședința din 14 martie a Secției pentru judecători a CSM. La capitolul concluzii se arată că inspectorii au găsit ”o bună organizare a activităţii” și că în ce privește aspectele punctual constatate, cu potenţial de vulnerabilitate, conducerea Tribunalului Cluj a procedat la remediere încă din perioada verificărilor directe.

Raportul Inspecției Judiciare nr.5247/IJ/2417/DIJ/2018

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE

I.1. Modalitatea de stabilire a controlului şi a echipei de control

Prin Ordinul 76/16.07.2018, modificat prin Ordinul 95/11.09.2018 ambele emise de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în temeiul art.7 alin.1 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare (,,ROF”) şi al art.61 din Hotărârea 1027/2012 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară (,,Regulament”) s-a dispus efectuarea unui control la Tribunalul Cluj, având ca obiectiv verificarea:

– modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătoare a serviciului public;

– respectării de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţei a normelor procedurale şi regulamentare privind primirea şi înregistrarea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile.

Echipa de control a fost stabilită în următoarea componenţă: inspector judiciar … – coordonator, inspector judiciar …, inspector judiciar … şi inspector judiciar ….

I.2. Obiectivele controlului, durata şi natura verificărilor efectuate

Obiectivele controlului au fost stabilite prin Ordinul 76/16.07.2018, de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare şi au vizat, pentru perioada 03.01.2017-la zi:

– verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătoare a serviciului public;

– verificarea respectării de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţei a normelor procedurale şi regulamentare privind primirea şi înregistrarea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile.

În ceea ce priveşte durata verificărilor, prin Ordinul inspectorului-şef, astfel cum a fost modificat, s-a stabilit ca acestea să aibă loc în perioada 05.11- 09.11.2018, potrivit procedurii reglementate de art.55-65 din Regulament

La planificarea activităţilor şi la întocmirea actului de control au fost avute în vedere constatările nemijlocite în cadrul verificărilor directe, precum şi datele şi informaţiile transmise de Tribunalul Cluj la data de 09.10.2018, în format electronic.

Strategia de efectuare a controlului s-a stabilit în condiţiile reglementate de art.62 alin.4 din Regulament, iar derularea procedurii de control s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor art. 63-64 din acelaşi act normativ.

Verificările directe efectuate la sediul instanţei au implicat, pe lângă analiza situaţiilor ce au fost puse la dispoziţie de conducerea Tribunalului Cluj, şi accesarea datelor din sistemul ECRIS în corelație cu rapoartele Inspecția Judiciară Rep puse la dispoziție de Compartimentul informatică al instanţei, consultarea evidenţelor instanţelor referitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor şi la compartimentele auxiliare, precum şi discuţii cu persoanele care au îndeplinit şi/sau îndeplinesc funcţii de conducere la nivelul tribunalului, cu judecătorii şi celălalt personal al instanţelor verificate, precum şi cu conducerea Curţii de Apel Cluj, a Judecătoriei Cluj-Napoca şi a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Trebuie precizat faptul că verificările nu au avut în vedere analizarea dosarelor vechi, din perspectiva cauzelor care conduc la temporizarea procedurilor judiciare, întrucât acestea sunt analizate distinct în cadrul activităţii de control a dosarelor cu o vechime mai mare de 10 ani, inclusă în Planurile de activitate ale Inspecţiei Judiciare; de asemenea, activitatea de control nu a vizat nici situaţia hotărârilor redactate cu întârziere, analiza acestora făcând obiectul controalelor cu caracter permanent prevăzute în Planurile de activitate ale Inspecţiei Judiciare.

După finalizarea verificărilor, în aplicarea dispoziţiilor regulamentare prevăzute de art.64 alin.(1) s-a procedat la prezentarea principalelor constatări şi a concluziilor preliminare conducerii instanţei, respectiv preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie.

Raportul de control a fost întocmit de echipa de inspectori judiciari, conform structurii stabilite prin Ordinul 76/16.07.2018, emis de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare.

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea instanţei, aptitudinile manageriale, calitatea corespunzătoare a serviciului public

II.1 Organizarea şi resursele instanţei. Indicatorii statistici şi de eficienţă

Resurse materiale

Tribunalul Cluj funcţionează în Palatul de Justiţie, situat în Cluj-Napoca, str. Dorobanților nr. 2-4, locație în care funcţionează Judecătoria Cluj-Napoca, Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Specializat Cluj şi parchetele de pe lângă aceste instanţe.

Urmare a mansardării corpului de clădire care deserveşte Judecătoria Cluj- Napoca, în cursul anului 2016, la Tribunalul Cluj au fost reamenajate spaţiile de la parterul clădirii, astfel încât au fost create încă 2 săli de judecată, instanţa funcţionând în prezent cu 4 săli de judecată, toate dotate cu sistem de înregistrare audio și 2 camere de consiliu.

Compartimentele Registratură şi Arhivă, 16 birouri pentru grefieri şi 1 birou destinat asistenţilor judiciari sunt situate la parterul clădirii, birourile de judecători fiind amplasate la etajul 1.

De asemenea, tribunalul este dotat cu sistem de supraveghere video pe holuri, în arhivă, în registratură și sistem infokiosc și terminal.

Resurse umane

În perioada de referinţă, Tribunalul Cluj, ca instanță distinctă, are în schemă 39 posturi de judecători, 4 posturi de asistenți judiciari, 47 de posturi de grefieri din care 42 cu studii superioare și 5 posturi cu studii medii, 1 post de grefier statistician, 1 post de grefier documentarist, 6 posturi de grefieri arhivari, 1 post de agent procedural, 4 posturi de șoferi, 9 posturi de funcționar public și 3 posturi de personal contractual, ocupate în integralitate. Din cele 7 posturi de informaticieni, doar 6 sunt ocupate.

Pentru buna funcționare a activității instanței, a realizării unui management eficient al resurselor umane și a dimensionării echilibrate a volumului de muncă, președintele Tribunalului Cluj a inițiat demersurile specifice privind aprobarea de către conducerea Curții de Apel Cluj a propunerilor de detașare a mai multor grefieri, pentru diferite intervale de timp.

De asemenea, președintele Tribunalului Cluj a inițiat demersuri către Curtea de Apel Cluj și către Consiliului Superior al Magistraturii, pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată, în condițiile art.1341 alin.(1) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare (,,L304”), a unui post de judecător, demers care nu a primit aviz favorabil din partea instituțiilor abilitate.

Analiza indicatorilor statistici

În anul 2017, pe rolul Tribunalului Cluj figurau 20.663 dosare, din care 14.553 dosare nou intrate, la care s-a adăugat stocul de 6.110 de dosare. Raportat la numărul de dosare nou intrate s-au soluţionat 14.773 de dosare, rata de soluţionare fiind de 101,5%.

Datele statistice analizate în Anexa la raport au relevat pentru anul 2017, următoarele tendinţe:

– o creştere a numărului dosarelor nou intrate, cu 21,39% faţă de anul 2016, creşterea datorată, în principal, creşterii acestui indicator la secţia de contencios administrativ, ca urmare a înregistrării pe rolul instanţei unui număr mai mare de cauze repetitive în materie de contencios administrativ (restituire taxă poluare/taxa emisii poluante/timbru mediu).

– o creştere a numărului total al dosarelor aflate pe rol, cu 14,4%;

– o creştere a numărului dosarelor soluționate cu 23,6% faţă de anul 2016;

– o diminuare a stocului final de dosare cu 3,60%, faţă de anul 2016, în

strânsă legătură cu creşterea numărului dosarelor nou intrate şi cu menţinerea operativităţii la un nivel ridicat.

Din stocul final, un procent de 58,4% îl reprezintă dosarele nou intrate care au primit, prin repartizare aleatorie, prim termen de judecată în anul 2018 ori care se află în procedura de regularizare.

– o creştere a indicelui de operativitate/ratei de soluţionare, cu 6,99%, calculată în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei minus cauze suspendate, şi o creştere cu 1,82%, calculată în raport cu volumul cauzelor nou intrate, fiind menţinută, ca şi în anii anteriori, poziţionarea acestui indice de performanţă apropiat nivelului mediei naţionale;

– o creştere a încărcăturii de dosare pe judecător, cu 11,21%, raportat la schema de personal şi cu 3,31% raportat la numărul de judecători care au funcţionat efectiv, ceea ce a determinat, în continuare, un efort al întregului corp profesional, pentru menținerea standardelor de calitate în activitatea instanței.

Într-o reprezentare pe secţii, în anul 2017 se poate observa o uşoară creştere a volumului de activitate înregistrat la secţia civilă (+12,12%), o uşoară creştere la secţia penală (+1,22%), o uşoară scădere în materie de conflicte de muncă şi asigurări sociale (-3,47%) şi o creştere semnificativă a volumului de activitate înregistrat la secţia de contencios administrativ şi fiscal (+25,39%).

În primele 9 luni ale anului 2018, s-au înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj 15.059 dosare, din care 9.169 dosare nou intrate, la care s-a adăugat stocul de 5.890 dosare. Din numărul de dosare înregistrate pe rolul instanţei, s-au soluţionat 9.240, rata de soluţionare fiind de 100,8%.

Din numărul total de 15.059 dosare înregistrate pe rolul Tribunalului Cluj, 4.571 dosare sunt înregistrate la Secţia civilă, 5.508 dosare la Secţia contencios administrativ şi fiscal, 2.738 dosare în materie de litigii de muncă şi asigurări sociale și 2.242 dosare la Secţia penală.

Indicatorii de eficienţă conform Rapoartelor STATIS:

Analiza indicatorilor de eficienţă, prin raportare la prevederile Hotărârii 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, a evidenţiat că în anul 2017 instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă „foarte eficient”, iar în perioada 01.01.2018-01.10.2018 instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă „eficient”.

În ceea ce privește Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate, pentru anul 2017, gradul de performanță a fost ”eficient”.

La acest indicator, în anul 2017 pe secţii, situaţia este diferită, întrucât Secţia mixtă a obţinut o operativitate de 107,8%, ceea ce o încadrează în gradul „foarte eficient”, comparativ cu Secţia civilă, care se încadrează în gradul „ineficient”, cu un procent de soluţionare de 87,9 %, respectiv Secţia penală, care se încadrează în gradul „eficient”, cu un procent de soluţionare de 100 %.

Prin raportare la situaţia din anul 2016 când Secţia civilă s-a încadrat în gradul „foarte eficient” cu 107,3 %, creşterea volumului de activitate şi punctajul aferent dosarelor a făcut ca termenele de recomandare la apeluri să fie în aprilie, iar la recursuri la sfârşitul lunii februarie, în condiţiile în care la Secţia mixtă termenul de recomandare este de pe o zi pe alta.

În anul 2018, pentru perioada de referință, acest grad a fost ”eficient”, fără a se putea stabili o concluzie definitivă vizând evoluția operativității, având în vedere că analiza nu a privit întregul an 2018, iar perioada analizată a inclus și perioada vacanței judecătorești.

Cât privește ceilalți indicatori, Stocul de dosare, Ponderea dosarelor închise într-un an, Durata medie de soluţionare în ambii ani, gradul de performanță a fost același – ”foarte eficient”.

În ceea ce privește Redactările peste termenul legal se observă o scădere a acestui indicator în anul 2018 când instanța s-a încadrat la gradul de performanță „suficient”, comparativ cu anul 2017 când instanța s-a încadrat la gradul de performanță „eficient”.

Cauzele obiective care au determinat scăderea eficienţei instanţei în ceea ce priveşte termenul de redactare a hotărârilor: măsura privind începerea procedurii prealabile în avans a dus la o supraîncărcare a şedinţelor de judecată şi implicit s-a majorat considerabil numărul dosarelor soluţionate cu repercusiuni asupra duratei de redactare.

II.2 Organizarea şi funcţionarea instanţei ca serviciu public

II.2.1 Biroul de informare şi relaţii publice al instanţei

Biroul de informare şi relaţii publice este organizat și funcționează în

conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (,,ROIIJ”), cu dispoziţiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public (,,L544”) şi ale Ordonanţei Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr.233/2002 şi ale Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, în ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a cererilor privind informaţiile de interes public asigurându-se o comunicare publică predictibilă, coerentă şi unitară.

Cu toate acestea, s-a reţinut că în Registrul de evidenţă a cererilor privind accesul la informaţiile de interes public, în unele situații, nu este completată rubrica ”termen”, iar în alte situații se menționează direct termenul de soluționare de 30 de zile, însă nu există dovada înștiințării petentului cu privire la comunicarea răspunsului cu depășirea termenului de 10 zile, conform art.7-L544.

Cu privire la activitatea de soluționare a petițiilor desfășurată de către Biroul de Informare și Relații Publice al Tribunalului Cluj, s-a constatat că în general activitatea s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile legale, însă registrul de evidență al petițiilor nu este completat la toate rubricile, respectiv, rubrica termen; compartimentul căruia i-a fost înaintată; data înaintării la compartiment.

De asemenea, au fost luate măsurile necesare în vederea furnizării, din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare la locuri vizibile la sediul instanţei şi prin publicarea lor pe pagina de internet a instanţei.

Totodată, la nivelul Tribunalului Cluj este constituită şi Comisia de analiză privind încălcarea dreptului la informaţii de interes public, conform prevederilor art.35 alin.(1) din HG nr.122/2002.

II.2.2 Aplicarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal

În ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal nu au fost identificate deficienţe modul de ţinere a evidenţelor, respectarea termenului de soluţionare şi de comunicare a răspunsului.

II.2.3 Structura de securitate

La nivelul Tribunalului Cluj, în aplicarea Hotărârii 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, art.41 din Legea 182/2002, art.29, 31, 40, 59, 60, 66, 75, 76, 82 şi 86 din HG 585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România a fost constituită structura de securitate privind informaţiile clasificate ca secrete de stat şi secrete de serviciu.

Judecătorul care coordonează activitatea acestei structuri este vicepreşedintele instanţei, doamna judecător …, numită prin Ordinul de serviciu …/09.01.2017, prin același ordin fiind numiţi şi doamnele grefier …, prim grefier şi …, grefier şef al Secţiei Mixte, atribuţiile acestora fiind detaliate în acest ordin.

Pentru evidenţa instanţei cu privire la informațiile clasificate au fost întocmite registrele speciale conform art.59 din HG 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare – potrivit modelelor prevăzute în anexele 4-6 ale acestui act normativ, fiind păstrate, în format scriptic.

Au fost întocmite proceduri operaţionale de aplicare a măsurilor privind protecţia informaţiilor clasificate şi au fost întocmite Planul de control intern privind modul în care se gestionează informaţiile clasificate precum şi planul anual a activităţilor de instruire preventivă a personalului care accesează informaţii clasificate, sens în care au fost întocmite fişe de instruire pentru judecătorii care au acces la informaţii clasificate, precum şi pentru personalul auxiliar care deţine autorizaţii de acces la informaţii clasificate.

A fost asigurat un spaţiu distinct şi elementele de siguranţă specifice domeniului de activitate, respectiv fişet metalic asigurat cu două încuietori, dotat cu două compartimente separate, cu încuietori şi chei separate, holul de acces supravegheat video, geamurile biroului fiind îndreptate spre curtea interioară a clădirii, fără acces direct.

II.2.4 Modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor

La nivelul Tribunalului Cluj această problematică a fost prezentată în mod corelat, pentru toate cele trei secții, în Anexa la raport, pentru a permite o prezentate mai facilă a caracterului unitar/neunitar al procedurilor adoptate în materie.

Astfel, au putut fi identificate şi evidenţiate situaţiile particulare la nivelul secţiilor civile, care impun măsuri de remediere sau de unificare a procedurilor, în vederea respectării întocmai a prevederilor legale şi regulamentare edictate în scopul respectării principiilor repartizării aleatorii a cauzelor şi continuităţii completului de judecată.

De asemenea, au fost reţinute situaţii în care, la ambele secţii, a fost ignorat scopul întocmirii, respectiv aprobării, prin hotărâri de colegiu, a planificărilor în şedinţele de judecată şi implicit, a planificărilor de permanenţă.

În perioada de referinţă, la fiecare din cele trei secţii ale Tribunalului Cluj,

activitatea de îndrumare şi control a activităţii de primire a cererilor de chemare în judecată şi a repartizării aleatorii a cauzelor în sistemul informatic Ecris a revenit judecătorilor care au exercitat/exercită funcţiile de preşedinţi de secţie, prin ordine de serviciu emise de preşedintele instanţei, atribuţiile acestora fiind stabilite prin trimitere la conținutul art.24 lit. l ROIIJ.

De asemenea, în cadrul fiecărei secţii, au fost desemnaţi judecători pentru a lua măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor şi pentru a supraveghea activitatea legată de evidenţa incidentelor procedurale, în colaborare cu preşedintele acesteia.

Ulterior expirării mandatului funcţiei de preşedinte al Secţiei Civile, prin Hotărârea …/16.04.2018 Colegiul de conducere al instanţei a avizat propunerea de delegare în această funcţie a doamnei judecător …, astfel că atribuţiile acesteia au fost exercitate de doamna judecător, începând cu data de 22.04.2018.

În mod distinct, prin Hotărârile …/07.06.2017 şi …/06.06.2018 ale Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj, a fost aprobată propunerea preşedinţilor de secţii penală şi civilă, în ceea ce priveşte exercitarea acestor atribuţii de către judecători înlocuitori în perioada vacanţei judecătoreşti.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, prin ordine de serviciu emise de preşedintele instanţei, persoanele desemnate cu atribuţii privind verificarea îndeplinirii cerinţelor prevăzute de normele procedurale şi repartizarea cauzelor, tot cu caracter de continuitate, sunt grefierii şefi de la fiecare secţie a instanţei, prin aceleaşi ordine fiind desemnaţi şi grefierii înlocuitori pentru derularea activităţilor specifice în perioada concediului legal de odihnă sau în situaţii de lipsă temporară din activitate.

Constituirea şi componenţa completurilor de judecată, inclusiv a celor de vacanţă, precum şi modificările aduse completurilor s-au realizat, în general, cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, urmărindu-se în măsura permisă de fluctuaţia de personal, asigurarea continuităţii nominale.

În cadrul Tribunalului Cluj, în perioada de referinţă nu au fost constituite completuri noi specializate.

În aplicarea art.101 din ROIIJ, s-a constatat că, la cele trei secții, pentru respectarea criteriului aleatoriu, completurile au fost constituite, de regulă, la începutul fiecărui an şi numerotate pe secţie, ţinându-se seama de materiile în care se judecă, de specializarea completurilor şi de faza procesuală în care se află cauzele, precum şi de necesitatea existenţei unui număr suficient de completuri în aceeaşi materie, în vederea asigurării repartizării aleatorii.

În acest sens, configurarea activităţii de judecată a fiecărei secţii, numerotarea şi compunerea fiecărui complet de drept comun, specializat sau colegial, respectiv de drepturi și libertăți, cameră preliminară, fond, judecător delegat cu executarea, reies din Hotărârile de colegiu susmenţionate, prin care acestea au fost aprobate.

Modificarea completurilor de judecată, modificarea compunerii, înfiinţarea ori desfiinţarea acestora a avut loc, în toate materiile, fiind aprobate aceste măsuri, pentru motive obiective, prin hotărâri de colegiu (cu titlu exemplificativ, Hotărârile …/11.01.2017, …/02.03.2018, …/11.06.2018).

De asemenea, prin Hotărârea …/10.09.2018 au fost aprobate măsurile luate de preşedinţii de secţii, dată fiind intrarea în vigoare a Legii 207 din 20.07.2018 pentru modificarea şi completarea L304 (,,L207”).

Pentru perioada vacanţei judecătoreşti, constituirea completurilor, compunerea acestora, tipurile de obiecte care se vor soluţiona în timpul vacanţei judecătoreşti şi modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanţei judecătoreşti, precum şi a celor rămase nesoluţionate la sfârşitul acesteia, pentru perioada de referinţă a fost, de asemenea, stabilită prin hotărâre a colegiului de conducere, conform art.113 din ROIIJ (în acest sens Hotărârile …/07.06.2018 şi …/06.06.2018).

Din cele prezentate in extenso în Anexa la raport (capitolul II.1.C), se observă că în anii 2017 şi 2018 s-a menţinut o abordare relativ constantă, în cadrul Secţiilor mixtă şi penală din cadrul Tribunalului Cluj, privind constituirea completurilor în perioada vacanţei judecătoreşti, compunerea acestora, tipurile de obiecte care se vor soluţiona în timpul vacanţei judecătoreşti şi modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanţei judecătoreşti, efectuarea procedurii de regularizare, precum şi repartizarea dosarelor rămase nesoluţionate la sfârşitul acesteia.

În ceea ce priveşte Secţia civilă, s-a constatat lipsa formalizării unora din măsurile aplicate în fapt în perioada vacanţei judecătoreşti din anul 2018, determinată de specificul unei perioade de tranziţie în ceea ce priveşte conducerea secţiei (respectiv expirarea mandatului fostului preşedinte şi preluarea funcţiei, prin exercitare şi ulterior, delegare, de către un alt judecător).

În acest sens, verificările directe efectuate au relevat că, în fapt, s-a procedat în mod similar anului 2017, cel puţin în ceea ce priveşte modul particular de repartizare ciclică a dosarelor rămase nesoluţionate, respectiv de stabilire a primului termen de judecată după finalizarea procedurii de regularizare, reflectat de procesele verbale ce cuprind menţiuni incomplete şi inexacte – referitor la stadiul concret al procedurii în dosarul respectiv, cu trimitere generică doar la art.113 alin.(2) din ROIIJ, fără a se face trimitere şi la Hotărârea de colegiu prin care a fost adoptată procedura/regula respectivă, respectiv asumate şi semnate sau chiar nesemnate, de alţi judecători decât cel desemnat cu repartizarea aleatorie pentru respectiva perioadă de timp.

În perioada de referinţă, întocmirea planificărilor judecătorilor în şedinţele de judecată în toate materiile, planificările în şedinţele de judecată în perioada vacanţei judecătoreşti şi planificările de permanenţă au făcut obiectul Hotărârilor Colegiului de conducere, regăsindu-se evidenţiate modificările intervenite pe parcursul perioadei de referinţă, precum şi motivele care le-au determinat, potrivit ROIIJ.

Ca urmare a intrării în vigoare a L207, întrucât, în perioada vacanţei judecătoreşti nu s-a putut întruni Colegiul de conducere al instanţei, acestea au fost stabilite prin ordine/dispoziţii ale preşedinţilor de secţii, iar ulterior, în prima şedinţă a colegiului de după reluarea activităţii, compunerea completurilor şi planificările au fost avizate/aprobate (Hotărârea …/10.09.2018).

În ceea ce priveşte respectarea planificărilor în şedinţele de judecată şi de permanenţă, verificările au relevat că urmare a solicitării şi aprobării unor cereri de efectuare a concediului de odihnă pentru perioade care includeau şi ziua în care judecătorul respectiv era planificat în şedinţa de judecată, la Secţia mixtă şi la Secţia penală nu s-a dat eficienţă scopului în care au fost întocmite planificările de permanenţă, procedându-se la preschimbarea, din oficiu, a respectivelor termene, ori fiind respinse cereri de preschimbare a termenului formulate de părţi.

Mai mult, la Secţia penală s-a constatat că preschimbarea termenului de judecată stabilit în şedinţă publică s-a făcut de judecător ulterior, doar verbal, fără respectarea condiţiilor prevăzute de art.353 alin.(10) CPP.

La Secţia mixtă au fost identificate două tipuri de situaţii în care judecătorii au preschimbat din oficiu, respectiv au respins cererea părţii, de preschimbare a termenului de judecată, invocând în motivarea măsurii dispuse: „impedimentele administrative în organizarea şedinţei de judecată din data de … a prezentului complet de judecată”, respectiv „…în perioada…preşedintele completului beneficiază de concediu de odihnă”, deşi ambii judecători cunoşteau la data formulării cererii de efectuare a concediului de odihnă, că în perioada respectivă aveau şedinţe de judecată, potrivit planificărilor întocmite anterior şi aprobate prin hotărâre a Colegiului de conducere.

Urmare a respingerii cererii de preschimbare a termenului, petentul a sesizat Curţii de Apel Cluj situaţia ivită, fiind efectuate verificări la solicitarea preşedintelui acestei instanţe şi concluzionându-se în sensul că, acordarea concediului de odihnă judecătorului nu poate constitui cauza respingerii cererii de preschimbare a termenului.

Anterior, situaţii de fapt similare au fost identificate şi de preşedintele Tribunalului Cluj, la aceeaşi secţie, pe baza unor sesizări, fiind pusă în discuţia preşedinţilor de secţii necesitatea respectării planificărilor în şedinţele de judecată, de către toţi judecătorii, iar în situaţii de lipsă obiectivă, utilizarea planificărilor de permanenţă, potrivit scopului în care acestea au fost întocmite şi aprobate.

În ceea ce priveşte procedura repartizării, verificările efectuate la cele 3 secţii ale tribunalului au relevat că procedura înregistrării şi repartizării cauzelor pe rolul instanţei respectă prevederile legale şi regulamentare, cu precizările ce se vor face, punctual, în ceea ce priveşte generarea numărului unic cu ocazia înregistrării pe rolul instanţei a dosarelor venite prin declinare de la instanţele superioare şi modalitatea de repartizare a cauzelor având ca obiect contestaţie în anulare şi cerere de revizuire înregistrate pe NCPC, la nivelul Secţiei mixte.

În concret, din modul de raportare a grefierilor desemnaţi cu repartizarea aleatorie, la dispoziţiile art.94, 97 şi art.101, 103 şi următoarele din ROIIJ, reiese că, la toate secţiile tribunalului, actele de sesizare ale instanţei depuse personal la registratură, prin poştă, curier sau fax, email se înregistrează şi se repartizează de regulă, în aceeaşi zi.

Nu au existat, în perioada de referinţă, situaţii excepţionale de repartizare a dosarelor a doua zi după înregistrare.

Generarea numărului unic de dosar se face, de regulă, în toate cazurile şi materiile în care instanţa este sesizată, cu excepţia situaţiilor prevăzute de art.97 alin.1 din ROIIJ, referitoare la cererile, sesizările nou intrate care privesc un dosar deja înregistrat în Ecris, sau cele prevăzute de art.97 alin.3 şi 4 şi art.98 alin.1 şi 2 din ROIIJ, în care se prevede că se pot sau trebuie create dosare asociate, iar prin adoptarea Hotărârii …/13.05.2016 a Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj, s-a urmărit uniformizarea modului de aplicare a dispoziţiilor noului ROIIJ, fiind avute în vedere în acest sens, Hotărârile … şi …/12.02.2016 ale Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Cluj.

În ceea ce priveşte dosarele declinate de la alte instanţe, reiese însă, că acestea se înregistrează pe rolul Tribunalului Cluj în mod diferit, după cum este vorba de declinarea de la o instanţă superioară sau de la o instanţă de acelaşi grad sau mai mic.

Astfel, dosarele a căror competenţă de soluţionare este declinată de la o instanţă superioară (curte de apel, în speţă) în favoarea Tribunalului Cluj, se înregistrează pe rolul acestuia cu număr unic nou, contrar prevederilor art.94 alin.7 ROIIJ.

Spre exemplu, dosarul …, sosit prin declinare de competenţă de la Curtea de Apel Bucureşti a fost înregistrat la data de 07.11.2018 pe rolul Tribunalului Cluj cu număr unic nou, iar din menţiunile din fişa Ecris a acestuia reiese că data iniţială a dosarului, care semnifică data primei înregistrări în sistemul judiciar, ar fi 07.11.2018, iar nu cea reală, respectiv 02.04.2018, dată la care cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub …; de asemenea, cu excepţia hotărârii de declinare ce poate fi accesată la rubrica ,,documente în dosar”, nu există nici un element care să facă referire la modalitatea de trimitere a dosarului (declinare de la o altă instanţă), ori să indice numărul unic iniţial al dosarului, făcând dificilă identificarea acestuia.

În ceea ce priveşte dosarele sosite ca urmare a declinării de competenţă de la o instanţă inferioară sau de la o instanţă de acelaşi grad, înregistrarea se face conform prevederilor regulamentare, respectiv, cu acelaşi număr unic, în mod similar procedându-se şi în situaţia în care dosarul se reînregistrează pe rolul Tribunalului Cluj ca urmare a soluţionării unui conflict de competenţă, acesta fiind versionat.

Din discuţiile purtate, referitor situaţia constatată şi din conţinutul hotărârilor de colegiu susmenţionate, nu a reieşit că ar exista impedimente tehnice de natură obiectivă la nivelul Tribunalului Cluj, care să justifice o asemenea distincţie, în raport de prevederile lipsite de echivoc ale art.94 alin.7 din ROIIJ.

Dimpotrivă, nimic nu împiedică să se utilizeze aceeaşi manieră de înregistrare care se aplică în privinţa dosarelor sosite ca urmare a declinării de competenţă de la o instanţă inferioară sau de la o instanţă de acelaşi grad.

Prin urmare, considerăm că, procedura adoptată la nivelul Tribunalului Cluj, în ceea ce priveşte înregistrarea dosarelor declinate de la instanţele superioare poate, şi trebuie să respecte întocmai prevederile art.94 alin.(7) ROIIJ.

În situaţia în care există dosare de repartizat în mai multe modalităţi:

aleatoriu, manual, respectiv aleatoriu – după blocarea unui complet/a unor completuri, la nivelul Tribunalului Cluj operaţiunile de derulează în următoarea ordine: repartizarea manuală, repartizarea aleatorie, urmate de repartizarea aleatorie în condiţiile blocării completului prezidat de judecătorul, ori compus din judecătorii incompatibili.

O altă situaţie particulară este reprezentată de modalitatea neunitară de repartizare a căilor de atac de retractare, la nivelul secţiilor civile.

Astfel, la Secţia civilă, pentru a se evita eventuala repartizare a dosarelor cu acest obiect la completurile care au pronunţat hotărârea ce face obiectul căii de atac – aflate în situaţie de incompatibilitate absolută, acestea se repartizează aleatoriu în sistem informatic, după excluderea de la repartizare a completului faţă de care s-a constatat incidenţa dispoziţiilor art.41 NCPC, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal (în acest sens, dosarele …, …, …, …).

În aceeaşi situaţie, la nivelul Secţiei mixte practica este contrară, respectiv dosarele cu aceste obiecte sunt repartizate aleatoriu, urmând ca, ulterior, dacă este cazul, judecătorul/membrii completului de judecată care au pronunţat hotărârea atacată, să formuleze cerere de abţinere, cu consecinţa unei noi repartizări aleatorii (în acest sens, dosarele …).

În contextul în care, prevederile art.41 NCPC sunt lipsite de echivoc, în sensul consacrării unei situaţii de incompatibilitate absolută, considerăm că în concordanţă cu litera şi spiritul prevederilor legale, nu în ultimul rând, de natură a evita tergiversarea procedurii judiciare, este modalitatea de repartizare a acestor tipuri de cauze, cu blocarea, în prealabil, a completului care a pronunţat hotărârea atacată, practicată la Secţia civilă a tribunalului.

Modul de constituire a dosarelor asociate, excepţiile de la repartizarea aleatorie au fost gestionate, în general, conform dispoziţiilor regulamentare, nefiind identificate situaţii care să afecteze principiul repartizării aleatorii, astfel cum s-a prezentat în Anexa la raport, reţinându-se că procedurile operaţionale aprobate prin hotărâre a Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj au avut un rol pozitiv.

În ceea ce priveşte respectarea continuităţii completului de judecată pe parcursul judecăţii, verificările efectuate au evidenţiat că, în general, se respectă continuitatea completului de judecată iniţial învestit cu soluţionarea cauzei, excepţia fiind dată de situaţia în care se admite cererea de abţinere a judecătorului/judecătorilor ce intră în compunerea completului respectiv, ori de alte motive obiective, astfel cum au fost prezentate în Anexă.

La nivelul Secţiei civile, în ceea ce priveşte respectarea principiului continuităţii cu prilejul stabilirii primului termen de judecată pentru cauzele urgente, în situaţia în care procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată a fost finalizată în perioada vacanţei judecătoreşti, s-a constatat că pe rolul inspecţiei Judiciare, în lucrarea 7624/IJ/3410/DIJ/2018 s-au derulat verificări prealabile, astfel încât, în cuprinsul prezentului raport nu se impune o analiză distinctă.

Soluţionarea incidentelor procedurale, în toate materiile, se realizează cu respectarea prevederilor regulamentare; în materie civilă cererile de abţinere, recuzare, incompatibilitate se soluţionează, de regulă, de îndată sau în termen scurt, iar în materie penală, cu respectarea termenului, de cel mult 24 ore prevăzut, de art.68 alin.(5) NCPP (exemplificativ, dosarele …).

Dacă în urma soluţionării incidentelor procedurale vizând incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu separat, după repartizarea dosarelor din acea zi şi după blocarea completului de judecată învestit iniţial cu judecarea cauzei, fiind întocmite în acest sens, procesele verbale corespunzătoare, la fiecare din secţiile verificate.

De asemenea, la toate secţiile, în vederea soluţionării incidentelor procedurale se creează dosare asociate, atunci când acestea intervin înainte de fixarea primului termen de judecată, pentru ca, în situaţia în care se stabileşte termen pentru soluţionarea cererilor respective, să nu fie afectată procedura prealabilă/de cameră preliminară în dosarul de bază.

Procesele verbale privind compunerea completurilor de judecată care vor soluţiona incidentele procedurale, încheierile prin care acestea au fost soluţionate sunt întocmite în dublu exemplar, fiind depuse atât în dosar cât şi ţinute în mapele privind incidentele procedurale la toate secţiile instanţei.

În ceea ce priveşte incidentele procedurale, altele decât cele prevăzute de art.110 alin.1- 4 din ROIIJ ivite în cursul procesului, au fost soluţionate cu respectarea continuităţii completului de judecată, în condiţiile legii, precum şi a normelor regulamentare privind repartizarea aleatorie, în cazul în care nu s-a putut aplica principiul continuităţii, cu întocmirea proceselor-verbale aferente.

Astfel, toate modificările intervenite în compunerea completurilor sunt consemnate, atât în materie penală, cât şi civilă, în procesele verbale întocmite de preşedinţii secţiilor, care se ataşează la mapă şi la dosarul cauzei, evidenţele acestora fiind păstrate prin grija grefierilor şefi (…).

II.2.5 Funcţionarea compartimentelor auxiliare

În ceea ce priveşte funcţionarea compartimentelor auxiliare s-a constatat că, în general, activitatea se desfăşoară conform dispoziţiilor legale şi regulamentare.

Referitor la modul de organizare şi funcţionare a compartimentelor arhivă şi registratură verificările efectuate au relevat că pentru personalul auxiliar repartizat au fost delimitate prin ordine de serviciu, fiind menţionate expres activităţile necesar a fi îndeplinite de către fiecare persoană.

În general s-a constatat că activitatea acestor compartimente s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile regulamentare, aspectele ce au concretizat unele neregularități fiind menţionate ca atare în cuprinsul Anexei la prezentul raport.

Compartimentul Arhivă deserveşte toate cele trei secții, dosarele de la Secția Civilă și Secția Mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale fiind păstrate împreună, iar dosarele de la Secția Penală sunt ţinute separat.

Evidenţa dosarelor este efectuată pe termene, pe materii care să permită identificarea rapidă a acestora.

Dosarele suspendate sunt ținute în ordine, în beci, separat pe secții şi sunt sortate pe ani, în ordine cronologică, iar verificările periodice se fac de fiecare grefier șef de secție.

Din verificarea prin sondaj a dosarelor suspendate aflate pe rolul Secției Mixte de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a reieșit că încheierile de suspendare a cauzei se comunică părților, însă verificările privind subzistența motivelor de suspendare se fac cu întârziere, în unele dosare nefiind făcută nicio verificare în cursul anului 2018.

Referitor la Secția civilă s-a constatat, în cvasitotalitatea dosarelor verificate prin sondaj, că încheierea de suspendare a judecăţii cauzei nu a fost comunicată părţilor/tuturor părţilor, astfel încât, este dificil de determinat momentul obiectiv de la care curge termenul de exercitare a căii de atac împotriva acesteia, respectiv de calcul al termenului de perimare a cererii de chemare în judecată/de motivare a recursului exercitat împotriva încheierii de suspendare a judecăţii.

În acest sens, considerăm că încheierea de suspendare reprezintă o hotărâre lato sensu, iar potrivit art.427 alin.(1) raportat la art.234 NCPC, comunicarea hotărârilor este obligatorie.

Gestionarea dosarelor aflate în procedura de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată

Verificările efectuate de echipa de control, prin sondaj, au privit modalitatea de aplicare a prevederilor de procedură civilă referitoare la regularizarea cererii de chemare în judecată şi a dispunerii măsurilor prealabile stabilirii primului termen de judecată.

Din perspectiva respectării dispoziţiilor art.200-201 NCPC dar şi a Hotărârii …/13.10.2014 şi a Hotărârii …/2018 a Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj, la niciuna din Secţiile civile ale instanţei verificate nu au fost constatate deficienţe majore sub acest aspect, în sensul că regularizarea cererilor de chemare în judecată s-a făcut de îndată, în cazul cererilor urgente, iar în cazul celorlalte cereri, fie la împlinirea termenului recomandat, fie anterior acestei date, măsurile dispuse de judecători fiind efectuate de îndată şi sunt aduse la îndeplinire cu regularitate şi în termen scurt de către grefierii de şedinţă.

Cu referire la primul termen de judecată fixat în cauzele în care s-a finalizat procedura de verificare şi regularizare în perioada de referinţă rezultă că, primul termen de judecată a fost stabilit cu respectarea dispozițiilor art.201 alin.(3) și (4) CPC.

Întârzierile constatate în cadrul verificărilor directe sunt reduse şi ca număr şi ca perioadă de depăşire a datei recomandate, fără impact semnificativ asupra duratei procedurii judiciare.

Gestionarea dosarelor aflate în procedura de cameră preliminară

Din perspectiva dispozițiilor legale și regulamentare privind procedura camerei preliminare, verificările prin sondaj a acestor dosare nu au relevat deficienţe sub acest aspect, durata procedurii fiind determinată, în principal, de motive obiective, nefiind identificate întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor legale cu impact semnificativ asupra duratei acestei proceduri.

S-a constatat că judecătorii urmăresc respectarea termenului de 60 de zile de la data înregistrării cauzei, prevăzut de art.343 NCPP, depăşirea acestuia fiind determinată de cauze obiective, precum respectarea dreptului la apărare, neîndeplinirea procedurii de citare, necesitatea introducerii în cauză şi citarea şi a altor părţi, necesitatea administrării unui probatoriu, soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale, complexitatea cauzei şi formularea unor contestaţii împotriva încheierilor judecătorului de cameră preliminară.

Cu toate acestea, s-a constatat că în cauzele penale aflate în această procedură, dacă nu sunt inculpaţi arestaţi preventiv, pe perioada vacanţei judecătoreşti nu se stabilesc termene pentru soluţionarea cererilor şi excepţiilor cu privire la legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Pentru realizarea activităţii compartimentului de executări civile în materia contenciosului administrativ şi fiscal , prin ordine de serviciu şi decizii ale preşedintelui instanţei au fost desemnaţi judecătorii delegaţi şi grefierii cu atribuţii în cadrul acestor compartimente, activitatea în ansamblu la ambele secţii desfăşurându-se potrivit dispoziţiilor regulamentare.

Preocuparea judecătorilor delegaţi din cadrul Tribunalului Cluj alături de judecători din cadrul Curţii de Apel Cluj pentru eficientizarea activităţii de executare civilă s-a concretizat în elaborarea şi implementarea unei proceduri comune de lucru cu rolul de a accelera procedura de comunicare către organele de executare competente a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost stabilite obligaţii de plată către stat, imediat ce au devenit executorii, astfel cum a fost prezentat în Anexa la raport.

Deficiențele constatate pe parcursul controlului, constând în neindicarea CNP-ului/CUI-ului în Registrul de evidenţă şi punere în executare a amenzilor judiciare, comunicarea cu întârziere către organul fiscal a încheierilor, efectuarea cu întârziere a revenirilor au fost parţial remediate pe parcursul controlului, impun o mai mare implicare a judecătorilor delegaţi în realizarea activităţii de coordonare şi control a acestor compartimente, concomitent cu o eventuală reapreciere a atribuţiilor stabilite în sarcina grefierului şef de la Secţia Mixtă.

În cadrul compartimentului persoane juridice şi de aplicare a apostilei verificările efectuate nu au relevat deficienţe, judecătorii delegaţi prin ordinele de serviciu emise de preşedintele instanţei desfăşurându-şi activitatea, cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare. De asemenea, s-a constatat că sunt înfiinţate şi completate în mod corespunzător registrele şi mapele aferente activităţii specifice, cu menţiunea că grefier delegat cu atribuţii privind activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice, sindicate, federaţii şi confederaţii este prim grefierul instanţei.

În ceea ce priveşte activitatea compartimentului executări penale în perioada de referinţă, aceasta a fost coordonată în mod adecvat de judecătorul delegat cu executarea hotărârilor penale, grefierul delegat efectuând toate lucrările de executări penale, sub îndrumarea acestuia.

În ceea ce privește activitatea de punere în executare a dispozițiilor hotărârilor penale ce incumbă grefierului delegat constatările arată că acesta şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile privind efectuarea lucrărilor specifice acestui compartiment pe toate coordonatele sale.

Astfel, emiterea formelor de executare a pedepsei închisorii, comunicarea extraselor de pe hotărârile pronunțate în apel/contestație şi confirmarea acestora, emiterea mandatelor europene şi internaţionale, executarea cheltuielilor judiciare precum şi modul de completare şi gestionare a evidenţelor în materie penală s-au făcut cu respectarea prevederilor legale şi regulamentare, verificările prin sondaj nerelevând deficienţe.

Practica diferită identificată la acest compartiment în ceea ce priveşte punerea în executare a cheltuielilor judiciare şi care a produs consecinţe doar sub aspectul creşterii artificiale a volumului de activitate al grefierului delegat a fost remediată până la data întocmirii prezentului raport, astfel cum s-a comunicat cu adresa …, a Tribunalului Cluj.

Un alt mod de lucru diferit de cel prevăzut de normele regulamentare şi la cărui remediere se va proceda în continuare, vizează dosarele în care s-au declarat căi de atac şi restituite Tribunalului Cluj, după soluţionare.

În aceste situaţii, suplimentul dosarului întocmit de grefierul delegat şi care cuprinde lucrările de executare efectuate, în ordine cronologică se predă grefierului arhivar pentru a fi ataşat la dosar, fără ca grefierul delegat să verifice şi să confrunte conţinutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza extraselor primite anterior, în scopul înlăturării imediate a eventualelor erori şi a întocmirii de îndată, a restului lucrărilor de executare, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 156 ROIIJ.

Grefa

Atribuţiile personalului auxiliar de specialitate sunt cuprinse în fişele postului, întocmite de prim grefier şi aprobate de preşedintele instanţei, grefierii fiind repartizaţi pe secţii şi la compartimentele instanţei, urmărindu-se stabilitatea şi continuitatea exercitării atribuţiilor de serviciu.

În cadrul fiecărei secţii, repartizarea pe completurile de judecată şi, respectiv, la compartimentul executări penale a avut în vedere stabilitatea completului, în materie penală, respectiv degrevarea de orice alte atribuţii extrajudiciare a grefierilor de şedinţă de la secţiile civile, modificările intervenite în planificarea grefierilor pe şedinţele de judecată fiind determinate întotdeauna de motive obiective.

Verificările efectuate, prin sondaj, în sistemul informatic ECRIS şi în dosarele aflate în lucru, în birourile tuturor grefierilor de şedinţă, au relevat că aceştia îşi îndeplinesc corespunzător atribuţiile referitoare la completarea menţiunilor în sistemul informatic şi urmăresc respectarea termenelor de efectuare a lucrărilor prevăzute de Regulament, activitatea acestora fiind verificată periodic de către grefierul-şef de secţie.

De asemenea, caietele de şedinţă sunt corect completate, notele fiind vizate de preşedintele completului, după fiecare şedinţă de judecată. S-a constatat că toţi grefierii păstrează listele de şedinţă aferente consemnărilor, separat, în mapă distinctă, în ordinea şedinţelor consemnate în caietul de note.

Respectarea măsurilor dispuse pentru desfăşurarea şedinţelor de judecată

Ca regulă generală, în cadrul tuturor secţiilor Tribunalului Cluj şedinţele de judecată se desfăşoară potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare, sălile de judecată fiind dotate şi amenajate corespunzător, cu excepția camerelor de consiliu, care nu au instalație de înregistrare a ședințelor, însă se asigură, dacă este cazul, înregistrarea prin utilizarea altor mijloace tehnice de înregistrare ale instanţei.

În condiţiile în care, în perioada de referinţă au fost înregistrate sesizări sub aspectul aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor art.118 ROIIJ, respectarea orei de începere a şedinţelor de judecată, astfel cum este menţionată prin citaţie şi prezenţa grefierului în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată, au constituit o preocupare permanentă a conducerii instanţei, prin Decizia preşedintelui instanţei …/06.03.2018 fiind dispuse măsuri concrete în acest sens, diseminate de preşedinţii de secţie în cadrul colectivului de judecători.

O altă particularitate întâlnită la Tribunalul Cluj vizează modul de afişare a listelor de şedinţă şi este determinată de implementarea dispoziţiilor cuprinse în Ordinul de serviciu …/07.06.2017 al președintelui Curții de Apel Cluj, potrivit căruia începând cu data de 12.06.2017, la nivelul Curții de Apel Cluj și al instanțelor arondate care dispun de o infrastructură informatică adecvată, lista proceselor care se dezbat pentru fiecare ședință de judecată se va afișa la ușa sălii de judecată exclusiv în formă electronică.

Astfel, s-a constatat că listele şedinţelor de judecată nu mai sunt afişate la avizierul sălii de ședință/instanţei, cu 24 ore înaintea termenului de judecată în materie penală, respectiv cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei de judecată, în materie civilă, astfel cum prevăd dispoziţiile art.361 alin.(7) NCPP şi art.215 alin.(1) NCPC, ci doar în formă electronică.

S-a constatat că la fiecare sală de şedinţă este instalat un monitor care cuprinde parţial lista de şedinţă, respectiv dosare în aşteptare (3 dosare), în dezbatere (1 dosar) şi dosare judecate (3 dosare).

Prin urmare, dacă într-o şedinţă de judecată sunt mai mult de 7 dosare, părţile prezente de la începutul şedinţei nu au posibilitatea obiectivă să cunoască ordinea tuturor cauzelor, situaţie care a creat nemulţumiri atât justiţiabililor, cât şi celorlalţi participanţi la procedură.

Atât în materie penală, cât şi în materie civilă, fiecare ședinţă de judecată se înregistrează în conformitate cu dispoziţiile legale şi regulamentare, pe suport magnetic.

În timpul judecăţii, s-a constatat că se efectuează activităţile procedurale prevăzute de lege şi regulament, activitatea de judecată desfăşurându-se în condiţii de ordine şi solemnitate.

Comportamentul grefierilor de şedinţă respectă prevederile cuprinse în ROIIJ referitoare la atitudinea adoptată în sala de şedinţă, oferirea dosarelor spre consultare după legitimarea celor care le solicită, ori efectuarea referatului cauzei.

Pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor judecătoreşti

Din verificările efectuate a reieşit că rezultatele deliberărilor, consemnate în minute, semnate de toţi membrii completului de judecată, sunt aduse la cunoştinţa justiţiabililor în conformitate cu dispoziţiile regulamentare, cu menţiunea că la Secţia penală minutele se întocmesc în conformitate cu dispoziţiile de procedură penală, respectiv în două exemplare originale.

În general, hotărârile judecătoreşti sunt redactate în termen și respectă dispoziţiile prevăzute de art.131 alin.(5) ROIIJ, mapele de hotărâri la toate secţiile fiind înfiinţate şi păstrate de grefierii şefi de secţie, potrivit dispozițiilor regulamentare.

Ulterior tehnoredactării şi semnării hotărârilor judecătoreşti de către toţi membrii completului, acestea sunt evidenţiate în sistemul ECRIS prin menţionarea datei redactării şi închiderea documentului, excepţiile de la regulă constatate în cadrul verificărilor efectuate la Secţia penală fiind aduse la cunoştinţa conducerii care a dispus măsuri de remediere încă din perioada verificărilor directe.

Comunicarea minutelor hotărârilor şi a hotărârilor redactate se face de către grefierii de şedinţă, regula fiind respectarea termenelor legale şi regulamentare.

În ceea ce priveşte înaintarea la instanţele de control judiciar a dosarelor în care s-au declarat căi de atac, s-a constatat că registrul de evidenţă a căilor de atac în materie civilă, înfiinţat în format electronic este completat de compartimentul Arhivă, spre deosebire de Secţia penală unde completarea registrelor şi înaintarea în căile de atac se realizează de grefierul delegat la compartimentul executări penale.

Verificările efectuate au relevat că în materie civilă, înaintarea dosarelor în căile de atac s-a făcut, de regulă, în termen, situaţiile de excepţie constatate vizând de regulă, perioada vacanţei judecătoreşti, atașarea dosarului la alte dosare, necesitatea recomunicării unor hotărâri şi redactarea cu întârziere a hotărârilor, cea din urmă situaţie fiind întâlnită şi în materie penală.

Înaintarea în calea de atac a contestaţiilor formulate în dosarele penale aflate pe rol, indiferent de faza de judecată în care se află, se face de către fiecare grefier de şedinţă, aceştia întocmind adresa de înaintare şi completează în aplicaţia ECRIS circuitul extern al dosarului.

CAPITOLUL III Comportamentul şi comunicarea

Beneficiile stabilităţii în funcţiile de conducere ale membrilor echipei manageriale a Tribunalului Cluj s-au reflectat şi în ceea ce priveşte comunicarea cu toate celelalte instituţii implicate în asigurarea desfăşurării în bune condiţii a actului de justiţie, atât la nivel instituţional, cât şi interpersonal.

În acest sens, discuţiile purtate de inspectorii judiciari cu persoane din conducerea Curţii de Apel şi Judecătoriei Cluj Napoca, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, cu judecătorii şi personalul auxiliar al instanţei verificate au relevat că, măsurile dispuse de conducerea tribunalului pentru prevenirea disfuncţionalităţilor ce pot interveni în activitatea instanţei, îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor judiciare/extrajudiciare, promptitudinea şi profesionalismul manifestate, dar nu în ultimul rând, buna credinţă şi respectul reciproc care au guvernat modul de comunicare al membrilor echipei manageriale au impus, corelativ, reciprocitate şi corectitudine, în beneficiul destinatarilor actului de justiţie.

Aceeaşi concluzie s-a desprins şi din discuţiile purtate cu colectivul de judecători şi personalul auxiliar de specialitate al instanţei, transparenţa decizională şi implicarea constantă în activitatea curentă a membrilor echipei manageriale asigurând o bună comunicare şi colaborare, care au permis constituirea unui colectiv unit, cu consecinţe pozitive asupra bunului mers al instanţei.

CAPITOLUL IV

Asumarea responsabilităţilor în exercitarea atribuţiilor manageriale

Verificările efectuate din perspectiva asumării responsabilităţilor în exercitarea atribuţiilor manageriale au vizat modul concret în care au fost îndeplinite atribuţiile de planificare, organizare, coordonare şi control de către judecătorii care au exercitat, în perioada de referinţă, funcţii de conducere la nivelul Tribunalului Cluj (preşedinte, vicepreşedinţi, preşedinţi de secţii), precum şi de personalul auxiliar care a fost învestit în astfel de funcţii (prim grefier şi grefieri şefi de secţie), raportat la dispoziţiile legale şi cele prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Modul concret în care au fost îndeplinite atribuțiile specifice diferitelor funcții de conducere şi ale organelor colegiale de conducere de la nivelul instanţei, Adunarea Generală a judecătorilor şi Colegiul de conducere, prin prisma obiectivelor controlului, a fost prezentat detaliat în cuprinsul Anexei la prezentul raport, în continuare, urmând a fi prezentate principalele coordonate ale funcţiilor de conducere.

Președintele Tribunalului Cluj

Funcţia de preşedinte a Tribunalului Cluj este exercitată cu caracter de continuitate începând cu data de 01.01.2014, de doamna judecător …, numită pentru o perioadă de încă 3 ani, prin Hotărârea Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii 1717/15.12.2016.

În lipsa sa, atribuţiile specifice funcţiei au fost delegate, în mod succesiv, fiecăruia din vicepreşedinţii instanţei, prin decizii emise în perioada de referinţă.

În această calitate, doamna judecător şi-a exercitat atribuţiile specifice funcţiei de conducere, cu respectarea art.9 prin raportare la art.7 din ROIIJ, în scopul organizării eficiente a activităţii Tribunalului Cluj şi a instanţelor din circumscripţia acestuia.

Verificările directe efectuate au relevat îndeplinirea tuturor componentelor de planificare, organizare, coordonare, comunicare şi control-reglare a funcţiei manageriale, în condiții optime, atât în ceea ce priveşte organizarea eficientă a activităţii, cât şi exercitarea atribuţiilor specifice administrării instanţei.

În perioada de referință, eforturile preşedintelui au fost canalizate spre

crearea unor condiții optime pentru derularea actului de justiţie, atât pentru personal, cât şi pentru justiţiabili, la fiecare din instanţele unde s-a constatat existenţa unor condiţii improprii, raportat la resursele materiale avute la dispoziţie.

În acest sens, pentru organizarea şi buna funcţionare a Tribunalului Cluj a dispus măsuri cuprinse în decizii, ordine de serviciu, planuri de control și alte dispoziții pe care le-a supus avizării sau aprobării Colegiului de conducere, în condițiile ROIIJ şi s-a preocupat pentru identificarea locaţiilor în vederea amenajării spaţiilor de aşteptare separate, pentru victimele infracţiunilor, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile Legii 97/2018, în contextul în care clădirea Palatului de Justiţie este insuficientă, pentru desfăşurarea în condiţii normale a instanţelor care funcţionează în aceasta.

Pentru instanţele din circumscripţia tribunalului a făcut demersuri concrete în vederea asigurării unor condiţii optime de muncă, fiind înaintate Curţii de Apel Cluj şi Ministerului Justiţiei, solicitările repetate de alocare a fondurilor băneşti necesare reparării şi remedierii deficienţelor constatate la sediile acestor instanţe, ori pentru amenajarea sălilor de judecată astfel încât să se asigure principiul egalităţii de arme, în ceea ce priveşte aşezarea judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor.

În acelaşi sens au fost şi măsurile luate pentru selectarea arhivei în vederea eliberării spaţiilor necesare depozitării arhivei curente şi a celei vechi, astfel că, în prezent, operaţiunea de arhivare, selectare şi topire a arhivei judecătoriilor Dej, Gherla, Huedin şi Turda să fie la zi, iar la Tribunalul Cluj, la anul 2007.

De asemenea, a fost încheiat un contract de închiriere cu … Cluj pentru un spaţiu de depozitare de 650 mp, spaţiu pentru care această unitate asigură şi paza, pentru arhiva Judecătoriei Cluj-Napoca şi Tribunalului Cluj.

Datorită imposibilităţii de a asigura prin achiziţii publice echipamente IT performante, Tribunalul Cluj a achiziţionat servicii de printare, copiere, scanare, trimitere prin fax, prin care furnizorul a pus la dispoziţia achizitorului imprimante şi multifuncţionale, asigurându-le tonerele şi eventualele reparaţii ale acestora, tribunalul plătind doar numărul de pagini listate, copiate, scanate, trimise prin faxuri.

Veniturile obţinute din închirierea unor spaţii Poştei Române şi … au fost folosite pentru repararea jgheaburilor Palatului de Justiţie, având în vedere că Tribunalul Cluj este administratorul întregii clădiri, operaţiunea fiind necesară pentru a fi evitate degradările înainte de sezonul rece.

Distinct de preocuparea pentru desfășurarea în bune condiţii a activităţii, o altă prioritate a constituit-o gestionarea adecvată a resurselor umane, atât la tribunal, cât şi la judecătoriile arondate, concomitent cu ocuparea funcţiilor de conducere vacante.

În acest sens, doamna judecător … a făcut propuneri Curţii de Apel Cluj sau, după caz, Consiliului Superior al Magistraturii pentru delegarea în funcţiile de preşedinte la unele din judecătoriile arondate şi de preşedinte de secţie civilă în cadrul tribunalului sau a judecătoriei, în situațiile vacantării acestor posturi.

Concomitent, a urmărit realizarea unui management eficient al resurselor umane atât la tribunal, cât şi la instanţele arondate, asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate şi, când a fost cazul, a propus măsuri pentru suplimentarea numărului de posturi de judecători, cu consultarea preşedinţilor instanţelor vizate, aspecte prezentate pe larg în Anexă.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, președintele instanței și-a exercitat prerogativele specifice prin formularea unor propuneri de delegare în funcţii de conducere a unor grefieri, de detaşare şi de prelungire a detaşării unor grefieri, de transfer sau de definitivare în funcţie a acestora, urmărindu-se în permanență asigurarea dimensionării echilibrate a volumului de activitate în cadrul compartimentelor auxiliare (astfel, urmare a acestor demersuri, în luna noiembrie 2018 este preconizată organizarea unui concurs în vederea ocupării unui post de grefier).

Subsecvent acestor demersuri în vederea eficientizării activităţii şi a unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate, preşedintele Tribunalului Cluj a repartizat personalul auxiliar pe secţii şi pe compartimente, iar grefierii de şedinţă au fost repartizaţi urmărindu-se, mai ales în materie penală, continuitatea acestora pe completele de judecată; în emiterea ordinelor de serviciu a urmărit degrevarea grefierilor de şedinţă de alte atribuţii administrative, prin cumularea atribuţiilor suplimentare celor de grefier de şedinţă, în sarcina grefierilor şefi de secţii, cu efect benefic în ceea ce priveşte întocmirea în termen legal a lucrărilor.

Controlul activităţii judecătorilor şi personalului auxiliar s-a făcut fie personal, fie prin intermediul vicepreşedinţilor, preşedinţilor de instanţe, a preşedinţilor de secţii, grefierilor şefi şi a primului grefier, iar deficienţele constatate au fost întotdeauna urmate de luarea, respectiv de verificarea îndeplinirii măsurilor de remediere.

Preşedintele tribunalului a participat şi la activitatea de evaluare a judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate.

Astfel, ca preşedinte al comisiei de evaluare, a participat la evaluarea anuală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Cluj, a membrilor comisiilor de evaluare de la Judecătoriile Cluj-Napoca şi Turda, precum şi a judecătoriilor arondate, acolo unde nu au fost constituite comisii de evaluare proprii, respectiv Judecătoriile Dej, Turda, Gherla şi Huedin.

Preşedintele a manifestat receptivitate şi a identificat soluții optime prin care a răspuns solicitărilor unor instituții implicate în realizarea actului de justiție, prin încheierea unui protocol de colaborare privind citarea şi comunicarea actelor de procedură în format electronic în materie penală, precum şi audierea prin videoconferinţă a persoanelor private de libertate aflate în unităţile subordonate ANP, între Tribunalul Cluj şi ANP – Penitenciarul Gherla şi prin sprijinul acordat judecătorilor pentru a participa la activităţile desfăşurate în şcoli, în perioada ”Săptămâna altfel”.

Calitatea corespunzătoare a actului de justiţie şi previzibilitatea procedurilor judiciare şi administrative derulate, a fost o altă prioritate a preşedintelui Tribunalului Cluj, sens în care, în perioada supusă verificărilor, doamna judecător … a organizat și coordonat activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor, în acest scop fiind desemnați prin ordine de serviciu cu caracter de continuitate, anuale, atât judecătorii care coordonează această activitate, respectiv preşedinţii de secţii cât şi grefierii care au atribuții de înregistrare și repartizare aleatorie a cauzelor şi a efectuat/dispus verificări periodice atât la tribunal, cât şi la judecătorii.

Distinct, în cadrul şedinţelor Colegiului de conducere, în contextul discutării unor aspecte vizând repartizarea aleatorie la nivelul instanţei, preşedintele a pus accent pe obligativitatea respectării principiului repartizării aleatorii şi a continuităţii completului de judecată, pe necesitatea unificării procedurilor în materie, precum şi a respectării planificărilor în şedinţele de judecată şi de permanenţă.

Vicepreşedinţii Tribunalului Cluj

În perioada de referință, la Tribunalul Cluj și-au desfășurat activitatea doi vicepreşedinţi, doamnele judecător … și …, ambele fiind în exercitarea celui de-al doilea mandat, astfel că atribuțiile specifice prevăzute de art.10, prin raportare la art.8 alin.1 lit.a-g şi i)-k) din ROIIJ au fost exercitate potrivit celor dispuse prin decizie de preşedintele instanţei.

Prin Deciziile …/9.01.2017 și …/2018, doamna judecător … a fost desemnată să exercite la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale, atribuţiile prevăzute la art.8 lit.a-g aferent Secţiei Civile şi Secţiei Mixte de la Tribunalul Cluj, art.8 lit. j din ROIIJ, iar în ceea ce privește instanţele arondate, pentru Judecătoriile Cluj-Napoca şi Huedin.

Prin Deciziile …/9.01.2017 și …/2018 emise de președintele instanței, doamna judecător … a fost desemnată să exercite la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei de vicepreședinte, atribuţiile prevăzute la art.8 lit.a-g aferent Secţiei Penale de la Tribunalul Cluj, art.8 lit.i și k din ROIIJ, iar în ceea ce privește instanţele arondate, pentru Judecătoriile Gherla, Turda şi Dej.

Pe baza actelor și lucrărilor prezentate, precum și a discuțiilor purtate, s-a constatat că, în general, ambii vicepreşedinţi şi-au îndeplinit atribuţiile legale şi regulamentare, completându-se reciproc, în ceea ce priveşte implicarea şi maniera de comunicare, atât în cadrul echipei manageriale, cât şi cu judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate de la tribunal şi de la instanţele din raza de competenţă.

Atribuţia de control şi verificare a fost exercitată atât personal, cât şi prin intermediul preşedinţilor de secţie, a judecătorilor delegați şi a personalului auxiliar de specialitate cu atribuţii în cadrul compartimentelor instanţelor, precum şi, când a fost cazul, prin colaborare cu conducerea judecătoriilor arondate; prin intermediul prim-grefierului, a grefierilor şefi de secţii, s-a urmărit respectarea termenelor de efectuare a lucrărilor de către grefieri, calitatea lucrărilor, consemnarea şi completarea corespunzătoare a documentelor de evidenţă ale instanţei atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, fiind întocmite în acest sens procese verbale de verificări sau acte de control.

Totuși, unele deficiențe/vulnerabilități constatate de inspector cu ocazia verificării respectării principiului distribuirii aleatorii a cauzelor şi a continuităţii completului de judecată, prezentate distinct la respectivul capitol, au relevat că unele din verificările efectuate personal de doamna vicepreședinte … un avut un caracter mai mult formal (spre ex: repartizarea ciclică a dosarelor în perioada vacanței judecătorești a fost menționată de doamna vicepreședinte în registrul de control al instanței, ca fiind desfășurată cu respectarea prevederilor ROIIJ, deși a fost verificată doar respectarea ordinii de repartizare ciclică a dosarelor pe completuri, raportat la mențiunile din registrul aferent, nu și procedura concretă și modul de întocmire a proceselor verbale).

Din discuțiile purtate cu privire la modul de exercitare a atribuțiilor specifice funcției de conducere a reieșit o preocupare mai accentuată a doamnei judecător … spre gestionarea ședințelor proprii de judecată în materie civilă și efectuarea în termen legal a lucrărilor aferente, în timp ce modul de exercitare a funcției de conducere poartă amprenta unei abordări, cu preponderență, reactive.

În ceea ce priveşte modul de exercitarea a atribuţiilor specifice funcției de conducere, de către doamna judecător …, pornind de la poziţia vicepreşedintelui în schema organizatorică, respectiv ,,veriga de mijloc în lanţul de comunicare între preşedinte şi preşedinţii de secţii”, a reieșit preocuparea acesteia de a dezvolta relaţii bazate pe comunicare proactivă şi colaborare strânsă cu aceştia, o atenție deosebită fiind acordată, deopotrivă, comunicării cu conducerea și personalul judecătoriilor arondate.

Preşedinţii de secţie

Funcția de preşedinte al Secţiei civile a fost ocupată în perioada de referinţă de doamna judecător …, în perioada 21.05.2015-16.05.2018, iar începând cu această dată, iniţial prin delegare şi ulterior prin numire, de doamna judecător ….

Atribuţiile manageriale de preşedinte al Secţiei Mixte, de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Cluj sunt exercitate de către domnul judecător …, care a fost numit în funcţie la data de 18.07.2016, pe o perioadă de 3 ani, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii 694/28.06.2016.

Prerogativele manageriale prevăzute de art.24 ROIIJ sunt exercitate la nivelul Secţiei penale a Tribunalului Cluj de doamna judecător …, numită în funcţie prin Hotărârea 583/31.05.2016 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani.

În perioada de referință, în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art. 24 ROIIJ, președinţii secţiilor au propus Colegiului de conducere planificarea judecătorilor în ședințele de judecată, planificarea în completele de permanenţă, a celor constituite în perioada vacanţei judecătoreşti, precum şi alte măsuri în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii fiecărei secţii.

Criteriile folosite pentru întocmirea planificărilor în şedinţele de judecată au reflectat preocuparea preşedinţilor de secţii pentru echilibrarea volumului de activitate, asigurarea timpului necesar pentru studiul şedinţelor şi pentru întocmirea lucrărilor atât de către judecători, cât şi de către grefierii de şedinţă.

În acest context, situaţiile identificate la nivelul Secţiei mixte şi a Secţiei penale impun pentru judecători rigoare în respectarea planificărilor şedinţelor de judecată, astfel cum sunt aprobate de colegiul de conducere, corelativ cu exigenţa preşedinţilor de secţii în aprobarea cererilor de concediu, astfel încât să nu fie afectată calitatea actului de justiţie, prin respectarea tuturor obligaţiilor profesionale cu efect direct asupra duratei rezonabile a procedurii judiciare.

Pe de altă parte, constatările din cuprinsul Anexei la raport au evidenţiat că nu toate atribuţiile specifice funcţiilor de conducere au fost îndeplinite în mod corespunzător sau cu deplina respectare a dispoziţiilor regulamentare.

Astfel, în ceea ce priveşte componenta de coordonare şi control specifică tuturor funcţiilor de conducere exercitată la nivelul instanţei, verificările au relevat că uneori nu a fost îndeplinită corespunzător.

În acest sens, Registrul de control ţinut la nivelul întregii instanţe nu are consemnat rezultatul tuturor verificărilor efectuate de preşedinţii de secţii, deşi aceştia susţin că le-au efectuat, fără a fi considerat necesar să evidenţieze şi în scris această activitate sau au menţionat-o în cuprinsul unor procese- verbale/referate.

În condiţiile în care deficienţele constatate în cadrul verificărilor directe nu au fost de natură a afecta grav activitatea instanţei şi a faptului că majoritatea au putut fi remediate imediat subliniază necesitatea formalizării şi ritmicităţii exercitării acestei atribuţii de control, care în esenţă are un scop preventiv.

Referitor la acest aspect considerăm că o exercitare corespunzătoare a atribuţiei de control ce constituie o componentă esenţială a funcţiei de conducere impune evidenţierea în mod periodic a verificărilor efectuate, a situaţiei de fapt constatate, a măsurilor dispuse în vederea remedierii deficienţelor şi a termenului de implementare a acestora.

Pe cale de consecinţă, identificarea în timp util a procedurilor neunitare la nivelul secţiilor civile în ceea ce priveşte modalitatea de repartizare aleatorie a căilor de atac de retractare (cu/fără blocarea prealabilă a completului care a pronunţat hotărârea atacată) precum şi organizarea activităţii în perioada vacanţei judecătoreşti în vederea soluţionării cauzelor urgente (mod de întocmire a planificărilor, mod de lucru în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, stabilirea primului termen şi/sau repartizarea dosarelor rămase nesoluţionate la sfârşitul acestei perioade) şi la nivelul întregii instanţe a modului de înregistrare sub număr nou a dosarelor sosite prin declinare de competenţă de la instanţele superioare, nu în ultimul rând, la procedura de comunicare a încheierilor prin care s-a dispus suspendarea judecăţii, ar fi putut fi evitate/remediate anterior controlului.

În ceea ce priveşte organizarea învăţământului profesional al judecătorilor s-a constatat că fie nu au fost întocmite tematici, fie judecătorii nu au întocmit referatele, conform planificării din planul de învăţământ, fie dezbaterile nu au fost consemnate în procese verbale care să ateste luarea în discuţie a acestora.

Prim grefierul şi grefierii şefi ai Tribunalului Cluj

Prim grefierul şi-a îndeplinit atribuţiile prevăzute de art. 50 ROIIJ, asigurând coordonarea activităţii personalului auxiliar de specialitate şi conex al instanţei.

Atribuţiile concrete care îi revin şi modul e exercitare au fost prezentate în Anexa la prezentul raport.

Cu toate acestea constatările echipei de inspectori au relevat necesitatea îndeplinirii de către prim grefier a obligaţiei prevăzute de art. 50 lit.g) coroborat cu art. 84 pct.26 ROIIJ, în sensul înfiinţării registrului de control la nivelul fiecărei secţii.

Şi-a exercitat atribuţiile în mod direct și a efectuat controale periodice, constatările şi măsurile dispuse urma a acestora fiind menţionate în Registrul de control al instanţei.

Activitatea grefierilor şefi secţii a fost de asemenea corespunzătoare, constatându-se îndeplinirea cu competenţă a atribuţiilor prevăzute de art. 51 din ROIIJ.

Continuitatea în exercitarea funcţiilor de prim grefier şi respectiv grefieri şefi de secţii s-a reflectat pozitiv în activitatea instanţei, experienţa profesională fiind valorificată în mod efectiv.

Verificările vizând modul în care au fost îndeplinite atribuţiile de organizare, supraveghere, verificare şi control care au revenit grefierilor şefi au relevat, la nivelul Secției Civile şi Secţiei Mixte, că aceştia au cumulat şi atribuţiile specifice altor compartimentelor auxiliare (repartizare aleatorie, executări civile, verificarea cauzelor suspendate), iar la Secţia penală – repartizare aleatorie şi înlocuitor grefier delegat executări penale, soluție de natură a ușura activitatea celorlalţi grefieri, a căror atribuție exclusivă s-a circumscris activităţii grefierului de şedinţă, cu consecința îndeplinirii în termen a lucrărilor.

Cu toate acestea în cazul grefierului şef al Secţiei mixte, cumularea atribuţiilor funcţiei de conducere şi a atribuţiilor compartimentelor secţiei se suprapune efectuării procedurii prealabile şi participării la şedinţele de judecată, atunci când un grefier lipsește din instanţă sau în caz de concediu medical şi a efectuat procedura prealabilă pentru 2 completuri de judecată care nu au alocat grefier de şedinţă.

Prin urmare, cumularea tuturor acestor atribuţii cu activitatea de judecată şi cea a procedurii prealabile a determinat apariţia unor întârzieri inerente, în realizarea îndatoririlor specifice ce poate pune în discuţie oportunitatea regândirii modului de repartizarea a atribuţiilor sale.

Din perspectiva îndeplinirii atribuţiei de organizare şi planificare a activităţii personalului auxiliar de specialitate, în materie civilă, repartizarea grefierilor în ședințele de judecată a avut în vedere rotaţia acestora pe completuri o dată la 3 luni (Secţia civilă), respectiv la 6 luni(Secţia mixtă), măsură ce a fost apreciată deopotrivă, de judecători și grefieri. La Secţia penală, dat fiind specificul activităţilor desfăşurate s-a optat pentru stabilitatea completului de judecată judecător-grefier.

Din analiza modului de îndeplinire atribuțiilor manageriale prevăzute de dispozițiile legale și regulamentare, prin raportare la constatările din cuprinsul prezentului raport, se poate concluziona că atribuțiile specifice funcțiilor de conducere în general, au fost îndeplinite în mod corespunzător și cu respectarea dispozițiilor regulamentare, cu precizările ce au fost menţionate în precedent.

Modul în care au fost concepute diferitele măsuri adoptate şi sistemul de implementare dovedeşte atât înţelegerea problemelor existente în instanţă, dar şi o manieră de abordare care să permită aplicarea efectivă a acestora.

Colegiul de conducere

Colegiul de conducere al Tribunalului Cluj funcţionează în condiţiile asigurării reprezentării tuturor secţiilor, cu consecinţe efecte pozitive, atât asupra activităţii acestui organ colegial şi a modalităţii de colaborare a membrilor, cât şi asupra modului de abordare, analiză şi decizie a problemelor care au format obiectul dezbaterilor.

Alegerea membrilor, modul de organizare a activităţii colegiului, activitatea de secretariat, procedura convocării, desfăşurarea şedinţelor, emiterea hotărârilor şi transparenţa actului decizional s-au realizat cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, iar aspectele care au făcut obiectul dezbaterilor s-au încadrat în competenţele regulamentare urmărindu-se, în toate situaţiile, bunul mers şi eficientizarea activității instanţei.

Distinct de prevederile art.23 alin.(9) şi (10) ROIIJ, din punct de vedere al formalizării actului de decizie s-a constatat că măsurile dispuse de Colegiul de conducere al Tribunalului Cluj nu sunt cuprinse în hotărâri, ci se regăsesc consemnate la finalul procesului verbal al şedinţei de colegiu făcând corp comun cu acesta. Procesul verbal se semnează de toţi membrii colegiului şi primeşte număr, cronologic, acesta fiind şi numărul hotărârii.

Cu referire la modul concret de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de ROIIJ, din modul de redactare a părţii finale a acestor procese verbale/hotărâri, s-a remarcat o lipsă de rigoare care poate fi apreciată fie ca o cunoaştere insuficientă de către membrii colegiului a atribuţiilor acestui organ, fie ca un mod de redactare defectuos.

Din această perspectivă, reiese că, în fapt, parte din atribuţiile acestui organ este îndeplinită fie de preşedintele instanţei, fie de preşedinţii secţiilor, colegiul doar avizând/aprobând propunerile sau deciziile luate de aceştia, deşi, cel chemat să dezbată şi să stabilească regulile şi măsurile referitoare la problemele generale de conducere a instanţei este colegiul de conducere al instanţei.

Adunarea generală a judecătorilor

În perioada de referinţă, adunarea generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Cluj s-a întrunit în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art.16 lit.a), d) şi f) ROIIJ, şedinţele fiind convocate şi desfăşurându-se cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare.

Sub aspectul modului de întocmire a hotărârilor şi de păstrare a evidenţelor activităţii adunării generale, verificările efectuate au relevat o situaţie similară celei constatate în ceea ce priveşte evidenţele Colegiului, în sensul că nu se întocmeşte o hotărâre distinctă de procesul verbal al şedinţei, acestea formând un corp comun. Prin urmare, procesul-verbal primeşte număr de ordine, acesta fiind şi numărul hotărârii.

CAPITOLUL V

Disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi identificate; propuneri pentru înlăturarea deficienţelor şi reducerea riscurilor în cazul vulnerabilităţilor identificate

Constatările expuse în capitolele anterioare conturează, ca și concluzie principală, aceea că în perioada de referinţă (1 ianuarie 2017-la zi), activitatea Tribunalului Cluj s-a desfăşurat, în general, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în legi şi regulamente, iar situaţiile punctuale constatate în modul de organizare al instanţei, de îndeplinire a sarcinilor ori din perspectiva modalității de exercitare a atribuțiilor specifice funcțiilor de conducere și a organizării anumitor compartimente auxiliare, respectiv de întocmire a evidențelor specifice, având potenţialul de a vulnerabiliza calitatea serviciului public oferit de instanţă, doar în măsura în care nu vor fi remediate.

Din perspectiva bunelor practici instituite la nivelul Tribunalului Cluj, se impune a se evidenţia întocmirea procedurii operaţionale prin care s-a prevăzut modalitatea de restituire a recipiselor de valoare, a căror restituire nu s-a solicitat de părţi.

Astfel, pentru recipisele consemnate în dosare, pentru care s-a dispus restituirea, iar partea interesată nu s-a prezentat în vederea ridicării lor în termen de 3 luni de la înştiinţare, precum şi cele pentru care nu s-a solicitat restituirea lor, deşi au fost făcute înştiinţări în acest scop, s-a înfiinţat o mapă în care se păstrează, pe numărul poziţiei, toată corespondenţa întocmită de instanţă în vederea prezentării părţii, iar recipisele neridicate se înscriu într-un borderou şi se predau Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pe bază de proces-verbal.

Din analiza modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, prin raportare la constatările expuse în precedent, se poate concluziona că nu toate atribuțiile specifice funcțiilor de conducere au fost îndeplinite în mod corespunzător și cu deplina respectare a dispozițiilor regulamentare.

Deși, de regulă, au fost luate măsuri privind organizarea instanței, se rețin următoarele situaţii cu potenţial de vulnerabilitate, ce se impun a fi remediate:

– îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale prevăzute de dispozițiile legale și regulamentare, în ceea ce priveşte componenta de coordonare şi control de către unul din vicepreşedinţii instanţei, preşedinţii de secţii, grefierii cu funcţii de conducere, precum şi judecătorii delegaţi la compartimentele auxiliare;

În acest sens, verificările directe efectuate au relevat faptul că, la nivelul instanţei nu sunt înfiinţate registre de control distinct, pe secţii, iar registrul de control al instanţei nu cuprinde rezultatul tuturor verificărilor efectuate de persoanele care deţin funcţii de conducere, respectiv de judecătorii delegaţi;

– lipsa formalizării unora din măsurile aplicate în fapt în perioada vacanţei judecătoreşti din anul 2018, urmată de preluarea, în fapt, a celor stabilite în anul anterior în ceea ce priveşte modul particular de repartizare ciclică a dosarelor rămase nesoluţionate, respectiv de stabilire a primului termen de judecată după finalizarea procedurii de regularizare, reflectat de procesele verbale ce cuprind menţiuni incomplete şi inexacte – referitor la stadiul concret al procedurii în dosarul respectiv, cu trimitere generică doar la art.113 alin.(2) din ROIIJ, fără a se face trimitere şi la Hotărârea de colegiu prin care a fost adoptată procedura/regula respectivă, respectiv asumate şi semnate sau chiar nesemnate, de alţi judecători decât cel desemnat cu repartizare aleatorie în respectiva perioadă de timp;

– nerespectarea planificărilor în şedinţele de judecată şi de permanenţă, prin solicitarea şi aprobarea unor cereri de efectuare a concediului de odihnă pentru perioade care includeau şi ziua în care judecătorul era planificat în şedinţa de judecată; subsecvent, pentru a nu se da eficienţă planificării de permanenţă, utilizarea preschimbării din oficiu a respectivului termen de judecată ori respingerea cererii de preschimbare a termenului formulate de parte, prin deturnarea acestei instituţii de la scopul edictat de norma legală.

– Înregistrarea pe rolul tribunalului Cluj, cu număr unic nou, a dosarelor a căror competenţă de soluţionare este declinată de la o instanţă superioară (curte de apel, în speţă), contrar prevederilor art.94 alin.(7) ROIIJ, deşi în ceea ce priveşte dosarele sosite ca urmare a declinării de competenţă de la o instanţă inferioară sau de la o instanţă de acelaşi grad, înregistrarea se face conform prevederilor regulamentare, respectiv, cu acelaşi număr unic, în mod similar procedându-se şi în situaţia în care dosarul se reînregistrează pe rolul Tribunalului Cluj, ca urmare a soluţionării unui conflict de competenţă, prin versionare.

– modalitatea neunitară de repartizare a cauzelor având ca obiect contestaţie în anulare şi cerere de revizuire înregistrate pe NCPC, la nivelul secţiilor civile ale tribunalului, raportat la prevederile art.41 NCPC care consacră o situaţie de incompatibilitate absolută, ce impune repartizarea aleatorie, după excluderea de la repartizare a completului faţă de care s-a constatat incidenţa acestor prevederi legale.

În contextul în care, prevederile art.41 NCPC sunt lipsite de echivoc, considerăm că în concordanţă cu litera şi spiritul prevederilor legale, nu în ultimul rând, de natură a evita creşterea artificială a punctelor de complexitate alocate completului incompatibil absolut şi tergiversarea procedurii judiciare, este modalitatea de repartizare a acestor tipuri de cauze, cu blocarea, în prealabil, a completului care a pronunţat hotărârea atacată, practicată la Secţia civilă a tribunalului.

– lipsa proceselor verbale care să ateste luarea în discuţie a referatelor întocmite cu privire la analiza practicii instanţei de control judiciar şi a problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, atât în materie civilă, cât şi penală, precum şi discutarea aspectelor de noutate privind jurisprudenţa CEDO şi CJUE;

– nerespectarea dispoziţiilor regulamentare referitoare la modul de întocmire a hotărârilor organelor colegiale, nefiind întocmite distinct hotărârile, de procesul verbal, în condiţiile în care hotărârea este actul administrativ ce produce consecinţe juridice; lipsa de rigoare a redactării părţii finale a acestor procese verbale-hotărâri, care poate fi apreciată fie ca o cunoaştere insuficientă de către membrii colegiului a atribuţiilor acestui organ, fie ca un mod de redactare defectuos. Din această perspectivă, reiese că, în fapt, parte din atribuţiile acestui organ este îndeplinită fie de preşedintele instanţei, fie de preşedinţii secţiilor, colegiul doar avizând/aprobând propunerile sau deciziile luate de aceştia, deşi, cel chemat să dezbată şi să stabilească regulile şi măsurile referitoare la problemele generale de conducere a instanţei este colegiul de conducere al instanţei.

– necomunicarea încheierii de suspendare a judecăţii, cu consecinţe asupra determinării momentului obiectiv de la care curge termenul de exercitare a căii de atac împotriva acesteia, respectiv de calcul al termenului de perimare a cererii de chemare în judecată/de motivare a recursului exercitat împotriva încheierii de suspendare a judecăţii.

– modalitatea particulară de afişare a listelor de şedinţă, determinată de implementarea dispoziţiilor cuprinse în Ordinul de serviciu …/07.06.2017 al președintelui Curții de Apel Cluj. Astfel, s-a constatat că listele şedinţelor de judecată nu mai sunt afişate la avizierul sălii de ședință/instanţei, cu 24 ore înaintea termenului de judecată în materie penală, respectiv cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei de judecată, în materie civilă, astfel cum prevăd dispoziţiile art.361 alin.(7) NCPP, art.215 alin.(1)CPC şi art.114 alin.(1) ROIIJ, ci doar în formă electronică, în condiţiile în care în această modalitate nu se afişează decât maxim 7 dosare, respectiv dosare în aşteptare (3 dosare), în dezbatere (1 dosar) şi dosare judecate (3 dosare).

Prin urmare, dacă într-o şedinţă de judecată sunt mai mult de 7 dosare, părţile prezente de la începutul şedinţei nu au posibilitatea obiectivă să cunoască ordinea tuturor cauzelor, situaţie care a creat nemulţumiri atât justiţiabililor, cât şi celorlalţi participanţi la procedură.

CAPITOLUL VI CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI

Constatările expuse în capitolele anterioare conduc la concluzia că, în perioada de referinţă (03.01.2017 – la zi), activitatea Tribunalului Cluj s-a desfăşurat, în general, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în legi şi regulamente.

Astfel, verificările directe, coroborate cu analiza datelor solicitate şi puse la dispoziţie de conducerea instanţei, precum şi accesarea bazei informatice de date Ecris, au evidenţiat o bună organizare a activităţii, existenţa unor relații corespunzătoare de colaborare, precum şi o preocupare permanentă de reglementare unitară a situațiilor intervenite în practica administrativă a tribunalului, prin adoptarea unor proceduri operaţionale pentru toate compartimentele şi activităţile specifice instanţei.

În ceea ce priveşte aspectele punctual constatate, cu potenţial de vulnerabilitate, promptitudinea cu care conducerea Tribunalului Cluj a procedat deja la remediere, încă din perioada verificărilor directe, relevă implicarea în actul de conducere și concretizarea intenției de rezolvare a acestora, în ordinea urgenței şi asigură premisele exercitării eficiente a tuturor atribuţiilor funcţiilor de conducere.

Prin urmare, considerăm că nu este necesară monitorizarea de către Inspecţia Judiciară a modului de rezolvare unitară a tuturor aspectelor constatate,

În raport de constatările efectuate,

PROPUNEM:

1. Comunicarea Raportului de control conducerilor administrative ale Tribunalului Cluj şi Curţii de Apel Cluj.

2. Comunicarea de conducerea Tribunalului Cluj, în termen de 6 luni de la aprobarea raportului, către Inspecţia Judiciară, a modului de rezolvare unitară a tuturor aspectelor reţinute ca vulnerabilităţi.

Prezentul raport se publică în temeiul art. 123 alin. (5) din Regulamentul privind Normele de efectuare a lucrărilor de inspecție.

Raportul a fost aprobat prin Hotărârea Secției pentru Judecători nr. 477 din 14.03.2019, conform ordinii de zi soluționate, publicată pe site-ul web al Consiliului Superior al Magistraturii la adresa www.csm1909.ro secţiunea „Hotărâri ale Secţiei pentru Judecători”.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns