fbpx

Proiectul “legii Roșu” de modificare a legii avocaturii 51/1995. Cum vi se pare?

Un proiect de modificare a legii nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, menit să protejeze activitatea avocaților și denumit după avocatul condamnat Robert Roșu, a fost elaborat și supus atenției UNBR, care poate face demersurile pentru a ajunge în Parlament.

”Sper să avem suportul colegilor pentru a deveni mai mult decât o propunere”, a scris avocata penalistă Manuela Gornoviceanu (asociat TZA) din Baroul București, care a redactat proiectul cu ajutorul lui Radu Marinescu din Baroul Dolj.

”Propun tuturor avocaților și asociațiilor profesionale de avocați, precum și barourilor și Uniunii Naționale a Barourilor din România, efectuarea demersurilor necesare pentru adoptarea următorului proiect de modificare a Legii nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat (”Legea Roșu”)”, a precizat autoarea.

PROIECT pentru modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

I. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează astfel:

1. Art. 4 se completeaza si va avea urmatorul cuprins:
Art.4
(1) În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.

(2)Utilizarea oricaror forme sau mijloace de constrangere sau intimidare ori recurgerea la orice alta actiune sau inactiune avand ca scop impiedicarea avocatului de a-si exercita profesia conform legii, statutului profesiei si codului deontologic constitutie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. Daca infractiunea este savarsita de catre un organ judiciar, limitele de pedeapsa se majoreaza cu o treime.

(3) Fapta de a pune în mișcare acțiunea penală ori de a lua o măsură preventivă împotriva unui avocat, de a trimite în judecată sau de a condamna un avocat pentru opiniile juridice ale acestuia, pentru exercitarea drepturilor ori pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta lege se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de ocupa o funcție publică.

(4) Luarea, prelungirea sau mentinerea, dupa caz, de masuri preventive impotriva unui avocat va fi comunicata deindata Baroului din care acesta face parte, impreuna cu un exemplar al ordonantei procurorului sau Incheierii instantei privind masurile preventive, atunci cand acuzatiile impotriva avocatului au legatura cu exercitarea profesiei sale. Daca masura preventiva este privativa de libertate, un membru al Consiliului Baroului, desemnat de catre Barou, va putea lua legatura deindata, cu asigurarea confidentialitatii, cu avocatul vizat si va putea consulta dosarul cauzei, cu privire la probele care justifica luarea masurii preventive. Punerea in miscare a actiunii penale sau trimiterea in judecata a avocatului, pentru infractiuni care au legatura cu exercitarea profesiei sale, vor fi deasemenea notificate Baroului, impreuna cu o copie a actelor de dispozitie corespunzatoare ale organelor judiciare. Organele profesiei de avocat au obligatia de a pastra confidentialitatea privind aspectele de care iau cunostinta in conditiile de mai sus.

2. Art. 30 se completeaza si va avea urmatorul cuprins:
Art. 30.
(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.
(1)ind. 1 Onorariul se stabilește liber între avocat și client și nu poate fi cenzurat de către organele judiciare sau alte autorități ale statului, cu excepția reducerii onorariilor avocațiale în cadrul soluționării cererilor având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată. În acest caz reducerea poate fi realizată doar la cererea părții interesate, în cazul unei vădite disproporții între cuantumul onorariului și serviciile avocațiale prestate și fără a se coborî sub nivelul onorariului minimal stabilit sau recomandat de către UNBR sau alte organisme profesionale.

(2) Activitatea desfășurată de avocat în condițiile legii și ale Statutului profesiei de avocat, indiferent de forma și modalitatea de exercitare a profesiei, care generează venituri profesionale, nu poate fi reconsiderată ca activitate dependentă în conformitate cu prevederile din Codul fiscal.
(3) Avocații pot conveni cu clienții onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.

(4) În acest scop, avocatul poate să își deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor și altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenția dintre avocat și client, în condițiile prevăzute de statutul profesiei.
(5) Contractul de asistență juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanțele din onorarii și alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispozițiilor statutului profesiei.

3. Art. 34 se modifică si va avea urmatorul cuprins:
Art. 34
(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului , a colaboratorilor sau angajatilor formei de exercitare a profesiei, în domiciliul , resedinta sau la sediul profesional al acestora, la sediul Baroului sau in spatiile rezervate pentru avocati ale instantelor judecatoresti, precum si in orice alt spatiu utilizat, in conditiile legii sau ale statului profesiei de avocat, pentru exercitarea profesiei de avocat, sunt inviolabile.

(2) Percheziţionarea avocatului, a colaboratorilor sau angajatilor formei de exercitare a profesiei, a domiciliului , resedintei sau sediului acestora, a sediului Baroului sau al UNBR sau a spatiilor rezervate pentru avocati ale instantele judecatoresti, precum si a oricarui altui spatiu utilizat, in conditiile legii sau ale statului profesiei de avocat, pentru exercitarea profesiei de avocat, sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.

(3) La efectuarea perchezitiei si, corespunzator, a ridicarii de inscrisuri sau bunuri, are dreptul sa participe un membru al Consiliului sau, în mod exceptional, un avocat desemnat de organele de conducere, ca reprezentant al Baroului pe raza caruia se defasoara activitatea judiciara. Acesta va fi desemnat deindata de catre Barou , în urma informării făcută de procuror, cel mai tarziu odata cu prezentarea acestuia la locul efectuarii activitatii judiciare. Neprezentarea reprezentantului in maxim două ore de la informarea Baroului cu privire la perchezitie permite inceperea si desfasurarea perchezitiei in absenta acestuia.

(4) Este interzisa ridicarea de obiecte, sisteme electronice, inscrisuri sau orice mijloace de proba fara legatura cu obiectul cauzei in care s-a dispus perchezitia. Forma de exercitare a profesiei careia ii apartin suportii de stocare a informatiei sau inscrisurile ridicate in original cu ocazia perchezitiei are dreptul sa obtina de la organul judiciar care instrumenteaza cauza copii sau duplicate necesare desfasurarii activitatii profesionale. Perchezitia se inregistreaza audio și video.

(5) Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, de la obligatia de predare a acestora şi de la măsura confiscării:
a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;
b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.

(6) Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu vor putea fi interceptate şi înregistrate corespondenţa si comunicarile acestuia cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.

(7)Raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.

(8) Încălcarea dispozițiilor alineatelor (2) –(7) se sancționează cu nulitatea absolută a actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea probei ori prin care aceasta a fost administrată.

(9) Avocatul nu poate fi subiect activ al infracțiunii de favorizare a făptuitorului în legătură cu asistența juridică acordată propriului client.

(10) Declaratia unei persoane privind raporturile juridice cu un avocat în legătură cu activitățile prevazute de art.3 din prezenta lege nu va putea fi folosita, in procesul penal, impotriva acestuia.

4. Art. 38 se modifică si va avea urmatorul cuprins:
Art. 38.
(1) În exercitarea profesiei, avocații sunt parteneri indispensabili ai justiției, ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarilor publici, cu excepția situațiilor în care atestă identitatea părților, a conținutului sau datei unui act.

(2) Avocații nu vor fi identificați cu clienții lor sau cu cauzele clienților lor ca urmare a exercitării activității profesionale.

(3) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședinței de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnității judecătorului, procurorului, altor avocați, părților sau reprezentanților acestora în proces. Nerespectarea acestor obligații constituie abatere disciplinară gravă.

(4) Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite clienților ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susținerile făcute în cadrul consultațiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienților.

(5) Nu constituie abatere disciplinară și nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege și folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea și realizarea efectivă a apărării libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clienților săi.

5. Art. 45 se completeaza si va avea urmatorul cuprins:
Art. 45.
(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu interese contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe și nu poate pleda împotriva părții care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2) Orice contact dintre avocat și o persoană cu interese contrare în cauza în care avocatul este angajat, reprezentantul acesteia sau un terț care se dovedește că este interesat de soluția ce se va pronunța în cauză nu poate fi realizat decât cu acordul expres, prealabil, al clientului, în prezența clientului sau a persoanei desemnate de acesta.

(3) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații niciunei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză, sub sancțiunea nulității absolute a actului efectuat cu nesocotirea interdicției.

(4) Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de avocat cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părți în cauză.
(5) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfășura nicio activitate profesională în acea cauză.

(6) Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informații confidențiale din sfera privată a clientului său ori care privește un secret operațional sau comercial care i-a fost încredințat în virtutea aceleiași calități sau de care a putut să ia cunoștință în timpul desfășurării activităților specifice profesiei constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

(7) Sunt obligați să respecte secretul profesional și membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat cunoștință în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost învestiți.

(8) Nu constituie infracțiune fapta avocatului de nedenunțare a unor infracțiuni despre care ia cunoștință în exercitarea profesiei, cu excepția următoarelor infracțiuni:
1. omor, ucidere din culpă sau altă infracțiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
2. genocid, infracțiuni contra umanității sau infracțiuni de război contra persoanelor;
3. cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare.
În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârșirea infracțiunii sau consecințele acesteia în alt mod decât denunțarea făptuitorului.

(9) Avocatul nu poate îndeplini funcția de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.

Comments

comentarii

În perioada de pandemie, totul a fost mai atipic. Această regulă s-a aplicat și începutului acestei primăveri. Profesorii și elevii din Cluj au avut și ei o zi de 1 martie diferită din cauza pandemiei de COVID-19.... Citește mai mult
Tasnádi Szilárd a fost numit oficial în funcția de prefect al județului Cluj. Ce își propune să facă în timpul mandatului său la Prefectură?... Citește mai mult
O clujeancă în vârstă de 40 de ani a fost transportată de urgență la spital după ce a căzut de pe un bloc, pe strada Alexandru Vlahuță din Cluj-Napoca.... Citește mai mult
Alin Tișe a reacționat dur după ce Szilard Tasnadi a fost numit oficial în funcția de prefect al Clujului și a anunțat că va cere demisia lui Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean.... Citește mai mult

Lasă un răspuns