Avocatul și conferențiarul universitar Radu Chiriță a criticat, în emisiunea CLUJUST LIVE, sistemul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și în avocatură, dar și faptul că INM-ul îi formează pe viitorii magistrați din punct de vedere teoretic și prea puțin din punct de vedere practic. ”Ce se întâmplă în viața reală nu te învață nimeni la INM.”, a spus Chiriță. CLUJUST LIVE se difuzează vinerea, de la ora 14, la Radio Napoca FM, iar înregistrările se pot vedea pe canalul de Youtube Clujust.

Radu Chiriță este un nume important în dreptul penal și un om care spune lucrurilor pe nume, fiind cunoscut pentru opiniile sale critice exprimate în scris pe blogul său sau la conferințe, în care nu a iertat pe nimeni: INM, judecători, DNA, UNBR, avocați.

Așadar, i-am pus o primă întrebare directă: Există un sistem paralel și ocult de justiție în România?

”Nu cred…oricum.. E destul de greu de răspuns. În primul rând, se face o confuzie, prea frecvent, între sistemul de justiție și justiția penală din câteva dosare. 99,9% din cauzele care se desfășoară în fața instanțelor de judecată nu prezintă niciun interes pentru nimeni, exceptând pentru părți și judecători. Și nu cred că se pune problema acolo de vreun sistem ocult. În ceea ce privește acolo unde sunt acele cauze care interesează într-o manieră importantă opinia publică din justiția penală, nu cred că este neapărat un sistem ocult. Cred că avem parte de o combinație ușor nefericită care pleacă de la o lipsă de responsabilitate a unor magistrați, nu a tuturor, combinată cu un interes nelegal și nejustificat al serviciilor secrete pentru justiția penală. (…)

Niciunul dintre noi nu o să avem probe că există asemenea interese sau astfel de intervenții. Mă îndoiesc că vreodată un ofițer de la SRI se va duce la un judecător să-i spună dă soluția nu știu care. Nu cred că se întâmplă chestia asta. Că se mai rostesc anumite vorbe care nu ajung decât la anumite urechi, că se fac presiuni într-o altă manieră, cred că sunt și că ar trebui să lipsească. ”, a răspuns Radu Chiriță.

În 2011, Radu Chiriță a scris o opinie despre INM din care cităm: ”Am cunocut de-a lungul vremii o grămadă de studenţi care ales acest drum. Aproape toţi au ieşit din INM alţi oameni, dar nu în sensul bun. Grosul lor se comportă de parcă cineva le-a făcut o zdravănă spălare pe creier, transformându-se din oameni normali în nişte fiinţe superioare, paranoice şi înţepate, speriate parcă de viaţă. Ceva se întâmplă acolo, după părerea mea, iar ceea ce se petrece nu e bine. Personal, vreau să am judecători şi procurori normali la cap, care să realizeze că ceea ce fac la serviciu este o slujbă cu bune şi rele, iar nu o misiune divină. Sunt convins că e foarte greu ca un mucos de 24-25 ani care termină INM-ul să nu ajungă să se creadă Dumnezeu când îşi pune fundul în scaunul de judecător şi toată lumea se roagă, într-o formă sau alta, de el.”

L-am întrebat dacă situație este la fel sau s-a mai schimbat?

”Cred că e tot la fel. Asta vine dintr-o proastă idee de a manageria INM-ul în sensul ce fac oamenii la INM. Din punctul meu de vedere, în condițiile în care sunt absolvenți de drept, dau un examen dur de admitere, pe care reușesc să-l ia doar cei care realmente au învățat și știu drept, mi se pare absurd ca la formarea de la INM să facă din nou penal, procedură penală, procedură civilă, din care au dat examen și l-au luat.

INM-ul ar trebui să-i formeze nu din punct de vedere teoretic, că din acest punct de vedere marea lor majoritate sunt ireproșabili. Ar trebui să-i formeze din punct de vedere practic, iar practic nu înseamnă cum să scrii o hotărâre judecătorească. Să înveți să scrii o hotărâre judecătorească e o chestie pe care o faci într-o zi. Cineva cu o inteligență măcar medie, că de aia a intrat la INM, învață într-o zi ce trebuie să scrie într-o hotărâre. Cum ajungi la hotărârea aceea nu te învață nimeni la INM. Ce se întâmplă în viața reală nu te învață nimeni la INM. Din punctul meu de vedre, ai un copil, că la 22-23 de ani ești încă un copil, care se trezește pus, uneori foarte brusc, într-o sală de judecată și trebuie să soluționeze litigii care poate ca juridic nu sunt neapărat extrem complexe, dar faptic, uman, personal sunt complexe. Trebuie să răzbească într-o lume destul de dură. Poate să aibă de-a face de la primele ședințe cu avocați oarecum târșâiți, cu o oarecare experiență, care la o adică mănâncă un tinerel de-ăsta la micul dejun, atunci reacția pe care majoritatea o au este de a se închista într-o lume a lor, din care nu vor să iasă, și de a-și exprima autoritatea prin forță. Niciodată exprimarea autorității prin forță nu are cum să reușească.”, a spus avocatul.

Având în vedere că este și conferențiar universitar, l-am întrebat dacă ar trebui pregătiți studenții și în facultate pentru profesie?

”E un paradox. M-am gândit foarte mult la asta. Dar câtă vreme ca să intre în profesie, trebuie să ia examenul de la INM sau de la avocatură. Amândouă presupun în primul rând grile. Grilele, din punctul meu de vedere, e activitate de robot. Trebuie să înveți legislația și doctrina în materie ca și preotul Biblia și ai făcut grilele. Însă grilele sunt cea mai nefericită modalitate de a alege un jurist, pentru că la grile există un singur răspuns corect, adică la grile un răspuns e adevărat sau e fals. În viața de zi cu zi, aia pe care o judeci, nu există adevăr și fals, nu există alb și negru. Lucrurile sunt totdeauna mai… Când ai intrat la INM sau avocatură ești o mașină de făcut grile și atunci în facultate eu am două opțiuni: a) să te învăță să faci grilele, pe care într-un fel trebuie să o alegem, că atlfel degeaba înveți oamenii să gândească creativ, că aceia nu o să intre la INM. Dacă vreau ca absolvenții mei să aibă o șansă în viață, trebuie să-i transform în roboței care fac grile pentru ca acei roboței să se ducă să intre la INM sau în avocatură și după aceea să sper că, printr-un miracol, în secunda doi uită faptul că într-un dosar real nu ai variantele a, b și c, din care doar a e corectă și b și c sunt false. (….)

Nu cred că face bine sistemului, nici judecătorilor și procurorilor, nici avocaților, modul în care se admite în profesie, în care nu mai vezi nimic decât strict litera legii. Trebuie să ai curajul să interpretezi legea astfel încât într-o oarecare măsură să faci, hai să nu-i zic dreptate, că e un cuvânt prea puternic, dar măcar să nu uiți că om ești acolo”, a spus Radu Chiriță.

În ce privește hotărârea-pilot de la CEDO, pronunțată recent, acesta a precizat: ”Sunt aceleași măsuri pe care, într-o formă sau alta, Curtea le-a mai indicat în hotărâri-pilor și împotriva Italiei și Ungariei. Nu sunt neapărat o surpriză. Sunt măsuri de bun simț, care au mai fost afirmate și în spațiul nostrul public juridic, numai că pe juriști, mai ales în ultimele luni, nu i-a mai ascultat nimeni. Ceea ce zice Curtea sunt chestiuni de bun simț: abuzăm de arestări, abuzăm de condamnări cu executare pentru fapte la care poate ar trebui să le mai dăm o șansă inculpaților, lăsându-i în libertate. Am neglijat zeci de ani problema suprapopulării penitenciarelor. Am neglijat problema condițiilor. Să nu uităm că jumătate din penitenciarele de acum au fost făcute de comuniști în anii 50”

Alte subiecte, precum postura de membru al comisiei care a analiza doctoratul procurorului șef DNA, Laura Codruța Kovesi, sau ce ar trebui să facă Barourile pentru a limita numărul avocaților slabi, le puteți asculta în înregistrarea completă a emisiunii:

Comments

comentarii