fbpx

Purtarea măștii nu încalcă dreptul la integritate fizică și la onoare și nici dreptul de a fi imunizat în masă

Camera de contencios administrativ a Curții Supreme Spaniole a respins, recent, recursul unui cetățean, care a pretins că măsura de purtare a măștii îi încalcă, printre altele, drepturile fundamentale la integritate și onoare fizică și morală și dreptul de a fi imunizat în grup.

Recurenta s-a declarat adepta favorizării infecțiilor pentru a dezvolta imunitatea de grup, a considerat nejustificată declararea stării de alarmă, a negat că sistemul de sănătate a fost aproape de prăbușire și a denunțat impunerea utilizării măștilor, în ciuda faptului că are contraindicații asupra sănătății.

Camera de Contencios-Administrativ a respins contestația formulată împotriva Ordinului Ministerului Sănătății 422/19.05.2020 care reglementa condițiile de utilizare a măștii și care a fost considerat de contestatară că i-ar fi încălcat, printre altele, drepturile fundamentale la integritate și onoare fizică și morală.

Curtea răspunde că, dispoziția care dispune utilizarea unei măști este „legitimă” deoarece, în starea actuală de cunoaștere a răspândirii virusului, este „ necesară și proporțională” pentru a atinge scopul de interes general al protecției sănătății, prin constituirea unei măsuri care poate stopa progresul pandemiei. “Obiectivul constituțional de protejare a sănătății tuturor, care include integritatea fizică și morală, trebuie să prevaleze”, reține curtea.

Așadar, curtea a decis că dispoziția privind sănătatea era „legitimă” și a susținut că riscurile ipotetice pe care le presupune utilizarea măștii vor fi întotdeauna mai mici decât beneficiul pe care îl oferă ca formă de prevenire.

Camera afirmă, contrar a ceea ce indică recurenta, că impedimentul de a fi infectat prin utilizarea măștilor nu dăunează dreptului la integritate fizică și morală prin împiedicarea obținerii imunității prin contagiune și subliniază că sănătatea cetățenilor este un element esențial al interesului general la care trebuie să participe puterile publice.

Hotărârea pleacă de la prezumția că măsurile adoptate de către puterile publice tind să supraviețuiască comunității și printre astfel de măsuri, se numără și utilizarea pe scară largă a măștilor ca „barieră”, ,,protecție, care a fost adoptată și de alte state membre ale Uniunii Europene și de multe țări din lume.”

La fel, Curtea Supremă neagă existența abuzului de putere deoarece recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au fost respectate în această privință.

Recurenta și-a văzut buna reputație pusă în pericol, subminată de faptul că, măsura impusă de către autorități, îi „stigmatizează” pe cei care resping folosirea măștilor. Instanța răspunde că „primirea criticilor pentru respingerea utilizării măștilor intră în sfera controverselor asupra unei probleme extrem de actuale, fără a putea fi descrisă, de la bun început, ca dezonorantă”, și prin urmare nu apreciază că dreptul la onoare și la imaginea de sine ar fi încălcat.

Ca răspuns la alte acuzații, Camera reiterează faptul că Curtea Supremă (cu privire la ordinul din 4 mai 2020) nu are competență pentru a se pronunța pe declararea stării de alarmă și încălcarea ulterioară a drepturilor de întrunire și a libertății de circulație și subliniază că acest lucru nu înseamnă imunitate la controlul judiciar, ci că jurisdicția corespunde Curții Constituționale.

În ceea ce privește dreptul de a primi informații veridice, magistrații explică faptul că, acesta constituie una dintre axele centrale ale formării unei opinii publice gratuite, subliniind că nu se menționează în cerere, încălcarea accesului rapid la datele pandemiei, a calității informațiilor și nici cu privire la nevoia de informații fiabile din partea autorităților publice pentru a face față situației.

Pe de altă parte, hotărârea respinge afirmația procurorului de stat privind lipsa de obiect a recursului. Ordinul SND / 4222/2020, din 19 mai, care reglementează condițiile pentru utilizarea obligatorie a unei măști în situația de criză a sănătății cauzată de covid-19, afirmând că chiar dacă și-a pierdut valabilitatea, este conform obiectului judecății, fiind un proces special de protecție a drepturilor fundamentale, în care sunt puse sub semnul întrebării faptele care ar fi putut provoca un prejudiciu în timpul valabilității normei.

Hotărârea menționează că, în prezent, utilizarea obligatorie a măștilor se bucură de o acoperire superioară normei de reglementare. Astfel, art. 6 din Decretul-lege regal 21/2020 (validat de Congresul Deputaților la 30 iunie) de măsuri urgente de prevenire, izolare și coordonare pentru a face față crizei de sănătate provocate de covid-19, cu regimul de sancționare din Legea 33/2011, din 4 octombrie, Sănătate Publică Generală (art. 31 din Decretul Regal Legea 21/2020 menționat mai sus).

Recurenta a considerat și că dreptul la „consimțământul informat” al pacienților a fost încălcat, însă magistrații consideră că acest drept nu intră în joc, în acest caz.

„Autonomia pacientului și procedura sa de diagnostic dezvoltată pentru situații obișnuite nu sunt văzute a fi afectate în situații extraordinare, mai ales atunci când scopul și natura intervenției administrative sunt bine cunoscute (metoda barierei), fără dovezi ale riscurilor generale din utilizarea măștilor”.

Sursa.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina