ICCJ a fost sesizată să decidă dacă fapta de a publica anunţuri fictive de vânzare a unor bunuri în mediul online, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sau ale celei de fraudă informatică.

Ministerul Public susține că fapta de a posta anunțuri fictive pe internet, urmată de producerea unei pagube întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică și că practica instanțelor este constantă în a o considera astfel.

Curtea de Apel Alba Iulia a sesizat ICCJ cu dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Publicarea de anunţuri fictive online care a avut drept consecinţă producerea unei pagube, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fraudă informatică, prevăzute de art. 249 din Codul penal (în modalitatea alternativă a „introducerii de date informatice”) sau ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzute de art. 244 alin. 2 din Codul penal (în modalitatea alternativă „prin alte mijloace frauduloase”)?

Obiectul cauzei în care s-a dispus sesizarea ICCJ:

În cuprinsul actului de sesizare a reținut Ministerul Public că, începând cu anul 2010 inculpatul (…) a constituit împreună cu inculpații (…) o grupare infracțională organizată în scopul săvârșirii de fraude informatice. Modul de operare initial a fost gândit de inculpatul (…) și consta în postarea de anunțuri privind vânzări de bunuri fictive pe site-uri de licitații online internaționale, urmate de purtarea corespondenței electronice cu persoanele interesate, aspcete de care se ocupa chiar el. Persoanele vătămate erau convinse să vireze banii aferenți bunului ce doreau să-l achiziționeze în conturile bancare controlate de grupare, în corespondența ce o purtau cu vânzătorul inducându-li-se convingerea că fac plata printr-un serviciu de tip ,,escrow” ( o a treia parte primește banii de la cumpărător și îi reține până la finalizarea efectivă a tranzacției, când îi remite vânzătorului), astfel că în cazul neprimirii bunului aceștia urmau să fie restituiți.

În fapt banii ajungeau în conturile celorlalți membrii ai grupării, ce aveau atribuții principale retragerea rapidă a banilor din conturile deschise de ei în acest sens, înainte ca victimele să anuleze transferul (…).

Tribunalul Sibiu, ca instanță sesizată cu judecarea inculpaților a condamnat inculpații pentru infracțiunea de fraudă informatică, inculpații promovând apel împotriva sentinței de condamnare.

Curtea de Apel Alba Iulia consideră că prin activitatea de postare de anunțuri fictive online, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, se realizează o simplă interacțiune a inculpatului cu sistemul informatic. În lipsa unei conduite ulterioare a victimei (care citește anunțul publicat și, interesată fiind de conținutul acestuia, îl contactează pe inculpat negociind condițiile achiziționării bunului), simpla postare a anunțului nu este aptă a cauza o pagubă persoanei vătămate.

Instanța de sesizare apreciază că diferența dintre cele două infracțiuni, fraudă informatică și înșelăciune, se bazează pe faptul că, în cazul înșelăciunii, inducerea în eroare (prin introducerea de date informatice) determină victima să se autoprejudicieze prin contactul ulterior cu inculpatul, în vreme ce în cazul fraudei informatice (prin introducerea de date informatice) conduita victimei este irelevantă, paguba produsă acesteia fiind cauzată de însăși introducerea datelor informatice, de manipularea sistemului informatic.

Încheierea de sesizare: incheiere anonimizata 769 1 2021

Comments

comentarii