Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Propunerile UNJR cu privire la formarea profesională a auditorilor de justiție și examenul de absolvire a INM

Propunerile UNJR cu privire la formarea profesională a auditorilor de justiție și examenul de absolvire a INM

În setul de propuneri trimis de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) la Comisia specială parlamentară pentru legislația în domeniul Justiției se propune ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție să fie de 2 ani. Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a spus în cadrul ședinție Comisiei din 15 noiembrie că dacă proiectul intră în vigoare în forma actuală, se va crea un blocaj la nivelul judecătoriilor.

Extras din propunerile UNJR:

„Art. 16 (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioada intre o luna si sase luni la: curtile de apel sau parchete de pe langa curtile de apel, penitenciare, cabinete notariale şi cabinete de avocatură, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului si autoritatea tutelara. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi Uniunea Natională a Barourilor din România, Uniunea Natională a Notarilor Publici din România, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Pe perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii vor fi asistaţi/îndrumaţi de un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi de un reprezentant al organelor de conducere ale profesiilor, respectiv instituţiei unde aceştia efectuează practica.”

Motive: Stagiile de pregătire practică au o durată excesivă, spre exemplu, un stagiu de 6 luni la ONRC, ANCPI, cabinete notariale sau penitenciar nu se justifică, fiind suficient un stagiu de o lună, pentru ca auditorii de justiţie să cunoască specificul activităţii în aceste instituţii.

De asemenea, propunem efectuarea şi a unui stagiu la DGASPC şi respectiv la autoritatea tutelară, în condiţiile în care competenţa judecătoriei este legată de aceste din urmă autorităţi.

In ceea ce priveste stagiile la instante si parchete, propunem efectuarea acestora la nivel de cel putin curti de apel, pentru a permite acestora sa beneficieze in etapa de formare de experienta judecatorilor si procurorilor la nivel inalt.

Art. 16 alin. 31  „Modul de organizare a practicii va fi stabilit prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutul Naţional al Magistraturii ”.

Alineatul (4) al articolului 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16· (4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justitie asistă la şedinţele de judecată, precum şi la celelalte activităţi din cadrul instanţelor judecătoreşti şi la activitatea de urmărire penală precum şi la celelalte activităţi din cadrul, asistă la activitatea efectuată în cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat, notar public, asistă la şedinţele comisiilor din penitenciar si la alte activitati administrative din cadrul acestuia, asistă la activităţile specifice de întocmire, înscriere menţiuni, radiere menţiuni în cuprinsul cărţilor funciare şi registrelor aferente, precum şi la cele privind înfiinţarea / radierea societăţilor, asista la activitati specific de competent autoritatii tutelare, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară reprezentanţii acestor profesii, respectiv instituţii. ”

Nota: Nu credem ca se impune enumerarea limitativa a activitatilor prin lege, ele pot fi prevazute in hotararea CSM de organizare a a stagiilor.

Art. 16 alin. 4 1 „La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică vor realiza o evaluare a activităţii în stagiu a fiecărui auditor, pe baza unei fise de evaluare, a carei continut va fi prevazut prin hotararea CSM de organizare a stagiilor.”

Art.19 (1) După încheierea pregătirii în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând într-o probă teoretică, o probă practică şi un examen psihologic, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător sau procuror.

(2) Comisia de examinare teoretică şi practică va fi alcătuită din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un profesor universitar si un avocat.  Judecatorii, procurorii si profesorul universitar vor fi desemnati de CSM dintre judecătorii si  procurorii cu grad minim de curte de apel si cel puţin 10 ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani. Avocatul va fi desemnat de catre Uniunea Nationala a Barourilor din Romania dintre avocatii cu minim 20 ani experienta.

(3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuită din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu „apt” sau „inapt”.

(4) Calificativul „inapt” va avea drept consecinţă declararea ca respins la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) Impotriva calificativului inapt, candidatul puate face contestatie in termen de 5 zile de la afisare, ce va fi solutionata de o comisie de cinci judecatori.

(6) Componenta comisiilor prevazute de ali. 3 si 5 va fi stabilita de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. In cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.

(8) Nota finala de absolvire a Institutului National al Magstraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevazut de alin. 1, ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.

Motive:

Propunem ca judecătorii şi procurorii care fac parte din comisie să aibă minim 10 ani de vechime în funcţia de magistrat. 20 de ani limiteaza foarte mult baza de selectie a acestora.

La alineatul 3 al art. 19, utilizarea termenilor de recomandabil şi nerecomandabil este improprie, având o notă de subiectivism mult prea pronunţată faţă de consecinţele grave pe care atribuirea acestor calificative o atrage.

Declararea ca respins la examenul de absolvire trebuie să fie făcută doar în cazul în care comisia declară candidatul inapt.  Menţionăm că o evaluare psihologică făcută de o comisie medicală se face şi la admiterea în magistratură, conform prevederilor art. 14.

Alineatul (1) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Consiliul Superior al Magistraturii va repartiza candidaţii pe locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari care sunt disponibile în cadrul sistemului judiciar. Acestia opteaza pentru locurile alese în ordinea notei finale de absolvire, prevazuta de art. 19 alin.6.

„Art. 22 (1) Durata stagiului este de 1 an. Incepand cu 2019 durata stagiului va fi de 1 ani si sase luni, iar incepand cu 2021 durata stagiului va fi de 2 ani.”

Motive:

Propunem introducerea unei norme tranzitorii in ceea ce priveste cresterea duratei stagiului la 2 ani, pentru a evita blocarea judecatoriilor, si asa supraaglomerate.

O alta varianta ar fi cea a pregatirii in paralel a doua generatii pe sisteme diferite, care sa sigure acoperirea in trepte a necesarului de resurse umane la nivel de judecatorii.”

Amintim că în proiectul celor 10 parlamentari se prevede o durată a formării auditorilor de justiție de 4 ani.

Dacă proiectul de lege va intra așa în vigoare, vom avea un blocaj la nivelul judecătoriilor, unde oricum sunt probleme de deficit de personal și sunt cred cele mai aglomerate instanțe. Ca atare este esențial a fi gândită în pași această implementare a proiectului, fie printr-o creștere în pași a vechimii de stagiu, fie print-o pregătire în paralel a mai multor generații, unii cu 2 ani de stagiu, alții cu 3 ani de INM, sunt chestiuni tehnice de detaliu.”, a spus președintele UNJR, Dana Gîrbovan, în ședința Comisiei speciale parlamentare privind legislația în domeniul justiției.

Descarcă aici propunerile UNJR la Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!